Subiectele pe care conducerea Atacului la persoană nu a mai binevoit să le publice:
1*-Starea culturii argeşene Instituţii culturale, autori şi opere
Poate că ar trebui până la urmă să pună cineva degetul pe rană şi să spună odată adevărul despre starea actului cultural şi artistic din Argeş. Ei bine, acesta „Există, e sublim putem zice, dar cam lipseşte cu desăvârşire”, ca să-l cităm pe Caragiale. Din păcate este o boală mai veche a acestei zone, mai exact din anul destrămării colectivului redacţional al Revistei Argeş: Tomozei-Mugur-Ivănescu. Din acea perioadă, de post- dezgheţ cultural, cei trei fiind cumva exilaţi în Argeş, actul cultural argeşan a tot coborât, până ce, iată, a ajuns în ziua de azi, să atingă nivelul cel mai de jos. Despre cauzele acestui declin şi efectele pe termen mediu şi lung, în cele ce urmează.
Instituţiile culturale şi rolul ambiguu al acestora
În Argeş există următoarele instituţii culturale: Direcţia Judeţeană de Cultură şi Culte, care a stat aproape o jumătate de an fără conducere, Centrul Cultural şi Comisiile de Cultură din cadrul C.J. şi C.L., care în loc să-şi facă treba pentru care au fost create mai mult se calcă pe bombeuri, punându-şi tot felul de tălpi una, celeilalte. Nimeni din aceste structuri nu a auzit, sau nu a vrut să audă, despre mangementul cultural şi marketingul actului de cultură. Şi dacă tot nu ştiu cu ce se „mănâncă” cele două noţiuni, atuci măcar să subvenţioneze valoarea produsului cultural. Şi nu ca acum, nonvaloarea, respectiv subprodusul cultural. Din păcate, atât Primăria şi CJ, cât şi Centrul Cultural, preferă să arunce zeci de miliarde de lei pe apa sâmbetei pentru tot felul de pseudproduse culturale, finanţând în fapt nonvaloarea, subprodusul cultural. Şi totul pe bani publici.
Orhestră Simfoncă în ţinutul fanilor PSD, de mici, bere şi manele!
Am ajuns să fim piteşteanul cu statuia lui, sau omul cu arteziana sa, când mult mai necesar era să fi fost autorul şi cărţile lui, sau omul şi spectacolul său de teatru. Existenţa Orhestrei Simfonice era poate necasară, dar numai după o prealabilă pregătire a ”terenului”. Chit că este teribil de costisitoare. Şi aceasta, întrucât, ar fi trebuit mai întâi asigurate: finanţarea proiectului, o sală de spectacole adecvată concertelor instrumentale instrumentişti şi muzicieni de înaltă clasă şi nu în ultimul rând, un public educat în spiritul clasic. Publicul nostru este fan (PSD), de mici, bere şi manele sau cel mult de muzică de petrecere. Nici măcar de folclor autentic. Şi-atunci, cui a trebuit această Orhetră Simfonică? Primarelui, ex-directorului de la Centrul Cultural? Boss-ului din fruntea C.J.? Greu de precizat.
Compromisul în Cultură
Cu siguranţă, nimic nu poate fi mai dăunător unei culturi, fie chiar şi de provincie, decât compromisul făcut pe seama ei chiar de către diriguitori. După cum este cunoscut, în Argeş fiinţează vreo trei reviste de cultură: Revista Argeş, Cafeneaua literară şi Cultura. Calende, cea de-a patra revistă, singura care se ridica la un anumit standard şi-a încetat activitatea cu peste doi-trei ani în urmă, din lipsă de fonduri. Primele două reviste sunt finaţate de către primărie şi Consiliul Local (C.L.), iar Revista „Cultura” e finţată de Consiliul Judeţean (CJ). Din păcate, atât Revista Argeş cât şi Cafeneaua literară sunt revistele celor care le conduc. Directorii lor decid unilateral când, pe cine şi ce publică. Astfel că, în ciuda faptului că finanţarea este suportată de Primăria şi C.L Piteşti, cele două reviste, găzduiesc în paginile lor mai ales autori din afara judeţului: din Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Timişoara şi din Capitală. Desigur că nimic nu pare a fi rău în asta. Numai că, directorii celor două reviste în loc să promoveze la schimb în revistele din Cluj, Constanţa, Craiova Iaşi, Timişoara şi din Capitală, autori argeşeni, se promovează eclusiv pe ei. Dar, compromisul în actul cultural din Argeş merge până acolo, încât a ajuns să vicieze până şi rezultatele puţinelor concursuri literare găzduite de Centrul Cultural sau de Revista Argeş, prin accelaşi Centru Cultural. Centru Cultural, care sponsorizează şi apariţia unei pseudoreviste de... pseudoepigrame. Şi aceasta, doar pentru că directorul fiţuicii este „tare-n clanţă”(?!). La fel a procedat şi cu unii dintre autori, cărora le-a sponsorizat apariţia mai multor cărţi, deşi aceştia sunt şi membrii ai USR şi se află şi la a şaptea, a opta sau a zecea carte. Păi, dacă nu au reuşit să convingă în niciuna ditre cărţile apărute anterior, atunci pentru ce continuii să sponsorizezi la nesfârşit apariţia altor subproduse, ale aceloraşi autori?
Autori argeşeni şi...”operele” lor
În nomenclatorul de profesii, meseria de scriitor este asimilată scriitorului de vagoane din staţiile CFR. Se pare că unii dintre autorii argeşeni ţin cu tot dinadinsul să se încadreze întocmai acestei definiţii.lapidare a DEX-ului, fără a fi reuşit până acum să-şi depăşescă propria condiţie. Aşadar, în ediţia de azi vom lua în discuţie pe unii dintre autorii locali şi cărţile lor. Demersul nostru va începe, cu cine altcineva decât, cu decanul de vârstă al scriitorimii argeşene. Şi anume, cu una dintre (sperăm), ultimele relicve ale proletcultismului (protocronismului) local, prozatorul şi dramaturgul Marin Ioniţă. Crescut şi instruit la Şcoala de Literatură de pe „Kisseleff” a rămas de-atunci tot restul vieţii tributar acelei şcoli. Ajuns la vârsta senectuţii îşi mai scapă mâinile pe sânii şi-n chiloţii unor poetese minore, şi ca vârstă şi ca talent, pe care, sub pretextul promovării pe „sticlă” îşi permite să le pipăie live... ”talentele” (sânii şi zona pubiană). A fost şi a rămas toată viaţa un scriitor minor. Cu toate acestea, aproape în fiecare an şi-a tipărit o carte, fireşte pe banii municipalităţii sau ai C.J. Despre Florin Silişteanu „omul” şi jurnaluistul s-au scris pagini întregi. De o moralitate îndoielnică, Sile şi-a permis să-şi facă viaţa, când vraişte, când varză. A reuşit să-l „facă muci” pe directorul cotidianului local Argeşul liber, pretinzând că va merge în Afganistan dacă îi va acordată suma de 10.000 USD. Numai că nu a ajuns nici măcar până la Bucureşti. Sile transmitea „corespondenţe” din „teatrul de război” al...teraselor de cartier ale Piteştiului. Cât despre poezia lui Sile, accesaţi vă rog site-ul www.poezie.ro şi vă veţi minuna cum un autor care scrie o asemenea poezie a fost „uns” membru USR, filiala Argeş. Tot în peisajul literar argeşan există şi copilul minune al poeziei universale: Crisian Gava, care finalmente s-a dovedit a fi doar o chestie gonflabilă. Un simplu vesificator aidoma mentorului său, Adrian Păunescu. Şi lista poate continua cu alţi autori şi autoare gen Calinic Argatu, Jan Dumitraşcu, Maria Diana Popescu, Denisa Popescu, Dorina Mihai, Mihaela Sandu, Gabriela Zăvăluş etc. Cei nominalizaţi chiar sunt paraleli cu poezia şi cu literatura în general. Cu toate acestea şi-au tipărit câteva volume, iar unii sunt chiar membrii ai USR. Mai mult, există autori despre ale căror cărţi nu a scris nimeni, „pe bune”, nici măcar un rând. Cel mult s-au periat ei între ei, în genul: „scrie tu, despre mine, azi de bine, şi mâine voi scrie şi eu despre tine... tot de bine”. Numiţi cum vreţi asemenea practici, acest mod de ascensiune, dar tot compromis cultural se chiamă, dacă nu cumva chiar „troc”...Troc cultural!
„Culturnicii” de ieri şi de azi, repuşi pe tapet!
Mulţi ne-am întrebat de ce Cultura argeşană se află la nivelul cel mai de jos. Păi nici nu ar avea unde fi, atâta timp cât este făcută fie de veleitari, fie de foşti sau actuali „culturnici”. Spre exemplu: timp de peste un deceniu, Cultura argeşană a fost condusă de un fost director de penitenciar, cu gradul de colonel în retragere, fost CI-st (ofiţer contrainformaţii), Dl. Liviu Martin, nimeni altul decât soţul poetei Denisa Popescu. De la înălţimea funcţiei sale editează sub egida CJ, revista „Cultura”, cea care scria în ultima apariţie pe 2008, la modul cel mai laudativ, despre câştigarea alegerilor locale în Argeş de către PSD şi de mâna întinsă culturii de către realesul preşedinte al CJ, Constantin Nicolescu. La un asemenea electorat, asemenea „cultură”, de valoarea nici măcar a unei cepe degerate! Mai nou, Jan Dumitraşcu, reîntors în fruntea refistei Argeş a scos semnăturile unor autori ca Mircea Bârsilă, Nicolae Oprea, Dumitru Augustin Doman, Virgil Diaconu. Urmează Aurel Sibiceanu şi Magda Grigore.Cu toţii vârfurile „optzecismului” local. Şi aceasta, pentru a face loc unora ca Petre Popa fost şef al Culturii argeşene înainte de ’89, reprezentant al „Generaţiei ’60”,Marin Ioniţă, etc. Prin urmare, în cultura argeşană are loc o revenire la protocronismul anilor ’60! Curat proletcultism în plin postmodernism! Curată restauraţie, coane Jenică! Ştefan Dumitru Afrimescu
2*-Mafiile imobiliare argeşene
Mafiile imobiliare de oriunde ar fi, inclusiv din România, nu pot exista fără a avea în spate o înaltă protecţie, fie de la o grupare politică sau alta, fie de la un inalt funcţionar guvernamental, local sau de la „Centru”, care s-a lăsat corupt, pentru a cumpăra la rândul lui alţi înalţi protectori, cu care, de altfel, împarte „prada”. O pradă care poate ajunge la sute de mii, milioane sau chiar zeci de milioane de euro. Din aceste mafii fac parte primari, consilieri locali şi judeţeni, funcţionari din prefecturi şi consilii judeţene, funcţionari ai oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară, politicieni şi chiar înalţi funcţionari publici şi/sau înalţi demnitari ai statului.
„Filiere” fără frontiere
În Argeş au fost „subtilizate” Hotelul „Muscelul” din Câmpulung, Băile Bughea de Sus şi Bughea de Jos şi Cabana Voinea. Fericitul proprietar al acestui lanţ hotelier este nimeni altul decât ex-directorul ARO, Iustin Preoteasa, toate însă trecute pe numele consoartei. Nici cunoscuta „Casă Regală” din acelaşi municipiu nu a fost ocolită de mafia imobiliară din zonă, la acest moment aparţinând lui Grozavu, un fost sportv, devenit recuperator şi proxenet. Şi la Piteşti, Hotelul Muntenia a intrat în proprietatea patronului de la „Sylva Grup”, Nicolae Ivănescu şi camarilei acestuia. La fel urmează să se întâmple şi cu fostul sediu al SC”Apă-Canal”, precum şi cu imobilul cunoscut drept „Casa Căsătoriilor”. Ca să nu mai amintim de Pădurea Trivale, din care a fost deja ruptă o halcă de peste 200 de ha, printre principalii beneficiari fiind acelaşi Nicolae Ivănescu, care şi-a teleportat 33 ha de pădure de la Răteşti, fix în Pădurea Trivale..
Mafiile terenurilor
Probabil că deja vă sunt cunoscute poreclele preşedintelui C.J., Constantin Nicolescu. Cea de „Vecinul” vă spune ceva? Dacă nu, atunci vă voi „decripta-o” eu: i se mai spune şi „vecinu” pentru că chiar şi acolo unde nu te-ai aştepta niciodată dom’ Nicolescu se învecinează cu mai toţi argeşeni, şi să nu temiri dacă-ntr-o zi îţi va deveni vecin şi ţie. În tot acest timp, mafiile imobiliare s-au specializat, adaptându-se în funcţie de situaţiile create. În sensul că, în momentul în care a început să crească valoarea terenurilor, şi mafiile s-au specializat pe speculaţii cu terenuri. Cele mai vânate suprafeţe au fost cele situate în oraşe, în jurul acestora, în preajma autostrăzilor, dar mai ales a viitoarelor autostrăzi sau centuri ocolitoare ale oraşelor, unde se pot construi benzinării sau parcări dar şi supermarketuri, cum sunt PIC, Metro şi Carfour, Jupiter City, Kaufland sau supermarket-ul situat pe locul fostului Rolast. Ca să nu mai vorbim de terenurile situate în zonele turistice, unde se pot construi hoteluri, restaurante sau pensiuni, ori urmează să fie dezvolatate proiecte turistice de avenrgură, cum este proiectul de la Molivişi, cu infrastructură cu tot, zona Lacului Vidraru şi/sau zona Piscul Negru, Cabana Capra, Cheile Dâmbovicioarei ori Cheia, Rucăr, Moieciu sau Fundata.
Samsarii imobiliari
Puţini români de rând, şi argeşenii cu atât mai puţini, ştiu că, modul cel mai frecvent de spălare a banilor negri sau a celor proveniţi din economia subterană, sunt investiţiile în domeniul imobiliar, respectiv în terenuri, vile şi apartamente. Cazul Nicolae Oiţă Marinescu şi terenul de sub fostul „Lactag”, este cât se poate de relevant. Desigur nu e singurul, dar deocamdată este singurul dovedit. Un alt caz ar fi cel al fostului patron de la „Piaţa Italia”, Toni Lombardo care a fost un timp asociat cu însuşi „regele jocurilor de poker electronic”, un conaţional, care era unul dintre cei mai căutaţi mafioţii italieni în toată lumea, de către INTERPOL. După ce şi-a închis afacerea numită Piaţa Italia, Lombardo şi-a investit toţi banii, bună parte din ei „bani negri”, în terenuri forestiere situate în Pădurea Trivale, unde se pare că va construi un cartier rezidenţial de vile. Tot un astfel de exemplu este şi Mitu Chinezu. La fel de cunoscute sunt mânăriile fostului şef al Poliţiei Române, chestorul Nicolae Berechet cu cele 9 ha de pădure, transferate de la Moşoaia, taman pe malurile Lacului Vidraru. Nici fostul mai-marele pădurilor patriei, Filip Georgescu nu s-a lăsat mai prejos şi... ce să facă şi el, şi-a transferat la rându-i în jur de 10 ha de pădure de la Bârla natală a consoartei, în paradisurile imobiliare şi turistice de la Vidraru, Bascov, Ştefăneşti şi Albota. Până şi odrasla unui fost secretar de stat în Ministerul Industriilor Răzvan Grigorescu, proprietar al mai multor hoteluri, şi-a transferat câteva zeci de ha de pădure de la Nucşoara tot malurile Lacului Vidraru. Şi lista rămâne deschisă. Ca să nu mai vorbim de primarii comunelor Leordeni, Topoloveni şi Alboata, ori de Costel Zamfir ex-primarul de la Bradu, care tocmai a primit o somaţie de 2,2 miliarde lei, sau cel de la Moşoaia, ori de cel de la Mărăcineni, unde dom Şerban pe mână cu Stelian Crăciun a prăduit tot ce mai rămăsese de la foştii primari. Şi la Miceşti, dom Voicu a prăduit o halcă de peste 200 de ha din moşia lui Istrate Micescu. Despre ex-primarul de la Rucăr, Titi Ghica se spune că deţine vreo doi sau chiar trei munţi, cu pădurile câte-au mai rămas cu tot.
Cămătarii
O altă tagmă de „investitori” în imobiliare sunt cămătarii, care la rândul lor spală banii împrumutaţi cu camătă, amatorilor de senzaţii tari. Imprumuturile de la cămătari se fac întotdeauna gajând suma cu unul sau mai multe imobile (terenuri, vile sau apartamente). La data scadenţei, dacă nu a fost achitat „imprumutul”, şi de regulă au grijă să nu ai cum să-l mai achiţi, şi-au însuşit „gajul”, respectiv terenul vila sau apartamentul, pentru ca în cel mai scurt timp să-l vândă cu un preţ, uneori şi de 10 ori mai mare decât suma imprumutată. Toţi cămătarii sunt pe mână cu avocaţii şi executorii judecătoreşti, uneori chiar şi cu instanţele, care îi informează la timp despre orice executare silită sau licitaţie. Apoi, cu sumele obţinute din astfel de „tranzacţii” participă la alte şi alte licitaţii, asupra cărora au fost informaţi. Licitaţii, organizate fie de instanţe, în urma unor executări silite, fie direct de bănci sau alţi „creditori”. Dar, cămătării ies cel mai avantajaţi din tarnzacţiile cu terenuri. Astfel, după achiziţionarea unor suprefeţe de câteva ha, urmează parcelarea terenului în suprafeţe cuprinse între 500 şi 1000 de mp. Pentru a vinde cât mai multe din aceste parcele, crează o dependenţă între ele, prin limitarea accesului la celelalte sau la cea mai valoroasă parcelă, ori la utilităţi, cum ar fi drumuri, apă, gaze şi curent electric.
Ştefan Dumitru Afrimescu
3*-La PRM Argeş avocatul a fost schimbat cu inculpatul
Conducerea centrală a PRM a exclus din partid mai mulţi membri marcanţi, care însemnau ceva pentru partidul lui C.V. Tudor. Printre cei excluşi din PRM se numără şi Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, cel care la prezidenţiale a reuşit să plasese filiala argeşană pe locul doi pe ţară ca număr de voturi.Marian Fulga este de formaţie jurist, fiind un destul de bun avocat al Baroului Argeş. Cel care l-a înlocuit la conducerea filialei argeşene a PRM este Mihai Georgescu, inculpat în cel puţin două dosare de cercetare penală.
Al Capone de la FISC falsifica alcool-Cazierul lui Mhai Georgescu *-Prin 2004-2005, Mihai Gergescu a abuzat de încrederea patronului SC „Foca Pallet” SRL şi i-a furat capul tractor al unui TIR. Păgubitul l-a dat înjudecată şi a rezultat Dosarul penal nr. 96/828/2005, art. 213 c.p. *-Doi ani mai târziu, în august 2006, comisarii Gărzii Financiare Argeş au descins în gospodăria lui Ion Damian din Călineşti, unde au găsit 7.200 sticle PET, de câte un litru cu „Rom Jamaika” cu etichete şi timbre fiscale false, şi 4200 litri de alcool dublu rafinat. În aceeaşi noapte, tot comisarii G.F. au oprit o camionetă înmatriculată în Capitală, plină cu sticle de „Rom Jamaika”, pentru piaţa şi cârciumile Bucureştiului, având aceeaşi provenienţă. Ziua următoare, poliţiştii şi comisarii G.F. au constat că, în spatele afacerii cu spirtoase contrafăcute era tocmai inspectorul principal al FISC-ului din cadrul Administraţiei Finaciare Leordeni, Mihai Georgescu. Tot în noaptea cu pricină, au mai fost găsite şi 21.000 de etichete cu preţuri şi câteva mii de timbre fiscale şi banderole cu numele unor firme fantomă. A doua zi, poliţiştii au descins şi la domiciliul inspectorul Geogescu, unde au găsit alţi 5.000 litri de spirtase contrafăcute. Nu se cunosc detalii despre dosarul de urmărire penală, pentru evaziune fiscală, întocmit de G.F: Argeş şi Poliţie. *-În 2008, Mihai Goergescu recidivează şi este prins din nou de comisarii G.F. şi Poliţie cu băutri alcoolice contarfăcute. I-a fost iarăşi întocmit dosar de cercetarre penală pentru evaziune fiscală. Este vorba despre Dosarul nr. 491/828/2008, din data de 21.04.2008, dosar nesoluţionat nici până azi de către judecătorii Judecătoriei Topoloveni, deşi au fost acordate numai în 2008 12 termene, başca cele acordate în 2009 şi 2010. Abia zilele trecute Mihai Georgescu în ciuda sumei de peste 15 miliarde lei jefuită de stat, a fost condamnat de către Judecătoria Topoloveni, la 3 ani şi 6 luni, dar cu suspendarea executării pedepsei. Sentinţa însă nu este definitivă, putând fi atacată la instanţele superioare (Tribunal, Curte de Apel şi Î.C.C.J. Bucureşti), iar în locul lui Mihai Georgescu la conducerea PRM Arge; a fost numit un alt peremist din Curtea de Argeş.. Ştefan Dumitru Afrimescu
PS: Detaliile dosarului 491/828/CP/2008, din 21.04.2008, potrivit Instanţei Judecătoriei Topoloveni:
: 491/828/2008
Înregistrat în da 21.04.2008
Obiect dosar: infractiuni de evaziune fiscală (Legea nr.87/1994) 296/1 al. 1 lit b din Lg. 571/2003
Materia juridică: Penal
Stadiu procesual: Fond
Părţi:
Georgescu Mihai : Inculpat
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - PRIN DIRECTIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE ARGEŞ : Parte civilă
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ : Parte civilă
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - AUTORITATEA NAŢIONALĂ A VĂMILOR - PRIN DIRECTIA JUDEŢEANĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE ARGEŞ : Parte civilă
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - AUTORITATEA NAŢIONALĂ A VĂMILOR - PRIN DIRECTIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE CRAIOVA : Parte civilă
Constantin Virginia : Martor
Constantin Virginia : Martor
TERMENE DE JUDECATĂ:
Data
Soluţie Detalii
01/03/2010 Amână pronunţarea asupra cauzei la data de 08.03.2010. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01.03.2010. Amânat
01/09/2008 Se emit adrese către Primăria Comunei Răteşti şi Primăria Comunei Călineşti, Serviciul Taxe şi Impozite pentru a comunica bunurile mobile şi imobile deţinute in proprietate de către inculpat, precum şi situaţia juridică a acestora. Se citează martorii din acte Damian Ion, Damian Viorica, Damian Mihaela Elena, Paraschiv Cristian , Popa Gheorghe, Chiuţă Cristian Florin, cf. disp. art. 175 Cod proc. pen. Se emite adresă către IPJ Argeş –Evidenţă operativă şi cazier judiciar pentru a verifica şi elibera copie de pe fişa de cazier judiciar privind inculpatul . Amână judecarea cauzei la data de 29.09.2008. Cu apel o dată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţa publică de la 01 Septembrie 2008 Încheiere
02/06/2008 Admite cererea formulată de apărătorul inculpatului prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată , fiind în imposibilitate de a se prezenta la acest termen. Dispune , in raport de cererea formulată de reprezentantul părţii civile şi de înscrisul depus la fila 4 a dosarului, citarea in cauză Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi la adresa din Bucureşti , str. Apolodor nr. 17 , sector 5, , cf. disp. art. 291Cod proc. pen. Se reia procedura de citare cu inculpatul , cf. disp. art. 291 Cod proc. pen. Cu apel , odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 02 Iunie 2008 Încheiere
06/04/2009 Se citează părţile. Amână judecarea cauzei la data de 27.04.2009. Pronunţată în şedinţa publică de la 06 Aprilie 2009. Încheiere
08/02/2010 Se emite adresă către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş pentru a comunica dacă inculpatul a formulat contestaţie împotriva deciziei de impunere nr.8290/ 03.04.2009, iar în caz afirmativ modul de soluţionare al contestaţiei. Se citează martorul Damian Gheorghe, conform disp. art. 175 Cod procedură penală şi cu mandat de aducere cu însoţitor, conform disp. art.183 Cod procedură penală. Se reia procedura de citare cu părţile civile, cf. disp. art. 291 Cod proc. pen Amână cauza la data de 01.03.2010. Cu apel, odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 08.02.2010 Încheiere
08/03/2010 În temeiul disp.art. 306 Cod proc. pen. amână pronunţarea asupra cauzei la data de 15.03.2010. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.03.2010. Amânat
09/02/2009 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: Admite cererea formulată de reprezentantul părţii civile privind acordarea unui nou termen de judecată pentru a da posibilitatea acestuia să depună la dosar înscrisuri cu privire la soluţionarea cererii de introducere în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş, formulată de inculpat la termenul de judecată din data de 15.12.2008. Amână cauza la data de 09.03.2009 în vederea audierii martorilor din acte Bujor Ion Alexandru, Brînduşescu Valentin Dorel, Băran Rodica, Păsărică Mircea, Constantin Virginia, Ghiţă Ion, Dumitrache Robert, Mihu Marius Cezar şi Răduţ Ştefan, lipsă la termenul de faţă, în a căror ascultare se stăruie, sens în care se reia procedura de citare cu aceştia, cf. disp.art. 175 Cod proc. pen. şi cu mandat de aducere cu însoţitor, cf. disp.art. 183 Cod proc. pen. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 09.02.2009. Preşedinte, Daniela Neacşu Încheiere
09/03/2009 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: În vederea stabilirii cadrului procesual legal, dispune introducerea şi citarea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor-Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, având în vedere aspectele precizate în conţinutul adresei nr. 9913/2009. Se emite adresă către partea civilă Autorităţii Naţionale a Vămilor-Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, pentru a preciza dacă se constituie parte civilă iar în caz afirmativ cuantumul pretenţiilor civile . Pune în vedere părţii civile - Agenţia Natională de Administrare Fiscală prin reprezentant să îşi precizeze în scris poziţia cu privire la pretenţii civile solicitate iniţial prin cererea formulată la fila 4 a dosarului şi cu privire la cererea privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului în raport de aspectele învederate la acest termen de judecată. Pune în vedere inculpatului să depună la dosar înscrisuri privind dreptul de proprietate asupra terenului de 2500 m. p situat în comuna Călineşti, judeţul Argeş în vederea soluţionării cererii de instituire a sechestrului asigurător. Se emite adresă către I.P.J-Argeş –Evidenţă Operativă şi cazier judiciar pentru a verifica şi elibera copie de pe fişa de cazier judiciar privind pe inculpat. Amână cauza la data de 06.04.2009, pentru când se citează martorii din acte Bujor Ion Alexandru, Brînduşescu Valentin Dorel, Băran Rodica, Păsărică Mircea, Constantin Virginia, Ghiţă Ion, Dumitrache Robert, Mihu Marius Cezar şi Răduţ Ştefan, lipsă la termenul de faţă, în a căror ascultare se stăruie, sens în care se reia procedura de citare cu aceştia, cf. disp.art. 175 Cod proc. pen. şi cu mandat de aducere cu însoţitor, cf. disp.art. 183 Cod proc. pen. Cu apel, o dată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Martie 2009. Preşedinte, Daniela Neacşu Grefier, Casiana Vrănescu Încheiere
12/05/2008 Amână judecarea cauzei la data de 02.06.2008 , in vederea desemnării unui apărător din oficiu, care să-i asigure asistenţa juridică inculpatului, sens in care se va emite adresă către Baroul de Avocaţi Piteşti. Se reia procedura de citare cu inculpatul cf. disp. art. 291 Cod proc. pen. Cu apel , odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 12 Mai 2008 Încheiere
14/09/2009 Amână judecarea cauzei la data de 28.09.2009, pentru când se citează părţile care nu au termen în cunoştinţă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14 Septembrie 2009. Încheiere
14/12/2009 Amana pronunţarea la data de 21.12.2009. Cu drept de apel, odată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.12.2009 Încheiere
15/12/2008 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: Proroga discuţia privind introducerea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş, la proximul termen de judecată după ce părţile vor lua cunoştinţă de înscrisurile depuse la dosar, în dovedirea acesteia. Dispune din oficiu emiterea unei adrese către Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei Bucureşti pentru a comunica instanţei domiciliul actual al martorilor din acte Bujor Ion Alexandru, Brânduşescu Valentin-Dorel şi Păsărică Mircea în vederea realizării procedurii de citare. Se citează martorii din acte cf.art.175 C.pr.penală. Amână cauza la data de 19.01.2009. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Decembrie 2008. Preşedinte, Daniela Neacşu Încheiere
agina 1 2 | 3 |
hartă ::
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu