miercuri, 29 februarie 2012

S.O.S Roşia Montana!

Totul despre Roşia Montana
SOS Montana

Cititorii se vor întreba poate, de ce trebuia să apară un articol despre salvarea Roşiei Montana în Argeş. Pentru că: firma „Goold Corporasion” duce o campanie publicitară agresivă, murdară şi de intoxicare, pe toate televiziunile şi în toată mass media românească, şi pentru că mass media locală nu a luat încă, o poziţie clară faţă de ceea ce se întâmplă cu Roşia Montana, cu Roşia Poeni şi în geneal cu resursele României, precum şi cu ecosistemul românesc. Am pierdut deja poate cea mai importantă resursă, petrolul şi gazele, dar şi pe cea mai ieftină şi mai curată dintre resurse, cea hidro, intrată pe mâinile „băieţilor deştepţi”, şi suntem foarte aproape de a pierde alte câteva resurse, de data aceasta mineraliere, cuprul şi mai ales aurul românesc atât de la Roşia Poeni cât mai ales de la Roşia Montana. Ştiu, se va spune că niciuna nu se află în Argeş. E-adevărat, dar se află în România, şi din câte ştiu şi Argeşul se află tot în România. Iată pentru ce scriem din Argeş despre SOS Roşia Montana.

Scurt istoric al Roşiei Montana
Rosia Montana este cea mai veche localitate miniera din Romania, find atestata documentar de numai putin de 1870 de ani. In prezent Rosia Montana este amenintata de distrugere prin propunerea de proiect a companiei “Rosia Montana Gabriel Resources”. Cu toate acestea, campania Salvati Rosia Montana, prin sprijinul si solidaritatea aratată de oameni din lumea intreaga, reuseste cu fiecare zi in plus sa castige lupta de salvare a zonei. Mai mult, asociatia Alburnus Maior a initiat o serie de proiecte de dezvoltare alternativa a zonei, printre acestea numarandu-se FânFest, cel mai mare eveniment de mediu din tara si Drumul Aurului, drum verde ce invita vizitatorii zonei sa descopere Rosia Montana, Bucium si povestea aurului.

Istoria Rosiei Montane
Tablitele cerate, gasite in minele de la Rosia, sunt raspandite in muzee din toata Europa, fiind unul din izvoarele Dreptului Roman si "actul de nastere a poporului roman", cum afirma Ion Baltariu, in "Tripticele din Transilvania". Din tablita cerata nr.XVlll, datata 6 februarie 131, se cunoaste pentru prima oara numele localitatii de Alburnus Maior, locul de unde dacii si mai tarziu romanii isi extrageau aurul.

Bogatiile Muntilor Apuseni (Metaliferi) au constituit un motiv in plus pentru cucerirea Daciei (106 e.n.) de catre imparatul Romei, Traian. Vechimea daco-romana a lucrarilor miniere din Orlea, Carpen si Gauri a fost confirmata si de analizele efectuate cu C14 de catre muzeul minier de la Bochum din Germania. Primele mine din Europa s-au aflat aici insa din vremurile cand inca Roma, cetatea eterna, nu exista.

Este locul unde Cotilus Bruda, guvernatorul roman a fost aruncat in prapastie de catre fiul lui Decebal, aici sunt ingropate sicriele armatei lui Coshuth, care n-a reusit sa treaca de Rosia Montana, sunt muntii lui Avram Iancu si ai legendarei sale legiuni, sunt muntii lui Popa Balint si ai lui Horea, Closca si Crisan.

Pe teritoriul Rosiei Montane se afla sute de gospodarii realizate in timp cu mare truda, un centru istoric prin arhitectura si vechimea constructiilor, diferite constructii administrative, economice, social-culturale, un muzeu al mineritului unicat prin piesele detinute, case memoriale, o rezervatie arheologica si multe alte minunatii geologice, radacini neimaginat de adanci si de viguroase ale istoriei noastre.

Vestigii arheologice
Mausoleu Antic
O descoperire senzationala la Rosia Montana a fost dezvelirea unui mausoleu antic in regiunea Hop – Gauri. Mormant dublu circular, este singurul descoperit pe teritoriul Romaniei, din perioada Daciei romane si conservat atat de bine. Datorita presiunii din partea arheologilor din tara si din strainatate, precum si din partea localnicilor, s-a decis conservarea sa in situ printr-un program special. Ramane insa neclar cat de eficient va fi acest proiect, avand in vedere ca mausoleul s-ar afla intre o halda de steril si o cariera deschisa in care s-ar face explozii permanent.

Roata Hidraulica
Descoperirea in situ a rotii hidraulice de la Roşia Montană din sectorul Păru-Carpeni este prima de acest gen dupa cele similare, cunoscute în sudul peninsulei Iberice (în situri miniere antice din Spania si Portugalia) de la începutul secolului XX. Roata hidraulică de la Păru Carpeni a avut rolul de drenare a apelor de mină din acest sector subteran antic. Principiul ei de funcţionare presupune existenţa mai multor astfel de dispozitive de lemn, care asigurau împreună ridicarea apelor de mină pe o înălţime suficient de mare pentru a permite continuarea activităţii miniere sub nivelul pânzei freatice.

Galerii Romane
Aici pot fi vizitate galerii romane, formate din tuneluri trapezoidale - tehnica atribuita perioadei romane si pre-romane si pot fi vazute monumente istorice si unelte pentru minerit, gasite de arheologi, precum si constructiile folosite pentru separarea aurului de piatra, numite „steampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tauri”.


III. ANEXĂ
COMENTARII JURIDICE ASUPRA PROIECTULUI DE MODIFICARE AL LEGII
MINELOR NR. 85/2003
Dr. Liviu-Marius Harosa

Ca o constatare liminară, după lecturarea prevederilor proiectului de modificare al
Legii nr. 85/2003, se poate reține ideea că normele juridice ce se doresc a fi introduse pe
cale legislativă sunt în realitate norme care tind la reglementarea procedurii exproprierii și la modificarea altor legi, și nu la conținutul legii, anume acel al mineritului.
Mai mult textele propuse încalcă în mod grav prevederile Constituției precum și a
unor legi organice, sau modifică texte ale unor legi organice, fapt interzis de Legea nr.
24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative. Astfel, prin prevederile legii minelor se aduc atingeri și restrângeri legilor organice Legii nr. 554/2004
– legea contenciosului administrativ - lege organică, potrivit art. 73 lit.k) din Constituție,
actelor normative care reglementează proprietatea (art. 73 lit. m), și a celor care
reglementează organizarea teritoriului – art. 73 lit.o ) din Constituţie.
O atingere gravă adusă sistemului proprietății private, așa cum este reglementată de
art. 44 art. 3 și 6 din Constituție, este dată de prevederile art. 101- 10 16 care creează
certitudinea că ”Pentru lucrările declarate de utilitate publică în condiţiile art. 102 (Se declară de utilitate publică lucrările miniere pentru exploatarea substanţelor minerale utile, care se execută în baza unei licenţe de exploatare), expropriator este statul român, prin titularii licenţelor de exploatare, operatori economici”.
Plecând de la premisa că în niciun sistem de drept democratic nu este permisă
exproprierea privată, sunt nerespectate prevederile art. 44 din Constituție, ”nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”, precum și jurisprudența constantă a CEDO în analizarea art. 1 alin.1 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, mai cu seamă în cauzele Scordino contra Italia, James contra Marea Britanie, Sfintele Mânăstiri contra Grecia, Iatridis contra Grecia, Brumărescu contra România, Carbonaro și Ventura contra Italia, Sporrong și Lönnroth contra Suediei. Din textul proiectului legii modificatoare, rezultă că Titularii de licență devin expropriatori în numele statului – lucru inadmisibil într-un stat de drept, fiind de neconceput ca o persoană privată să primească prerogative și să îndeplinească proceduri care țin de competența exclusivă a instituțiilor statului. Chiar dacă o asemenea prevedere apare și în legea 106/2008, privind exproprierea pentru utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, și această lege încalcă normele Constituției, așa cum sunt stipulate în art. 44.

În ceea ce privește art. 105 din proiectul de lege :” Declanşarea procedurii de
expropriere a imobilelor pe care urmează a se executa lucrările miniere şi suma globală
evaluată a despăgubirilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, pe baza documentaţiei
tehnico-economice prevăzute de art. 104”, acest text este de asemenea neconstituțional,
încălcând principiul dreptei despăgubiri. O hotărâre de guvern care să plafoneze cuantumul despăgubirilor reprezintă o limită adusă înţelegerii dintre proprietar şi expropriator, neprevăzută de legea fundamentală în art. 44 alin. 6;
Este neconstituțional și textul art. 108 care stabilește că sumele necesare plății
despăgubirilor se face direct de către titularul de licență titularilor de drepturi reale asupra
terenurilor obiect ale exproprierii, deoarece se încalcă prevederile art. 44 din Constituție
precum și Legea nr. 33/1994, legea exproprierii pentru utilitate publică. Din chiar textul legii modificatoare rezultă că doar procedura exproprierii terenurilor pentru activități miniere este cea care este excepție de la legea exproprierii.
Mai mult, este contrar oricăror principii de drept ca comisia de expropriere să fie condusă de persoane numite de titularul licenței, în realitate transferul forțat al terenurilor având loc în orice situație, procedura prevăzută de proiectul de lege fiind doar o formalitate. Aceasta aduce o atingere grosolană principiilor de drept, celor constituționale și mai ales art. 1 din Protocolul 1 CEDO.

Art. 1012 este de asemenea neconstituțional. Cerința depunerii unei cauțiuni de 10 % din
valoarea proiectului încalcă prevederile art. 21 din Constituție (accesul liber la justiție), art. 52 din Constituție (Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.), ale art. 53 din Constituție (Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică.
Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod
nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii), ale Legii nr. 554/2004- legea contenciosului administrativ, precum și prevederile art. 6 CEDO.
Cauţiunea de 10% din cuantumul sumei contestate încalcă art. 6 din CEDO referitor la
dreptul la un proces echitabil. Această cauţiune este o barieră în calea accesului la instantă dacă ţinem seama că expropriatul nu este cel care din proprie iniţiativă se adresează justiţiei ci doar forţat de expropriator. Pe de altă parte, termenele de maximum 7 zile pe care le pot acorda instanțele în procedura exproprierii, potrivit art. 1012 alin. 2 încalcă regulamentul de ordine interioară a instanţelor, pentru că nu se poate impune instanţei un termen de 7 zile cu păstrarea continuităţii completului. Mai mult, termenul de 7 zile este unul iluzoriu, anulând, practic orice demers de aducere în probatoriu a unor dovezi, acte, expertize sau contra-expertize noi (ca exemplu: o parte solicită amânarea pentru a obține un act administrativ care să-i probeze cele afirmate, termenul legal general de eliberare al actelor administrative este de 30 de zile; de asemenea pentru solicitarea unei expertize ori contra-expertize termenul de 7 zile este total abuziv). Prioritizarea cauzelor legate de exproprierea specială prevăzută de acest proiect și termenul de 7 zile sunt, însă, o dovadă în plus a caracterului acestei legi – de favorizare expresă a titularilor licențelor de exploatare minieră).

Art. 1015 încalcă atât prevederile art. 136 din Constituție, referitoare la proprietatea publică, cât și dispozițiile art. 35 și 36 din Codul Silvic, lege cu valoare superioară.
Art. 11, alin. 3, prin care prin hotărâre de Guvern se pot stabili excepțiile de la interzicerea oricăror exploatări miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zonele de protecţie sanitară şi perimetrele de protecţie hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă (art. 11 alin. 1), este de asemenea neconstitu ional, din moment ce ț hotărârea de Guvern se poate emite chiar și în lipsa avizelor autorităţilor competente în domeniu (art. 11 alin. 2), în cazul în care nu se efectuează descărcarea de sarcina arheologică şi/sau declasificarea respectivelor zone. Este o încălcare grosieră a atribuțiilor autorităților competente, hotărârea prin care o autoritate administrativă (Guvernul) ia decizii în disprețul refuzului celorlalte autorități adaugă nepermis competențelor constituționale ale Guvernului.
Ca o observație strict de tehnică legislativă, oare cum se poate realiza strămutarea unei
specii din zonele afectate, așa cum prevede art. 11 alin. 4?
Prin acest text, se încalcă prevederile diferitelor convenții și tratate internaționale referitoare la protecția speciilor de plante și animale în primejdie, la care România este parte semnatară. Ori, potrivit Constituției, tratatele internaționale la care România este parte sunt integrate cu valoare superioară în dreptul intern (art. 20 Constituție), legea minelor neputând deroga de la dispozițiile lor.

Art. 11 alin. 5 este formulat într-un total conflict cu normele de drept, în special cele ale art. 7, alin. 4 din L.33/1994, Tot prin lege se poate declara utilitatea publică în situaţii excepţionale, în cazul în care - indiferent de natura lucrărilor - sunt supuse exproprierii lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime. Prin emiterea certificatului de descărcare de sarcina arheologică pentru fiecare parte de teren din perimetrul de exploatare se pierde din vedere ansamblul. Pentru a se hotărî asupra valorii
arheologice a unui sit ar trebui să se aibă în vedere nu doar elementele componente ci
şi întregul. Mai mult, prin procedura preconizată a se aplica pentru descărcarea de sarcină arheologică, (art. 11 alin. 6-8), se poate obține doar descărcarea de sarcină arheologică, legea neprevăzând posibilitatea respingerii cererii de descărcare de sarcină arheologică de
către autoritățile competente. În realitate, autoritățile prevăzute în sus-zisele aliniate nu au deloc rolul conferit lor de propriile legi de organizare și funcționare, competența lor fiind limitată la emiterea unui act, fără posibilitatea refuzului. Din nou, o încălcare a Constituției.

Art. 21 alin. 2 exprimă o incompatibilitate fundamentală cu principiile dreptului mediului, care arată că dacă intră în vigoare o normă de mediu mai strictă până la acordarea avizului de mediu, titularul de licenţă trebuie să se conformeze acestor din urmă norme. Din nou, tratatele internaționale semnate de România, precum și Tratatul UE sunt ignorate cu o fervoare demnă de o cauză mai bună. Mai mult, se încalcă și dreptul fundamental al cetățenilor la un mediu sănătos, așa cum prevede art. 35 din Constituție. Pe de altă parte, se încalcă și principiul neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituție, precum și cel al art. 16 alin. 1 din Constituție, cetățenii sunt egali în fața legii, deoarece o lege mai favorabilă pentru investitor din punct de vedere al protecției mediului este mai nefavorabilă pentru proprietarii terenurilor supuse exproprierii.

Dispozițiile art. 401 alin. 1 din proiectul de lege prevăd posibilitatea scoaterii din circuitul agricol printr-o procedură rapidă și sumară a terenurilor necesare exploatărilor miniere. Se încalcă principiul statuat în art. 16 alin. 2 din Constituție, nimeni nu este mai presus de lege, pentru că se stabilesc prin actul normativ propus diferențieri nejustificate între titularii licențelor de exploatare din industria mineritului și alți investitori, din alte ramuri ale industriei. Pe de altă parte, aceste înlesniri pot fi considerate ajutoare de stat, interzise prin Tratatul asupra UE.

Art. 40 alin. 2 încalcă principiile legii organice a amenajării teritoriului, L.350/2001, precum și ale art. 8 din Legii nr.33/1994, aneantizând obligativitatea localităților de a avea planuri urbanistice generale. Menționăm că beneficiarul real al proiectului de lege, Roșia Montană Gold Corporation, este în situația de a vedea anulate PUG și PUZ zona industrială, iar apărările lor în instanță sunt legate de Planul de amenajare a teritoriului. O lege care se emite pentru un singur beneficiar, în scopul de a eluda dispozițiile legale, iese din sfera legalului și intră în cea a ilicitului.

Art. 431 din proiect este în totală contradicție cu principiile de drept. Din moment ce se
prevede că(... în cazul în care certificatul de urbanism expiră sau devine inaplicabil ori
invalid, toate avizele şi aprobările obţinute în baza certificatului de urbanism rămân în
vigoare...) principiul quod nullum este nullit producit efectum (ceea ce este nul nu poate
produce efecte) ar fi demantelat, iar rațiunea de a fi a legii contenciosului administrativ și de anulare a actelor administrative ar fi pierdută.

Propunerea de modificare legislativă (art. 433) mai oferă agenţilor comerciali deţinători de licenţe miniere şi dreptul de a finanţa planurile de urbanism necesare avizelor, datorită lipsei fondurilor publice necesare şi a faptului că autorităţile statului ar acţiona prea lent din acest motiv. Această prevedere îi pune în clar conflict de interese pe cei care realizează studiile respective, în disprețul interesului public

Articolul II al Legii prevede că Prevederile licenţelor de explorare şi/sau exploatare încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezenţei legi şi aprobate sau în curs de aprobare de către Guvern rămân valabile pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate. La solicitarea titularilor de licenţe de explorare şi/sau exploatare, prevederile licenţelor valabil încheiate la data intrării în vigoare a prezenţei legi se modifică şi se completează în sensul prevederilor Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. Din nou, se încalcă principiul neretroactivității legii, statuat de Constituției, precum și principiul egalității în fața legii, stabilit de art. 16 al legii fundamentale.


ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION ÎN INSOLVENŢĂ?!: DATORII, PIERDERI, O FIRMA IN STARE DE INSOLVENTA! DATE PUBLICE DE LA MINISTERUL FINANTELOR.
6 septembrie 2011

INDICATORI DIN SITUAŢIILE FINANCIARE LA 31.12.2010 ALE OPERATORILOR ECONOMICI CARE AU APLICAT ÎN EXERCIŢIUL FINANCIAR 2010 OMFP NR. 3055/2009 cu modificările şi completările ulterioare cod unic de identificare: 9762620 / ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION SA

Pierderi: 165402226
Datorii: 910018555
Conform Codului de procedura fiscala ANAF ar trebui sa solicite inolventa, datoriile depasesc limita impusa de legea insolventei!

Tip situatii financiare depuse BILANT COMPLET CONFORM ORDINULUI 1752/2005
Indicatori din BILANT lei
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 932236287
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din care 18256492
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 39839
Creante 14179985
Casa si conturi la banci 4036668
CHELTUIELI IN AVANS 779744
DATORII – TOTAL 910018555
VENITURI IN AVANS -
PROVIZIOANE 23401076
CAPITALURI – TOTAL, din care: 17852892
Capital social subscris varsat 612674374
Patrimoniul regiei -
Patrimoniul public -
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 11785
VENITURI TOTALE 199822494
CHELTUIELI TOTALE 365208220
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit -
-Pierdere 165385726
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit -
-Pierdere 165402226
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 314
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Extractia altor minereuri metalifere neferoase


DECLARATIE COMUNA cu privire la pozitia publica recenta a Presedintelui Romaniei de sustinere deschisa a controversatului si deocamdata ipoteticului proiect minier Rosia Montana

Subscrisele ONG-uri de mediu si patrimoniu care se opun proiectului minier Rosia Montana, majoritatea membre in Coalitia pentru Mediu (CMR), preocupate de efectele negative certe sau potentiale pe care proiectul minier Rosia Montana le va avea asupra mediului natural in caz ca ar fi pus in practica, si care au fost in mod repetat amintite de noi, dar si de alte multe institutii si organizatii [1],
subliniind ca nici acordul de mediu nici multe alte aprobari necesare pentru demararea acelui urias proiect minier nu au fost la ora actuala emise de autoritatile competente, in ciuda imenselor presiuni politico-economice nelegitime exercitate pana acum de cei interesati in acel proiect minier,
amintind ca emiterea acelor aprobari nu e doar o formalitate sau o chestiune de timp, deoarece procedura de evaluare a impactului asupra mediului cu privire la proiectul minier Rosia Montana nici nu este finalizata la ora actuala, si deci nici nu se pune problema ca acceptabilitatea realizarii proiectului, din punct de vedere al protectiei mediului, sa fie certa sau foarte probabila,
tinand cont ca decizia cu privire la acceptabilitatea din punct de vedere ecologic a unui anumit proiect este o decizie ce trebuie luata in primul rand pe criterii obiective, pe baza de argumente stiintifice, si nu pe criterii subiective sau pe baza de argumente politice, economice sau sociale,
amintind ca oricum, daca s-ar fi respectat litera si spiritul legii si s-ar respecta principiile de protectia mediului si dezvoltare durabila, evaluarea impactului de mediu al acestui proiect minier nici macar nu ar fi trebuit sa inceapa pana in acest moment, fiind numeroase argumente in sensul inadmisibilitatii respectivei exploatari chiar daca se vor mai face diverse ajustari la detaliile tehnice ale proiectului,
amintind ca legislatia in vigoare stabileste foarte clar procedurile si autoritatile ce au atributii in procesul decizional privind acest proiect si ca acestea nu pot fi ocolite sau surclasate de decizii politice sau de vointa altor autoritati si structuri,
luand act cu mare ingrijorare de recentele declaratii ale Presedintelui Romaniei de sustinere a proiectului minier Rosia Montana si de declarare a acestuia ca fiind necesar si oportun pentru Romania [2],
constatand ca Presedintele Romaniei se contrazice si isi incalca propriile promisiuni din campania electorala, cand a promis expres ca va lasa specialistii sa decida si ca nu va face presiuni politice pe tema proiectului minier Rosia Montana [3],
constatand ca, declarandu-si sprijinul pentru acest controversat proiect minier, Presedintele Romaniei ignora concluziile si incalca recomandarile nu doar ale Academiei Romane, Parlamentului European, ICOMOS si ale unor alte numeroase institutii si organizatii interne si internationale, ci chiar concluziile oficiale ale comisiei prezidentiale numite chiar de Domnia Sa

DECLARAM:
1 Consideram aceste noi declaratii ale Presedintelui Romaniei ca fiind inacceptabile, in conditiile in care proiectul este foarte controversat si contestat din multiple puncte de vedere iar analiza din punct de vedere al protectiei mediului, conform legii, nu s-a realizat inca, ci este in curs.
2 Apreciem ca asemenea declaratii sunt presiuni inadmisibile asupra autoritatilor abilitate sa ia o decizie privind aprobarea/respingerea proiectului, avand in vedere statutul politic si administrativ-constitutional al autorului lor.
3 Solicitam prin urmare Presedintelui Romaniei sa isi retraga respectivele declaratii si apelam la Domnia Sa sa se abtina pe viitor de la orice noi declaratii publice favorabile proiectului cat timp ocupa aceasta functie de demnitate publica si autoritatile abilitate nu au adoptat decizii cu caracter definitiv si forta juridica in privinta acceptabilitatii legale a acestui proiect.
NOTE:
[1] O serie de documente in acest sens sunt grupate pe site-ul: http://www.rosiamontana.org in sectiunea "argumente"
[2] A se vedea in acest sens declaratiile larg mediatizate, precum:http://www.mediafax.ro/social/basescu-proiectul-rosia-montana-sa-inceapa-rezerva-de-aur-a-bnr-trebuie-sa-ajunga-la-200-tone-8642562 si
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-9839088-traian-basescu-proiectul-rosia-montana-trebuie-facut-dar-renegocierea-partajarii-beneficiilor.htm
[3] A se vedea in acest sens: http://www.youtube.com/watch?v=W_yz5RWvtPU&feature=related
[4] A se vedea:http://patr.presidency.ro/upload/Raport%20Patrimoniu%2021%20septembrie%202009.pdf precum si
http://patr.presidency.ro/upload/Masuri_Prioritare_16_septembrie.pdf

SEMNEAZA:
CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA Cluj-Napoca - prin Radu Mititean
COALITIA DE MEDIU - prin Consiliul Reprezentativ
ARIN Braila - prin Codruta Nedelcu
ULMUL CERASULUI Cerasu - prin Petre Vasilescu
GREENITIATIVE Mogosoaia - prin Felicia Ienculescu-Popovici
TRANSMONT Fagaras - prin Nae Mercurean
BRASOVUL VERDE Brasov - prin Laura Istrate
FUNDATIA PENTRU PARTENERIAT Miercurea-Ciuc - prin Laszlo Potozky
TURISMVERDE Bucuresti - prin Constantin Serban
ACTIVITY Resita - prin Nadia Potoceanu
CRSE MUNTII APUSENI Oradea - prin Mihai Togor
ALMA-RO Bucuresti - prin Adrian Badila
ECO-CIVICA Bucuresti - prin Nicolae Radulescu-Dobrogea
SALVATI DUNAREA SI DELTA Bucuresti - prin Dan Barbulescu
MAI BINE Iasi - prin Anca Elena Gheorghica
MAI MULT VERDE Bucuresti - prin Doru Mitrana
ECOPOLIS Bucuresti - prin Dan Barbulescu
SOCIETATEA CARPATINA ARDELEANA Satu Mare - prin János Márk-Nagy
RE.GENERATION Bucuresti - prin Raluca Dan
WWF ROMANIA Bucuresti - prin Maria Mihul
AGENT GREEN Bucuresti - prin Gabriel Paun
DUNAREA DE JOS Calarasi - prin Victoria Puran
ACTIUNEA CIVICA DIRECTA Ceahlau - prin Cristian Grecu
TERRA MILENIUL III Bucuresti - prin Ioana Ciuta
SIGHISOARA DURABILA Sighisoara - prin Hans Hedrich
TRANSILVANIA VERDE Cluj-Napoca - prin Kovács Zoltán Csongor
ALBURNUS MAIOR Rosia Montana - prin Eugen David
CIDRM Cluj-Napoca - prin Stefania Simion
INFOMG Cluj Napoca - prin Ramona Duminicioiu
ECO RURALIS Cluj Napoca - prin Willy Schuster
HOSMAN DURABIL Hosman, judetul Sibiu - prin Joachim Cotaru
RENCONTRES DU PATRIMOINE EUROPE - ROUMANIE Bucuresti - prin Ioana Bogdan Cataniciu
ASOCIATIA PENTRU DEZVOLTARE URBANA Bucuresti - prin Dan Patzelt
PRO URBE Arad - prin Bujor Buda
SALVATI BUCURESTIUL Bucuresti - prin Nicusor Dan
FUNDATIA MEDIA ART & SOCIAL EXPERIMENT Bucuresti - prin Nicu Mihail
MISCAREA CIVICA MILITIA SPIRITUALA Bucuresti - prin Mihai Bumbes
FUNDATIA CALEA VICTORIEI Bucuresti - prin Sandra Ecobescu
ANTHROPOESIS CENTRUL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE INTERCULTURALA Bucuresti - prin Ionut Piturescu
ASOCIATIA HEIDENROSLEIN - prin Payer Maria Magdalena
***
CONTACT PENTRU MAI MULTE DETALII:
COALITIA PENTRU MEDIU
Secretariat asigurat de:
Fundatia TERRA MILENIUL III
Tel.: 021-3141227, Fax: 031-8178583
E-mail: secretariat_coalitie@terraiii.ngo.ro
Web: http://www.coalitiademediu.ro
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN)
Tel.: 0744-576836
E-mail: office@ccn.ro
Web: www.ccn.ro
Campania Salvati Rosia Montana
ASOCIATIA ALBURNUS MAIOR
Tel/Fax: 0264 599 204
E-mail: alburnusmaior@ngo.ro
Web: www.rosiamontana.org

Lista semnatarilor este in continuare deschisa. Va invitam sa va alaturati. Contactati-ne!

Mobilizare Bucuresti si mai jos Cluj Napoca
Comisia Nationala de Arheologie se intrece zilele acestea cu ministrul
culturii pentru primul loc in distrugerea patrimoniului de la Rosia
Montana. Comisia de arheologie a validat strategia RMGC de minimaliza
importanta si valoarea patrimoniala de exceptie a masivului Carnic, ce
gazduieste 7 km. de galerii romane si pre-romane, zeci de kilometri de
galerii moderne, cu valoare arheologica si arhitecturala deosebita,
elemente de patrimoniu natural si imaterial. Complexitatea patrimoniului
cultural al Masivului Carnic, ca parte integranta a patrimoniului cultural
al Rosiei Montane, ii confera unicitate la nivel national, european si
mondial, fapt confirmat de numerosi experti romani si internationali si de
institutii cu prestigiu dincolo de orice dubiu.

Aceasta initiativa deschide drumul catre inlaturarea Carnicului din Lista
Monumentelor Istorice de Clasa A (cu valoare nationala si internationala);
cel putin asa declara cu seninatate Kelemen Hunor, cel ce ar trebui sa fie
primul care se ingrijeste de bunastarea mostenirii culturale si istorice.

Mobilizare la Bucuresti:
Marti, 19 iulie, la ora 12.00, suntem impreuna in fata Ministerului
Culturii. Le spunem "NU ACCEPT!" celor care tocmai au unda verde
distrugerii masivului Carnic de la Rosia Montana.


Alatura-te noua, in cea mai vibranta campanie de mediu din Romania, activa
de peste un deceniu! Luptam impreuna de peste 10 ani, uniti prin
determinare, constiinta si responsabilitate.

Sa punem STOP indiferentei, IMPREUNA! ACUM, cat nu e prea tarziu!

Sa aratam lumii intregi, dar mai ales Ministrului Culturii si
Patrimoniului - Kelemen Hunor ca SUNTEM O FORTA pe care n-o poate IGNORA!
Asa ca hai la Hunoriada!

MARTI, ORA 12.00, IN FATA MINISTERULUI CULTURII SI PATRIMONIULUI NATIONAL, Sa-I CEREM DEMISIA LUI KELEMEN HUNOR.

Mobilizare Cluj Napoca:

Hai la Hunoriada!
Kelemen Hunor vrea sa distruga Rosia Montana!

Avem motive intemeiate sa credem ca ministrul nu mai are de mult nici
rusine, nici coloana vertebrala si aurul i-a intunecat mintile. Toate
declaratiile sale recente indica un caz clasic de dedublare, Kelemen Hunor
trecand de la ministru al culturii la avocat al proiectului minier
canadian, expert in investitii economice si clarvazator al unui viitor
exclusiv minier la Rosia Montana. (Se pare ca ministrul s-a uitat in
globul chel al lui Razvan Teodorescu si a gasit raspunsul la sperantele
RMGC de a exploata in sfarsit aur.)

A venit vremea ca societatea civila să ofere un precedent. Trebuie sa
aratam ca guvernarea nu poate lega si dezlega dupa bunul ei plac, in
functie de interesele personale si de partid, si ca societatea civila e
inca treaza!

Miercuri, 20 august, incepand cu orele 13.00 fix hai in Piata Unirii la
Hunoriada! Vino inarmat cu orice forma legala de protest sa cerem demisia
lui Kelemen Hunor!

Va rugam distribuiti informatia!
Viva Rosia Montana!


Scrisoare deschisă către TVR
Către: Televiziunea Romana, Departamentul de Comunicare
În atentia: Domnului Alexandru Lazescu, Presedinte-Director General TVR
Rosia Montana, 12 noiembrie 2011

Stimate Domnule Lazescu,
Campania Salvati Rosia Montana saluta initiativa televiziunii publice de a discuta cu persoanele ce au fost retinute de Jandarmeria Romana cu ocazia flashmob-ului Occupy TVR din fata sediului TVR Bucuresti, in data de 08 noiembrie 2011. Consideram ca este binevenit un schimb de opinii deschis între o televiziune publica si cetatenii care îsi exercita liber dreptul la exprimare pe orice tema, un exercitiu civic normal în orice stat de drept care isi onoreaza principiile.

Dupa cum va este cunoscut, principala opozitie la proiectul minier propus de compania Rosia Montana Gold Corporation la Rosia Montana o reprezinta campania Salvati Rosia Montana initiata de Alburnus Maior. De peste 10 ani, campania reuneste reactii si propuneri ale opozitiei la proiectul minier, avand un mesaj centrat in jurul problemei fundamentale a incalcarii drepturilor constitutionale ale cetatenilor de la Rosia Montana.

In lumina celor prezentate, am deosebita placere de a va lansa o invitatie la Rosia Montana pentru a discuta subiectul expunerii media prin intermediul televiziunii publice a opozitiei la proiectul minier al RMGC direct cu membrii Asociatiei Alburnus Maior.

Pentru programarea unei intrevederi la Rosia Montana, va rog sa ma contactati la tel. 0740280309.
Eugen David
Presedinte
Alburnus Maior
Strada Berk 361
517615 - Rosia Montana
Jud. Alba
Tel/Fax: 0264 599 204
Mobil: 0740 280 309

Comunicat de Presa Alburnus Maior
(Pentru Distribuire Imediata)

Eroare de Comunicare in Noua Campanie publicitară a “Gabriel Resources!”
National Geographic Channels International retrage spoturile publicitare pentru Proiectul Rosia Montana al Gabriel Resources

Rosia Montana; 3 decembrie 2005 - /Alburnus Maior are placerea de a anunta
ca National Geographic Channels International (NGCI) a retras de pe postul
sau toate spoturile publicitare pentru proiectul minier de extragere a
aurului de la Rosia Montana al Gabriel Resources. Decizia a venit dupa ce
Alburnus Maior a informat NGCI in privinta adevaratului
impact pe care proiectul Gabriel l-ar produce, daca ar fi vreodata
implementat.

Gabriel Resources (TSX: GBU) este o companie miniera canadiana de mica
dimensiune, limitata financiar si neexperimentata care intentioneaza sa
stramute localnicii din Rosia Montana pentru a realiza cea mai mare mina de
aur de suprafata din Europa. Compania miniera Newmont (NTSE: NEM) detine
10.8% din actiunile Gabriel Resources. Inca de la inceputul sau, acest
aranjament a fost asaltat de scandaluri, probleme operationale si opozitie
vehementa pe plan local, national si international. Potrivit unor sondaje de
opinie (realizate de catre ZIUA, OTV), procentul cetatenilor romani care se
opun proiectului Gabriel variaza intre 95% si 98%.

In noiembrie 2005 Gabriel a anuntat lansarea unei noi campanii de comunicare
in Romania cu scopul de a schimba opinia publica in privinta proiectului sau
de la Rosia Montana (RMGC). Acesta campanie a inclus cumpararea de spatiu
publicitar la cele mai importante televiziuni din Romania precum si la
posturi TV satelit, pentru a mediatiza meritele celei mai mari mine de aur din
Europa, care ar fi construita intr-o zona intens populata si care ar folosi
metoda cianuratiei. Publicitatea pentru aceasta deja notorie afacere a
Gabriel a fost difuzata si de catre National Geographic Channel care face parte din National Geographic Society.

Aceste spoturi publicitare au dat nastere unor reactii vehemente din partea
publicului, parand incredibil ca un post de televiziune care promoveaza
conservarea naturii s-ar asocia cu un proiect cu un impact atat de
devastator asupra mediului si care in plus implica stramutarea
involuntara a peste 2000 de oameni; distrugerea a 9 biserici, cimitire
precum si a unor vestigii arheologice unice. Alburnus Maior a decis in
consecinta sa informeze NGCI in privinta spotului publicitar difuzat pe
postul lor din Romania.

Potrivit unei scrisori primite de catre Alburnus Maior din partea Domnului
Dan Saunders, Director de Marketing al National Geographic Channels
International "....reclama Gabriel Resources nu mai este si nu va mai fi
niciodata difuzata pe postul National Geographic Channel. In calitatea sa de
retea globala de televiziune, National Geographic Channel este pe deplin
constienta de datoria sa de a fi un post de televiziune responsabil. Aceasta
datorie se refera nu numai la continutul editorial al programelor sale, dar
si la orice reclama care este difuzata pe postul sau...."

"Responsabilitatea nu este ceva ce se poate cumpara de catre companiile
iresponsabile. Apreciem faptul ca, spre deosebire de altii, NGCI nu poate fi
spalat pe creier de catre Gabriel," afirma Eugen David, presedinte al
Alburnus Maior.

Pentru mai multe informatii va rugam contactati Alburnus Maior la 0258 859
328 sau 0740 342 104 precum si la alburnusmaior@ngo.ro.
E-mail: stefania@ngo.ro
www.rosiamontana.org

MindBomb, pentru Roşia Montanã!
Campania MindBomb pentru Roşia Montanã pune problema
poluãrii mediului din România în relaþie cu corupţia fãrã chip a statului, a administraþiilor locale şi nu în ultimul rând a individului, care erodeazã din interior societatea româneascã.

12.000 de afişe au fost lipite în noaptea de 19 spre 20 martie pe strãzile din Cluj, Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Arad, Bistriţa, Sibiu, Alba Iulia, Deva, Baia Mare, Oradea, Târgu Mureş, Sighişoara, Petroşani, Valea Arieşului, Abrud, Câmpeni şi Roşia Montanã.

Prin campania MindBomb pentru Roşia Montanã protestãm împotriva proiectului de exploatare minierã intensivã cu cianuri de la Roşia Montanã şi împotriva publicitãþii pe care Gabriel Resources, proprietarul Roşia Montanã Gold Corporation (RMGC) o face acestui proiect extrem de nociv pentru România. Intoxicarea cu propaganda pentru compania Gabriel Resources pe posturile de televiziune şi în presa scrisã are drept scop cosmetizarea în ochii românilor a imaginii Roşia Montanã Gold Corporation-companie rãmasã în epoca colonialismului brutal, a cãrei politicã cinicã a profitului va rade Roşia Montanã de pe faţa pamântului, va strãmuta oamenii şi va ºterge istoria acestui loc.

Pentru prima datã în România opinia publicã şi cîteva instituþii publice au fãcut front comun împotriva unei afaceri pãguboase pentru noi toþi, demonstrând astfel cã România
nu mai este paradisul escrocilor. Proiectul de exploatare minierã intensivã cu cianuri de la
Roºia Montanã pune în pericol VIAŢA în Ţara Moţilor, deschizând calea producerii celui mai mare dezastru ecologic din Europa de est. Ca de atâtea ori în istoria recentã, mari
companii, sprijinite de politicieni lucreazã împotriva oamenilor pentru a-i îmbogãþi necinstit pe cîţiva indivizi cinici. Dupã ei potopul!

TÃCEREA E DE AUR
DACÃ TACI SE VOR DISTRUGE:
*-5 munţi în Ţara Moţilor,
*-un patrimoniu naţional unic în lume,
*-10 biserici, 9 cimitire,
*-958 de gospodãrii = 2150 de oameni.

ROMÂNIA ARE NEVOIE DE EI
Efectele poluãrii de la Roºia Montanã ne privesc pe toþi, nu doar pe locuitorii condamnaþi la strãmutare. Vocea fiecãruia dintre noi trebuie sã se audã pânã nu e prea
tîrziu. Comoditatea şi ignoranţa le vom plãti cu toţii.

NUNTA DE AUR
Gabriel zis Cianurã & Sinistra Mediului
DA sau NU bombei ecologice pregãtite de Gabriel pentru exploatarea minierã
la Roºia Montanã?
În acest an Sulfina Barbu, Ministra Mediului, va trebui sã RÃSPUNDÃ!
În acest an se hotãrãºte soarta Roºiei Montane.

OPREŞTE ACEASTÃ CÃSÃTORIE DIN INTERES!
Pentru obþinerea acordului de mediu din partea guvernului României, Gabriel Resources a fost somat sã-şi schimbe imaginea în ochii românilor, din profitor sã devinã binefãcãtor al societãţii. Cei care nu vor sã plece forţat şi sã-şi uite istoria se tem cã “jocurile” au fost fãcute la nivel politic şi moţii au fost deja vânduţi.

CORUPŢIA E MÃRICEANU LA ROŞIA MONTANÃ
Biserica şi Academia Românã se împotrivesc proiectului de
exploatare minierã intensivã cu cianurã la Roºia
Montanã. Din 1997, sub pretextul formalitãþilor
administrative, guvernanþii fac o politicã murdarã.

GUVERNELE TREC, ŞPAGA RÃMÂNE
Strãlucirea aurului corupe indiferent de culoarea politicã. Puterea şi opoziþia fac regula la Roşia Montanã şi se comportã la fel când curge banul. A nesocoti pãrerea unor instituþii precum Academia Românã şi Biserica - parteneri în reconstrucţia socialã a României - e
ignoranţã şi prostie. Sau pur şi simplu, corupţie?

MA$$ACRU MEDIA PREZINTÃ SOLUŢIA LUI GABRIEL: CIANURA
Difuzarea, în ziare şi la televiziune a reclamelor pentru Gabriel,
încalcã drepturile oamenilor din Roşia Montanã.

NU FI PÃRTAŞ LA MINCIUNÃ!
REFUZÃ PUBLICITATEA LA CIANURÃ!
Publicitatea pentru Gabriel Resources (firmã cu sediul în paradisul fiscal Barbados) difuzatã în massmedia din România, ne prezintã o Roşia Montanã pustiitã şi bolnavã. Cine a fost la Roşia Montanã ştie cã e o minciunã televizatã. O imagine falsã îi favorizeazã pe cei care, pânã ieri, nici mãcar nu ştiau unde e România pe harta lumii. În schimb, cei care cred într-o Roşia Montanã prosperã, în care sã trãiascã mulţi ani înainte vor rãmâne victimele lor.
Televiziunea Românã, finanşatã din banii noştrii, este partener a strategiei mediatice murdare a RMGC. Prin acest act, TVR îşi compromite misiunea de televiziune publicã. Cum ar fi sã-ţi plãteşti lunar cãlãul?!
Consiliul Naþional al Audiovizualului nu vede nici o problemã în publicitatea falsã pentru Gabriel. Dacã nu injurã nimeni pe post e OK, CNA nu are azi de lucru.

“LINGOULE!“
Proiectul este o datorie de onoare faţã de Ţara Moţilor, împotriva demagogiei şi împotriva dorinţei unora de a se îmbogãţi.Traian Bãsescu susţinând exploatarea minierã cu cianurã la Roşia Montanã.
Alba Iulia, 29 martie 2004.

CIANURA A AJUNS PE MASA LUI BÃSESCU
SÃ TRÃIEŞTI BINE!
Preşedintele României primeşte Oscarul pentru lupta împotriva corupþiei. Dar nu are timp pentru oamenii de la Roşia Montanã. Justiţiarul nu are glas, nu are vlagã când e vorba de interesele de la Roşia Montanã.Încã nu este preşedintele tuturor românilor.

Ne-am obişnuit de atâţia ani sã nu avem încredere în autoritãţi, fie cã e vorba de guvern sau de preşedinţie. Tot de atâţia ani, sperãm cã, într-o zi, autoritãţile ne vor recâştiga încrederea pierdutã. De aceea credem în nevoia de dialog între societatea civilã şi
administraþie. Nu vrem Revoluţie, Vrem Evoluţie!

La campania MindBomb pentru Roşia Montanã au participat, în diferite moduri concepţie, dezbateri, idei, realizare, lipire) peste 300 de artişti plastici, designeri, arhitecţi, specialişti IT, scriitori, studenţi şi colaboratori din oraşele în care au fost lipite afişele.

*-NU LÃSA ROŞIA MONTANÃ SÃ MOARÃ!
*-SALVAŢI ROŞIA MONTANÃ!
*-OAMENII SUNT MAI IMPORTANŢI CA AURUL!


Cianura Ucide!
Bucuresti, 11 februarie 2006 - Treizeci de activisti din campania 'Salvati Rosia Montana!' s-au adunat ieri la Ministerul Mediului exact la momentul cand membri ai Directoratului de Mediu al Comisiei Europene isi finalizau observatiile privind progresul Romaniei in directia integrarii in Uniunea Europeana in 2007.

Directoratul de Mediu al Comisiei Europene sustine faptul ca monitorizeaza atent a situatia de la Rosia Montana. Acesta sustine in acelasi timp faptul, ca decizia finala privind proiectul de la Rosia Montana apartine autoritatilor romane. Numeroase ONG-uri, institutii si academicieni si-au exprimat de-a lungul timpului opozitia fata de ontroversata afacere de la Rosia Montana. Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), titularul proiectului, intentioneaza sa depuna raportul la studiul de impact asupra mediului la sfarsitul lunii martie 2006.

Membrii ai campaniei 'Salvati Rosia Montana!' se tem inca demult de faptul ca guvernul a luat deja decizia de aprobare a acestui proiect. Temerea se datoreaza tacerii complice a guvernului in privinta acestui proiect precum si refuzul sau de a aplica legislatia armonizata de mediu si de a respecta sentinte judecatoresti in timpul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Toate acestea denota de asemenea o insemnata incapacitate institutionala si imaturitate din partea Ministerului Mediului pentru ca
acestea sa evalueze corect proiectul de la Rosia Montana. Ieri dimineata un grup de treizeci de activisti s-au adunat la intrarea in cladirea Ministerului Mediului. Fetele lor erau vopsite jumatate in culoarea aurului, jumatate in culoarea unui schelet. Au purtat cruci de lemn cu insemnul 'Cianura Ucide'. La iesirea lor din cladirea ministerului, comisarii europeni au fost intampinati cu un banner pe care se putea citi 'Bruxelles: Rosia Montana nu este de vanzare - Nu ne ingropati in cianuri!" si cu un mars funerar interpretat la trompeta de un faimos artist roman.
"Am venit aici azi pentru ca guvernul roman continua sa taca in privinta situatiei de la Rosia Montana. Suntem constienti de acest sprijin tacit inca demult, aceasta datorandu-se mai ales interesului sau economic in acest proiect. Pe de alta parte, refuz sa accept tacerea din partea autoritatilor europene care sunt foarte constiente de gravele abuzuri ale legii comise de catre autoritatile romane in ceea ce priveste cazul Rosia Montana. Ajunge!", a comentat unul dintre activisti. În timp ce politia a fost extrem de discreta pe perioada interactiunii dintre delegatia europeana si activisti, aceasta s-a grabit sa ii amendeze
pe cativa dintre ei dupa ce actiunea a luat sfarsit. Cei amnedati vor contesta sanctiunile, dat fiind faptul ca acestia n-au facut altceva decat sa isi manifeste dreptul la libera exprimare.

Ce Poţi Face TU – Informează-i Pe Ceilalţi
*-Imaginează-ţi momentul in care copiii şi nepoţii tăi vor privi craterul celei mai mari exploatări aurifere de suprafaţă din Europa şi te vor intreba:‘Ce ai făcut TU ca să opreşti dezastrul?‘
*-Credem în capacitatea individului de a întreprinde acțiuni care să schimbe perspectiva societății față de valorile reale: mediul înconjurător, istoria, cultura, comunitatea și familia.
*-Campania Salvați Roșia Montană se bazează pe spiritul de inițiativă și viziunea fiecăruia dintre noi.
*-Informează-te întotdeauna din mai multe surse; citește documentele și materialele disponibile și transmite-le la cât mai mulți prieteni;
*-Înscrie-te pe lista de informare a Campaniei Salvați Roșia Montană la: salvati-request@rosiamontana.ro cu subiectul subscribe;
*-Vizitează Roșia Montană pentru a vedea realitatea de la fața locului;
*-Povestește prietenilor și cunoștințelor tale despre riscurile proiectului de la Roșia Montană și încurajează-i să ia o poziție față de această problemă;
*-Organizează pentru prietenii tăi o seară de film în care să prezinți unul din documentarele despre Roșia Montană; printre cele mai apropiate este New Eldorado al regizorului Tibor Kocsis –http://www.ujeldorado.hu/
*-Cere liderilor noștri să facă din salvarea Roșiei Montane o prioritate;
*-Poartă tricoul cu Salvați Roșia Montană de câte ori ai ocazia;
Ştefan Dumitru Afrimescu

Niciun comentariu: