Iuniei şi Angelei cu "cuburile" sale

Nu ştiu cum aţi ajuns pe blogul meu.Destul de probabil,via Dielda.Dar nici nu mai contează Rămâneţi două "cunoştinţe" agreabile.Fie şi numai prin faptul că sunteţi poete şi jurnaliste.Apoi, prin lecturi. Şi în sfârşit dar nu şi-n ultimul rând, prin structuri şi experienţele de viaţă.Deşi una sunteţi din Bucureşti, cealaltă din Galaţi,iar eu din Argeş.La tine Iunia mi-a plăcut curajul de a-ţi relua viaţa destul de probabil,de la capăt după ce ajunse cred,într-o "fundătură".La tine Angela mi-a plăcut inocenţa poeziei tale. O inocenţă oarecum bizară. dar mai are destulă vreme să devină şi vehemntă.Scriu despre voi pe blogul meu, deşi destul de probabil nu-l veţi accesa niciodată, pentru că pe blogurile voastre nu am putut-o face.Lipseşte opţiunea "comentariu".Dar, poate că aceste rânduri vor ajunge şi voi, tot via Dielda, pentru că nu exclud posibilitatea de fi cunoştinţe apropiate, deşi sunte total diferite.Dielda este explozivă,vehementă,radicală,sadică pe-alocuri,în timp ce voi vă mulţumiţi cu "soarta",ca să zic aşa.O "soartă" doar aparent aleasă,pentru că în realitatea "Ea" este cea care ne alege.Oricum mi-ar face plăcere să mai apăreţi pe acest blog. Să auzim de bine, şt.d.afrimescu