Precizari pentru Sile, "marele..."!

Precizări pentru Sile, “marele grevist al foamei”!

Dragă Sile, observ fără a mă mai surprinde, că ţi-ai însuşit “filozofia” de viaţă a dlui Marin Ioniţă, numindu-mă javră. Îţi mulţumesc. Măcar ştiu de-acum, cu cine am de-aface. Şi mai ales, ştiu cum să reacţionez. La tine nu se mai poate invoca nici măcar tarele senectuţii, ca în cazul dlui Ioniţă. Apoi, nu ştiu dacă tocmai tu aveai dreptul să arunci cu piatra. Într-o zi îţi voi dezvălui semantica acestei sintagme biblice aplicată strict la persoana ta. Puţintică răbdare, numai. Îmi reproşezi că nu ţi-am cerut opinia privind participarea ta la revoluţia de la Piteşti. Aş fi înţeles s-o fac dacă numărul celor te acuzau că te-ai cam eschivat de la o participare activă era de unul, doi sau măcar trei. Dar, când numărul lor sare de patru este bines să crezi ce ţi se spune, să taci şi să mergi să te “culci”. Oricum, au eşuat toate demersurile pentru aplicarea Legii lustraţiei, pentru devoalarea turnătorilor din presă şi cultură, ca şi acelea pentru deparazitarea revoluţionarilor autentici de impostori. Gestul tău este cu atât mai grauit. Credeam că măcar tu poţi înţelege motivul acestor demersuri: asanarea acestei comunităţi, de foştii ofiţeri secu sub acoperire, de turnători, înclusiv de ce pe scara blocului şi de ce nu (?), şi de falşii revoluţionari. Am spus doar că te-ai cam codit să te afli în primele rânduri. Atât. Dacă pentru atât, crezi că merit apelativul de javră patentat de Marin Ioniţă, atunci este ok! Măcar de-acuma ştiu şi eu cu cine am de-aface, “mare grevist al foamei”!