Romania-ţara securiştilor!
Lista „neagră” a foştilor securişti aflaţi în structurile de Putere ale statului! (partea a doua)
Continuăm, conform promisiunii să publicăm lista cu foşti securişti aflaţi în structurile puterilor din Romania.În această a doua parte vom întalni şi pe cel mai important personaj din Argeş, fără al cărui acord nu pătrunde nici musca pe raza acestui judeţ. Într-o zi vom ajunge să nici nu mai respirăm fără ca acesta să nu-şi dea acordul. „Ora excată, starea vremii dreptul de viaţă şi dreptul de moarte, toate sunt stabilite în Argeş de acest personaj”, susţinea Florin Călinescu după alegerile legislative din 2008. Să dăm însă cuvantul „Armaghedonului”.
„Adevărul este că, au fost mentinuţi în structurile SRI si SIE nu acei ofiteri de securitate care si înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat si simt al masurii, ci aceia care nu s-au sfiit sa dea voiniceste din coate ca sa iasa în fata, sa lustruiasca pantofii cui trebuia dintre politicienii nostri de mucavai, sa poarte vorbe de colo-colo cu aerul ca sunt buni si ei de ceva, sau sa scoata la licitatie documente pretabile la operatiuni de santaj. Asa s-a umplut institutia condusa astazi de George Cristian Maior cu tragatori de sfori din culise, cu intriganti si ciurucuri. Si din activitate, si din rezerva, tocmai aceasta categorie de fosti ofiteri de securitate a tulburat permanent apele climatului nostru social, fiind pregatita pentru orice eventualitate. Are garnituri care s-au solidarizat cu Puterea, dar are si garnitura de schimb, care vine tare din urma cu Opozitia.
Semnul cel mai sigur al faptului ca puterea în SIE si SRI nu se mai afla în mâna unor directori în trecere pasagera prin institutiile respective, ci în mâna fostilor ofiteri de securitate, ni-l ofera ultimele doua hotarîri majore care s-au adoptat sub presiunea acestora. Prima priveste SIE: de acum înainte, serviciul de spionaj se poate implica în activitati lucrative, adica poate înfiinta întreprinderi la gestiunea carora, cu certitudine, organele de control financiar nu vor avea acces. Asa cum se proceda si pe vremuri, se va înfiinta un serviciu de control financiar special, alcatuit tot din fosti securisti. În legatura cu aceasta problema, reamintim o declaratie a “distinsului” general Iulian Vlad din 31 martie 1990: "Multe prejudicii s-au adus muncii de securitate, prestigiului institutiei si chiar bunului renume al tarii de catre asa-zisa activitate de aport valutar pe care o realizau cu prioritate unitatile externe UM 0544 si UM 0195, precum si UM 650 din securitatea interna. În afara de faptul ca sumele respective, de cele mai multe ori, reprezentau o câtime din pretul de vânzare a marfurilor si pe care statul oricum le-ar fi încasat în conditiile unor negocieri corecte, ofiterii de securitate trebuiau sa intre în tot felul de combinatii cu strainii, nu de putine ori compromitatoare, iar controlul activitatii lor si al valutei nu era sigur. Tot atât de rau era si faptul ca unitatile respective fusesera într-o buna masura deturnate de la misiunile pentru care au fost create si care erau utile tarii. Cu toate încercarile pe care le-am facut de a scoate din preocuparile Securitatii aceasta sarcina sau macar de-a o reduce substantial, nu am reusit. Dimpotriva, Postelnicu a ridicat-o la rangul de atributie prioritara, pentru îndeplinirea careia trebuia sa-si aduca contributia întregul aparat." Este de înteles ca fostii ofiteri de securitate din SIE, atunci când îsi aduc aminte ca au lucrat si în CIE, ba chiar si în DIE, simt ca-i furnica în palme gândindu-se la dolari si la euro.
A doua decizie adoptata sub presiunea fostilor ofiteri de securitate, de data aceasta din SRI, este aceea de desfiintare a Academiei Nationale de Informatii. S-au invocat, ca pretexte, lipsa de fonduri si faptul ca multi dintre absolventi nu se tin de angajament si nu se încadreaza în SRI. Bine am mai ajuns! Fonduri pentru calatorii inutile în jurul lumii, cu avioane pline de neamuri, cotarle politice si gazetari tremurând de obedienta, se gasesc imediat. Însa pentru o scoala destinata formarii unor ofiteri care sa apere interesele tarii nu se gasesc. Adevarul e altul: la ANI se învata mai multe decât la Scoala de securitate de la Baneasa, ceea ce îi deranjeaza în perspectiva pe securistii cu facultati facute la fara frecventa. Si cu diplome despre care se stie cum s-au obtinut si se mai obtin. Normal e si faptul ca absolventii în cauza evita sa se încadreze în SRI. Nici un om sanatos la minte, cu studii serioase, nu ar accepta sa se bage sluga la un vânator de galoane asemeni lui Vasile Lupu sau la un fraier ca Dumitru Badescu.
Unitatea Militara 0544 (Centrala de Informatii Externe) era unitatea de spionaj. Pe langa aceasta functiona o unitate speciala de protectie, respectiv UM 0195, de contraspionaj extern. Mai precis, urmaritorii erau, la randul lor, urmariti pentru a nu trada.
O categorie aparte o reprezentau unitatile specializate ale MApN, care aveau sarcini de culegere de informatii externe pe profilul intereselor de aparare nationala, directii de informatii in adancime, adica spionaj.
In afara de unitatile speciale externe, Armata avea si unitati specializate de culegere de informatii – respectiv DIA, corespondente directiilor Securitatii, dar independente (retea informativa, tehnica operativa, filaj, controlul secret al transmisiilor si corespondentei, cercetare penala militara).
Peste toate acestea existau structuri specializate in neutralizarea disidentilor si altor persoane – dusmani ai PCR. Aceste structuri speciale foloseau mijloace medicale, psihologice si interventii fizice de anihilare totala a “dusmanilor”. Se ocupau, in principal, de “sinucideri”, otraviri, iradieri, imbolnaviri psihice etc..
Lista neagră a securiştilor aflaţi în structurile puterilor statului roman
Mihai Ghita. Fost ofiter de securitate. În prezent colonel, seful sectiei SRI din Slatina.
Nicolae Goia. Fost ofiter de securitate. În prezent, membru al conducerii Serviciului de Informatii Externe. În februarie 2002 a fost înaintat la gradul de general de brigada.
Nicolae Dorel Goron. Fost ofiter de securitate. În prezent, colponel, seful sectiei SRI din Arad.
Grama. Fost ofiter de contrainformatii în Securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. În scurt timp, a ajuns seful biroului personal din cadrul Diviziunii G (logistica).
Ilie Anghel Gradinaru. Fost ofiter de securitate. În SRI a fost promovat în functia de sef sector culte-secte din cadrul sectiei SRI Constanta, sub gradul de maior. În primavara lui 2000, a fost remarcat filând staful PDSR, aflat în vizita în localitate.
Corneliu Grigoras. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii, mentinut în sistem si dupa evenimentele din decembrie 1989. În ajunul alegerilor din 1996, a monitorizat miscarile din sediile CDR, în beneficiul PDSR. Cu toate acestea, sub presedintia lui Emil Constantinescu a fost înaintat la gradul de general si numit la conducerea Directiei generale de contraspionaj din cadrul SIE. Atras într-o capcana de doi ziaristi, s-a dovedit a fi un simplu prostanac si a fost îndepartat din functie.
Eugen Grigorescu. Fost ofiter de securitate. În structurile SRI a fost înaintat la gradul de colonel si, apoi, general de brigada. Sef al diviziunii de expertize tehnice, codificat Diviziunea S.
Gugiu. Fost colonel de securitate. Dupa înfiintarea Asociatiei fostilor ofiteri SRI a devenit casierul acesteia.
Nicolae Constantin Hateganu. Fost ofiter de securitate. Presedinte al consiliului de administratie al societatii de asigurari Astra, cu un rol înca nelamurit în pagubirea societatii în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu. Îndepartat din functie în martie 2001. În prezent, este anchetat.
Ioan Hancu. Fost ofiter de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit adjunct al sefului sectiei din Cluj. Îndepartat din functie în iulie 1998.
Gheorghe Huidu. Fost ofiter de securitate, care a avut în supraveghere Radiodifuziunea româna. Dupa decembrie 1989 a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. În locuinta sa s-a realizat proiectul revistei extremiste Europa, condusa de Ilie Neacsu, fost deputat PRM, trecut cu arme si bagaje la PSD.
Bujorel Iamandi. Fost ofiter de securitate. Dupa cooptarea în SRI a fost înaintat la gradul de general si promovat în functia de sef al Diviziunii de contrainformatii, numita acum de protectie. A fost îndepartat din functie în urma scandalului Timofte-KGB.
Vasile Valeriu Iancu. Fost colonel de Securitate, în prezent prim adjunct al directorului SRI. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigada. Înainte de decembrie 1989 a lucrat în cadrul unitatii de contrainformatii externe UM 0195, formata dupa defectiunea generalului Ion Mihai Pacepa, si în cel al UM 0544 de informatii externe. Dupa revolutie, a devenit primul sef al Diviziunii de contrainformatii din SRI, apoi sef al Corpului de control SRI. În prezent, este prim adjunct al directorului SRI.
Teodor Ilies. Fost ofiter în Directia de Informatii Externe a Securitatii. În prezent, face parte din conducerea SC Alliancecoop. În 1995-1996 a fost contactat de Departamentul Înzestrarii Armatei, în vederea facilitarii unor exporturi dubioase de armament.
Florian Ioan. Fost ofiter de securitate, reactivat în Serviciul de protectie si paza al Presedintiei, unde a ajuns la gradul de colonel. În 1998 a fost trecut în rezerva pe motive medicale si s-a pus la dispozitia controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. În aceasta calitate, a înfiintat la Corbeanca un serviciu paramilitar, cu misiuni de filaj, escorta si chiar rapiri de persoane.
Alexandru Iordache. Fost ofiter de securitate, specializat în cercetari penale. La 31 decembrie 1990 a fost trecut în rezerva la cerere din Serviciul Român de Informatii. Implicat în operatiuni de contrabanda cu tigari aduse din Cipru, prin care a fraudat statul român de 110 milioane dolari. La 15 iulie 2001 a fost reactivat pentru scurta vreme în SRI. A fost 4 ani consilier personal pe probleme juridice al generalului Toma Zaharia, fost secretar de stat în Ministerul de Interne. S-a semnalat ca detine conturi în Elvetia, la BNP Schweiz.
Nicolae Iosub. Fost ofiter în Directia a IV-a a Securitatii. În prezent, colonel, sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.
Virgil Irimia. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, a devenit adjunct al sefului sectiei SRI din Botosani. Destituit din serviciu pentru implicare în afacerile unor firme dubioase de pe raza judetului respectiv.
Nicolae Irinoiu. Fost ofiter superior în serviciul de spoinaj al Securitatii, mentinut în sistem pâna dupa alegerile din 1996. A îndeplinit misiuni informative în SUA si Turcia. Trecut în rezerva cu gradul de general.
Juverdeanu. Ofiter al fostei Securitati, recuperat de SRI sub gradul de maior. Trecut în rezerva ca urmare a unui santaj efectuat cu documente falsificate.
Mihai Lazar. Fost ofiter de securitate, la întreprinderea de comert exterior Dunarea, aflata sub controlul Securitatii. În prezent, director general al SC Grivco International SA.
Pavel Lascut. Înainte de 1989 a fost ofiter în cadrul Centrului de Informatii Externe, sef de birou în serviciul Franta-Benelux-Spania-Portugalia din Divizia Europa. A actionat si în strainatate, sub acoperirea de reprezentant comercial, în Spania si Portugalia. Sub regimul Constantinesca a devenit adjunct al directorului general al vamilor
Tudor Lica. Fost ofiter de securitate. În vara lui 2000 a devenit seful sectorului servicii paralele de informatii din Diviziunea A a Serviciului Român de Informatii.
Dan Lungu. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989 a fost încadrat în sectia SRI din Buzau, sub gradul de capitan. S-a facut cunoscut prin faptul ca a încercat sa racoleze o ziarista de la cotidianul local Opinia.
Vasile Lupu. Fost ofiter de securitate în cadrul UM 0110. În mod eronat, aceasta unitate a fost considerata o structura menita sa combata agentii KGB din România. În realitate, unitatea fabrica argumente în temeiul carora cei ce intrau în diszgratia lui Nicolae Ceausescu erau acuzati de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, tehnica destinata sa dezinformeze opinia publica, sensibila la orice amenintare ruseasca. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în structurile SRI, ajungând în scurt timp, mai exact la 27 martie 1994, sef al Diviziunii de contraspionaj. În doua legislaturi, a fost prim adjunct al directorului SRI, sub mandatele lui Virgil Magureanu si Costin Georgescu. În tot acest timp, a depus eforturi considerabile pentru întarirea influentei fostilor ofiteri de securitate în toate domeniile vietii politice, economice si sociale. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de corp de armata. Mult mai devreme, presa a semnalat ca avansarile lui succesive s-au datorat influentei celor pe care îi urmarise cândva, cei mai multi dintre ei persoane importante în stat. Incapabil sa se dezbare de metodele fostei UM 0110, a fost implicat în lansarea în public a informatiei false conform careia Radu Timofte, viitorul director al SRI, ar fi fost racolat de KGB. A fost trecut în rezerva, sub gradul de general de corp de armata.
Victor Marcu. General în rezerva. Cadru activ al fostei Securitati, sef de sector în cadrul fostului Centru de Informatii Externe, responsabil cu problemele emigratiei române, transferat apoi în Serviciul Român de Informatii. O scurta perioada de timp a fost prim adjunct al directorului Virgil Magureanu. Intrând în conflict cu acesta, Victor Marcu a fost îndepartat din functie si din SRI, în 1995, pentru legaturi de afaceri cu mafia araba. În palmaresul sau se înscrie coordonarea oculta a afacerilor dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrata în Belgia, al carei principal actionar era fiica sa, Anca Steliana Marcu. Totusi, a ramas om de casa al Palatului Cotroceni. La un moment dat, sprijinit de forte obscure, a reusit sa înfiinteze un punct de vama în zona centrala a Bucurestilor, urmând sa-l administreze împreuna cu acolitii lui. Când presa a semnalat malversatiunea, punctul de vama a disparut, pur si simplu, ca si cum nu ar fi fost. Dupa alegerile din noiembrie 2000, Victor Marcu a devenit adjunct al ministrului privatizarii, cu rang de subsecretar de stat. Prudent, si-a înaintat demisia cu putin timp înaintea izbucnirii scandalului din jurul lui Sorin Ovidiu Vântu si a fraudarii societatii de asigurari Astra.
Marian Matei. Fost ofiter de securitate, la serviciul de contrainformatii al Academiei Militare. Casatorit cu nepoata fostului lider comunist Ion Dinca. În decembrie 1989 a fost surprins înarmat în sediul CC al PCR, sub gradul de locotenent colonel, între cei destinati sa-l apere pe fostul dictator. La 24 martie 1990 a fost angajat în SRI, prin diligentele lui Mihai Stan. În scurta vreme a ajuns general de brigada.
Dumitru Mazilu. Fost ofiter de securitate, fost comandant al Scolii de securitate de la Baneasa, între anii 1965-1967. A fost destituit ca urmare a tentativei de a falsifica niste documente referitoare la un accident rutier si a fost repliat în diplomatie. A jucat si rolul de dizident, iar imediat dupa decembrie 1989 a aparut pe scena politica în postura de vicepresedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale. Într-una din zilele tulburi din ianuarie 1990, s-a urcat pe un tanc si a strigat ceea ce n-au strigat niciodata civilii iesiti în strada: Moarte securistilor! Dupa ce s-a angajat în ceva ce parea sa fie o lovitura de stat, a disparut în Elvetia si a reaparut la Bucuresti mai târziu, când lumea deja îl uitase. În prezent, este vicepresedinte al unei comisii a Natiunilor Unite.
Virgil Magureanu. Primul sef al Serviciului Român de Informatii, înfiintat oficial în martie 1990, care a început sa se structureze din primele zile ale aceluiasi an. În aprilie 1992, ziaristul Ioan Itu i-a publicat dosarul de fost ofiter al serviciului de sinteze din cadrul Directiei de Informatii Externe a Securitatii. În decembrie 1995, Virgil Magureanu însusi si-a publicat dosarul de informator al Securitatii, fiind probabil avertizat ca se pregatea sa faca acelasi lucru o publicatie centrala.
Vasile Maierean. Fost colonel de securitate, cu preocupari pe linia arta-cultura. În prezent este încadrat în SIE. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigada.
Vasile Malureanu. Colonel în structurile fostei Securitati. General în structurile actualului Serviciu Român de Informatii.
Vlad Margineanu. Fost ofiter de securitate, fost sef al sectiei SRI din Brasov. S-a numarat printre fondatorii Bancii Române de Scont, falimentata deliberat în 2002, dupa disparitia din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societatii de asigurari Astra.
Stefan Mâsu. Fost ofiter superior de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost pentru scurta vreme adjunct al sefului sectiei SRI din Prahova, apoi s-a lansat în afaceri. Între altele, a fost unul din actionarii dubioasei firme SC Macons & Co SA, înregistrata în Belgia.
Mecu. Ofiter superior de securitate, recuperat de SRI, unde a fost înaintat la gradul de general. Comandant al bazei SRI de la Bran.
Teodor Melescanu. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, decorat de presedintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofiter de securitate, sub acoperire de diplomat. Dupa revolutie, a fost numit ministru de externe, înfiintând ulterior partidul Alianta pentru România, pe care l-a condus la un dezastru total. A candidat la Presedintie, câstigând examenul fara loc.
Ilie Merce. Fost colonel de securitate. Seful sectorului arta-cultura din cadrul Directiei I a fostei Securitati. În anii 1985-1986 a condus compartimentul Eterul, destinat sa combata posturile de radio straine care emiteau în limba româna. Ulterior, a fost numit sef al Securitatii din judetul Buzau. Dupa decembrie 1989, a ramas în Serviciul Român de Informatii, fiind îndepartat din serviciu datorita unor numeroase malversatiuni si sabotajului deschis la adresa conducerii institutiei. Trecut în rezerva, s-a alaturat Partidului România Mare, în care a parvenit pâna la rangul de prim-vicepresedinte. La alegerile din noiembrie 2000 a candidat pe listele acestui partid si a fost ales deputat. Ulterior s-a dezvaluit ca fusese implicat în actiuni de politie politica si în prezent se afla în proces cu una din victimele actiunilor sale.
Sever Mesca. Fost ofiter de securitate, în serviciul de spionaj, cu misiuni îndeplinite în Italia si Marea Britanie. În prezent, dupa ce a fost un membru marcant al Partidului România Mare, pe listele caruia a fost ales membru al Parlamentului, a trecut în tabara PSD, polemizând cu fostul sau sef de partid.
Iosif Mircea Miclea. Fost ofiter de securitate, în prezent locotenent colonel, seful sectiei SRI Maramures.
Lionel Micu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a disparut în strainatate. La începutul lui 1999 a fost expulzat din Canada, fiind identificat ca membru al Securitatii române, complice la mai multe atrocitati.
Mircea Miron. Fost ofiter de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul sef al sectiei din Alba Iulia. Un ofiter din subordinea sa a trimis scrisori de amenintare pe adresele unor membrii ai opozitiei.
Victor Mitran. Fost ofiter de securitate în serviciul de spionaj. Comportându-se anormal în timpul unui exercitiu în Iugoslavia, a fost supus unui control medical si i s-a depistat un sindrom paranoic, fiind trecut în rezerva. Imediat dupa decembrie 1989 a fost reactivat în SRI, dar a provocat daune de imagine serviciului, iesind în presa cu o suma de afirmatii total fanteziste. A scris si o carte doldora de enormitati si continua sa provoace confuzii în public prin diverse emisiuni de televiziune.
Ioan Mocan. Fost ofiter de securitate, în prezent maior, seful sectiei SRI Bistrita-Nasaud.
Cornel Moga. Fost ofiter de securitate. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit sef al sectiei SRI din Bihor. Un fost detinut politic a divulgat presei faptul ca acesta a facut politie politica înainte de 1989, l-a perchezitionat si chiar l-a batut.
Jean Moldoveanu. Fost ofiter de securitate, fost comandant al trupelor de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost primul sef al Politiei române.
Gheorghe Moldovan. Fost colonel de securitate, recuperat de SRI. În prima jumatate a anilor 90, a fost numit sef al sectiei SRI Maramures. Destituit pentru ascultarea ilegala a telefoanelor unor lideri locali ai UDMR, a pretins ca ar fi executat operatiunea din ordinul lui Virgil Magureanu, însa nu a prezentat nici o proba în acest sens. Condamnat cu suspendarea executarii pedepsei.
Ion Alexandru Munteanu. Fost ofiter de securitate, în cadrul Serviciului Independent D (dezinformare), apoi însarcinat cu supravegherea studentilor straini din centrul universitar Bucuresti. Surprins ca se încurcase cu acestia în diverse afaceri oneroase, a fost degradat, deferit justitiei si condamnat la mai multi ani de detentie. Dupa evenimentele din decembrie 1989, eliberat din penitenciar, a traversat o serie de promovari dubioase. În doi ani si ceva, a fost înaintat de la gradul de soldat la cel de general si numit director general al Arhivelor Statului. Membru marcant al Partidului România Mare. Decedat.
Vasile Munteanu. Suspect de a fi ofiter acoperit al fostei Securitati, calitate în care a fost preluat si de Serviciul Român de Informatii. Ca sef al vamii cargo Otopeni are atributii în a asigura facilitatile solicitate de transporturile speciale de marfa. Implicat în afacerea de contrabanda Tigareta II.
Constantin Muraru. Fost ofiter de securitate. În prezent colonel, sef al sectiei SRI din Suceava.
Ionel Muresan. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998, conducea serviciul contrainformativ al sectiei în care a fost încadrat.
Victor Nacu. Fost ofiter de securitate, reîncadrat în sectia SRI din Bacau. Nu demult a fost transferat în centrala de la Bucuresti.
Nicolae Nadejde. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securitatii. În 1983 a fost numit reprezentant al DIE într-o firma fantomîa, Marsue Holding, menita sa acopere activitatea unor agenti români din strainatate. Din aceeasi pozitie a iesit la pensie, în 1986. Dupa decembrie 1989, a fost somat sa vireze banii din contul firmei în contul unei SRL si a refuzat. În 1993, Serviciul de Informatii Externe l-a actionat în justitie pentru deturnare de fonduri, gestul iesind din cutumele spionajului, care obisnuia sa-si spele rufele în familie. În consecinta, ramâne si azi sa aflam ce se ascundea, de fapt, în sparele afacerii Marsue.
Victor Nanescu. Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al Securitatii, mentinut în sistem pâna dupa alegerile din 1996. Trecut în rezerva cu gradul de general.
Toma Nastase. Fost colonel de securitate, în cadrul Serviciului Independent "D" (dezinformare). Reactivat pentru o scurta perioada în SRI, fiind apoi trecut în rezerva. A devenit un membru marcant al Partidului România Mare, pozitie din care a utilizat în viata politica informatii obtinute când era în activitate. Decedat.
Grigore Neciu. Fost ofiter de securitate, secretar de partid al inspectoratului de securitate din Cluj. În 1998 era seful UM 0215 din Cluj.
Aurelian Neferoiu. Fost maior de securitate, loctiitor al sefului serviciului V din USLA. Dupa decembrie 1989, a devenit director general al Oficiului de stat pentru probleme speciale al guvernului. În 1997 era adjunctul lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC).
Misu Negritoiu. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, a fost ofiter acoperit de securitate. Dupa decembrie 1989, a jucat un rol important în structurile de putere din România.
Andrei Nica. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 facea parte din conducerea Diviziunii B de contraspionaj.
Nicolae M. Nicolae. Fost ofiter acoperit al Directiei de Informatii Externe, pozitie din care a fost eliminat dupa dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa. Fost ministru al comertului exterior si ambasador la Washington, sub regimul lui Nicolae Ceausescu. În primul guvern postrevolutionar, a revenit la pupitrul comertului exterior românesc.
Constantin Nicolescu. Ofiţer sub acoperire, în serviciul de spionaj al fostei Securitatii. Fost senator PSD de Argeş, fost secretar general al Senatului Romaniei şi ex-preşedinte al Comisie de Control SIE a Senatului, în prezent preşedinte al C.J. şi al PSD Argeş. Acestei prezentări oarecum lapidare a “armaghedonului”, vom adăuaga o prezentare făcută dlui Nicolescu de către actorul şi regizorul Florin Călinescu imediat după Campania electorală din 2008: “Noi îl considerăm pe Oprişan un “baron local”, dar e glumă pe langă Costică Nicolescu. Dacă Oprişan este baron local, atunci Nicolescu este vicerege în PSD. Ora exactă, starea vremii, dreptul de viaţă şi de moarte, toate sunt stabilite de Costică Nicolescu. Constantin Nicolesc pare un om jovial şi politicos, amabil, dar în spate se acunde cu totul altceva. Constantin Nicolescu este de fapt perversitatea în plan politic. Asta are legătură directă cu sacrificarea pionilor. Mi-am dat seama în Campania asta că Nicolescu este mult mai puternic decat Oprişan. Eu nu fac diferenţa între “parfumuri”, nu am miros, dar îmi este clar că Nicolescu este de departe unul dintre cei mai puternici baroni din Romania. De aceea îmi voi dedica viaţa acestui mare baron, într-un mod ştiinţific, aşa cum se face pe Discovery. Voi face un film, care se va numi “Pe Argeş în jos, din ce în ce mai jos”, în care îl vom întalni cu tanărul Constantin Nicolescu din Columbia. Păi, pleca oricine Acolo?”
Dumitru Nicusor. Fost ofiter de securitate. În cadrul SRI a fost seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigada.
Carol Nihta. Fost ofiter de securitate. În prezent, locotenent colonel, seful sectiei SRI din Resita, judetul Caras-Severin.
Ogasanu. Fost ofiter de securitate, reîncadrat în SRI. Sub gradul de colonel, a condus Centrul Operational SRI Ardeal. Dupa trecerea în rezerva, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A avut un rol împortant în prabusirea Fondului National de Investitii.
Emil Olariu. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 lucra în cadrul sectiei SRI Harghita.
Otelea. Fiul generalului Otelea de la Clubul sportiv Steaua. Fost ofiter în Directia IV-a a Securitatii. În prezent, colonel în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.
Valerica Pamfil. Fost ofiter de securitate. În SRI a devenit sef de sector în Brigada Antiterorista, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influenta.
Gheorghe Pasc. Înainte de 1989 a fost maior de securitate. Ulterior, sub directoratul lui Virgil Magureanu, a fost înaintat la gradul de locotenent colonel si apoi colonel si promovat drept sef al Diviziunii F din SRI, care stoca informatiile în calculatoare si gestiona arhivele institutiei. Înainte de înfiintarea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati, organism civil ce ar trebui sa fie echivalentul Institutului Gauck din Germania, s-a pensionat medical si a înfiintat o firma particulara de protectie si paza. Dupa înfiintarea CNSAS, moment survenit în 1999, prin nu se stie ce combinatie, a reusit sa obtina pentru firma sa exclusivitatea asigurarii protectiei si pazei Consiliului respectiv. A montat în sediul CNSAS diverse instalatii specializate, între care se presupune ca ar fi si numeroase microfoane controlate din exterior. Astfel, cei ce ar trebui sa studieze comportamentul fostei Securitati au ramas tot la mâna Securitatii, toate miscarile lor aflându-se sub control.
Petre Pavel. Fost ofiter de securitate, preluat în structurile SRI, sub gradul de colonel. Dupa trecerea în rezerva, a mijlocit fabricarea în laboratoarele Diviziunii S a unui fals angajament de colaborator al Securitatii, în dauna senatorului Corneliu Vadim Tudor si în beneficiul ziarului Ziua.
George Constantin Paunescu. Fost ofiter acoperit de securitate, calitate în care, înainte de 1989, a condus Agentia economica româneasca de la Milano. A avut si probabil mai are interdictie de a intra în Italia. Serviciile speciale din Italia stiu mai multe despre el decât pretinde ca stie SRI. Operatiile din Italia si le rezolva printr-o filiala din cantonul elvetian Ticino. În 1996, când fost supus unor cercetari penale, a disparut initial în Elvetia, sub pretextul unui tratament medical. Apoi s-a stabilit temporar în SUA. Din aceasta pozitie, a sponsorizat mai multe calatorii ale lui Ion Iliescu si Adrian Nastase peste Ocean, prin intermediul societatii de lobby Eurasia Group, cu capital majoritar rusesc.
Petru Pele. Fost ofiter de securitate. În SRI a devenit sef al sectiei din Timisoara. Intrat în conflict cu Virgil Magureanu, a facut public dosarul acestuia de colaborator al Securitatii locale. Scos din sistem, s-a dedicat afacerilor.
Cornel Pentelie. Fost ofiter de securitate, ajuns ulterior maior în structurile SRI. Numele lui veritabil are initialele D.M. si lucra în subordinea generalului Dumitru Badescu, seful Diviziunii de contrainformatii economice. Prezent în dispozitivul care a realizat operatiunea de contrabanda Tigareta II, si identificat ca atare dupa înregistrarile video de pe aeroport.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Consiliul Superior al Magistraturii a decis, joi, respingerea sesizarii privind apararea independentei procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, apreciind ca afirmatiile politicienilor nu au constituit o presiune asupra anchetatorilor, au declarat, pentru GPM, surse din magistratura.
Un procuror si sapte judecatori, dintre membri alesi in CSM, au decis respingerea apararii independentei anchetatorilor DNA, alti trei procurori pronuntandu-se pentru apararea independentei.
In CSM sunt alesi, de catre magistratii din toata tara, patru procurori si sapte judecatori. Doi reprezentanti ai societatii civile sunt alesi in CSM de Senat. Membrii de drept in CSM sunt ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Romaniei.
Felix Ilie
Seful Departamentului de Comunicare
Trimiteți un comentariu