Text preluat de pe blogul unui jurnalist de la Curierul zilei, Calin Popescu.

PE LANGA ZIAR. BLOG DE CURIER
Acest blog



Link de aici



Web



VINERI, 19 MARTIE 2010
Cum am fost respins si de unde n-am candidat. Nu e Kafka!
Mi-a trecut supararea si - n-am ce-ti face Dane! - dandanaua trebuie povestita. Am si eu tendinta sa-i aduc la mine pe toti cunoscutii, dar eu stiu pentru ce, cand si unde chem pe cineva, daca-l chem.

Dan Badea imi da mesaj pe blog, apoi pe mess, cum ca are sa-mi faca o propunere. Banuiam ca vrea sa ma faca mare investigator la ziarul recent lansat, la care s-a bagat el. Eu nu sunt certat cu nimeni de la Curierul, nu sunt dat afara, nu sunt demisionar, si nu stiam cum sa-l refuz.
Deocamdata, Curierul e inca printre putinele ziare din tara care sta pe propriile picioare (poate Informatia Zilei din Satu Mare - sau altii care sunt destul de nebuni sa supravietuiasca ar mai fi la fel). N-as pleca dupa atatia ani la un alt ziar sa fac concurenta ziarului actual, pentru un leu in plus. Pentru ca insista am zis, hai sa vorbesc, ca nu mai scapam de el. N-am vrut sa merg la sediul lor - acolo ma chema! - asa ca ma invita in barul Matteo sa vorbim, ca vine si patronul lui sa-mi propuna "ceva".

Merg cu cateva minute inainte, sa comand eu, ca sa scap de faza penibila cu cinstea facuta de presupusul angajator. Cand intru, il vad pe Mitrus la o masa cu mai multi, ma apropii, o vad si pe Luiza Dobrescu cu altii, intre care Stancescu, redactorul lor sef. "Aici, aici!" imi face semn Luiza. Ma asez: erau cei doi actionari ai ziarului, unul venit si cu femeia. Vorbeau cu Mitrus, care nu intelegea de ce, daca l-au pus secretar de redactie i se iau textele la corectura la Bucuresti, si nu se publica decat stirutele. Unul din actionari le reprosa in schimb, ca "deja de la al doilea numar au inceput cu stiri normale despre PNL". Apoi, Stancescu le explica de ce vrea sa plece pleaca: directoarea ziarului (are si asa ceva) i-a explicat, ca, avand in vedere ca torul se face la Bucuresti, rolul lui ca redactor sef e sa se ocupe de curatenie. Atunci pica si ea si el o intreaba: "E adevarat ca ati zis sa ma ocup de curatenie?" "Da, pai..." "Buna ziua!" si au plecat amandoi. Cam spasiti - n-am inteles de ce: cand iti dai demisia ai dreptul macar la un pahar spart. "Directoarea" mi s-a parut un fel de pitipoanca, din cele care confunda presa cu fumatul. "Noi ne lamurim repede cand cineva nu e bun" - imi explica scena "Florin", dupa cum mi l-a prezentat Badea, care tocmai aparea si el.

Trec eu la aparat. M-au intrebat in cor "Cred ca pot sa lucrez la ziarul lor?" Ocolesc raspunsul si spun ca deocamdata eu sunt platit pe firma, eventual as mai putea lucra si ceva in plus. Ei voiau sa spuna, adica, daca sunt capabil. Pe mine ma interesa insa sa spuna intai cine sunt ei, ce vor. "Nevasta lui Pendiuc are o amant. Scrie asta", incepe unul, facand pe inteligentul. Zic: "Se vede ca nu stiti cum arata, in primul rand". Apoi, explica: "Noi atacam oameni" Eu: "Daca ai motive sa-i ataci." Apoi, celalalt, "Florin", incearca altfel: "Pe cine acopera patronul tau?" "Din politica, pe nimeni. Din oameni de afaceri, normal, pe prieteni si parteneri - Iulica Preda de exemplu." "Cine e?" "Nu sunteti din Pitesti?""Nu". Ii explic cine e. "Atunci scrie-mi pana maine o ancheta cu Iulica Preda."
Eu tot nu intelegeam: de ce sa scriu, cum vine asta, cand eu nu am zis deloc ca merg la ei, ce prostie sa imi ceara sa-l atac pe prietenul patronilor cu care lucrez de 8 ani, doar ca imi zice el, si inca repede. Apoi se amesteca si "directoarea": "Scrie-mi o ancheta cu cariera politica a lui Iani Popa si a Ancai Barbu!" Eu ezit sa raspund, iar ea incepe sa se hlizeasca. Cum ar veni: vai, ce prost, n-am mai vazut asa candidat!

Erau o multime de lucruri care trebuiau lamurite intai – cum sa nu fac concurenta fostului ziar, cum sa nu-i supar pe patroni daca plec, cum sa lucrez eventual in doua locuri, cum sa fac asta rentabil, si, nu in ultimul rand, daca publicatia lor e ziar - fiindca nu pare - si n-am chef sa fiu pion pentru santaje sau alte mizerii.
In plus, eu am inca parerea naiva ca un sef de ziar, sau macar cineva din conducere, ar trebui sa stie la ce echipa a jucat Abelard, ce filme a turnat Toma d’Aquino, cu se mananca Bacon si altele. Nu sa fie toti din aia de la care te astepti doar sa-l vezi in piata soptind: "tigari tigari, baieti" sau propunandu-ti "fetite". Dar asta e, azi nu mai sunt nici la balamuc atatia ceausesti si napoleoni cati moguli - oricine poate scoate o fituica, cateva numere. Indispus ca l-am intrebat cum de nu-l cunoaste pe Preda, "angajatorul" meu a taiat-o repede. "A, a lucrat pana acum la un cotidian?" "Nu esti ce ne trebuie noua. Avem nevoie de oameni cu inima" - adica n-am vocea lui Sorin Ovidiu Balan. Ca si cand iti trebuie "inima" sa ataci aiurea pe oricine, pana o iei in bot, in loc sa rezisti presiunilor si sa scrii adevarul. Le-am urat succes si le-am zis ca doar nu se asteptau s-o rup cu un ziar unde lucrez de 8 ani, pentru a veni la unul cu 2 numere. Ei au luat mutra: "Da, bate campii". I-am lasat in pace ca erau cu Dan, sa nu-i fac greutati.

Florin Paraschivescu, asa il cheama parca pe marele asociat, care fusese partener si cu Ghezea. Atacul e ziarul acela in care asociatul Ghezea, dupa ce s-a filmat cand facea sex oral cu Gyorfi, a facut mare material de presa cu asta. Individul inca umbla pe strada, nu s-a impuscat. Ar merita sa il pocneasca cineva odata numai ca sa-l auda zicand: "De ce dai ma?" "Dar tu de ce ai facut aia?" "De smecher". "La fel si eu". Si iata ca are un asociat care vrea sa-i continue traditia.

Badea, care m-a bagat in rahat, tacea. Imi pare rau pentru el, care scria pe blog ca "pe criza ar accepta si un salariu de 400 euro", acum a ajuns sa alerge dupa orice - scuzati - basina. Treaba lui daca are atata nevoie de cei 12 milioane fluturati, dar ce are cu mine, ii par asa de neajutorat? Dupa farsa, Dan mi-a respins apelul si nu mi-a dat nicio explicatie. De-aia am si scris. Dane, ai vrut poate sa-mi faci un bine, dar ai un stil!...
PUBLICAT DE CALIN POPESCU LA 14:40
4 COMENTARII:

Razvan spunea...
pai cand am vrut sa comentez prima oara tocmai scosesesi articolul de pe blog; acum dupa ce l-ai pus la loc, ai adaugat cateva nume, unul dintre ele fiind Kafka, cel la care vroiam sa fac si eu referire in comentariul meu :)
este o intamplare kafkiana, zi merci ca ai tecut prin ea fara sa te transformi intr-un gandac scarbos, lucru care s-ar fi intamplat daca intrai in jocul baietilor.

mi-a placut chestia "cu ce se mananca Bacon". pun pariu ca tipii de la masa ar rade de tine zicand "eta bah, asta scrie sunca cu litera mare!!! si cum adica, noi nu stim cu ce se mananca sunca!!! cu usturoi!"

mirosul de jigodie se simte si peste ocean. din pacate.

numai bine, Calin
19 MARTIE 2010, 18:52

heraasku spunea...
M-a amuzat intamplarea. Adica, daca n-ar fi amuzanta ar fi tragica.
Ai picat in ceea ce eu numesc un spatiu gol. Nu gol de substanta ci gol de om. Marturisesc ca, in ultima vreme, am incercat sa fiu mai atent la oameni. Atent pentru ca in general i-am cam ignorat. Si am avut/am placuta surpriza ca nu-i inteleg deloc. Asta nu o consider slabiciune ci ca pe o imposibilitate de a ma pozitiona corect fata de ei.
Si cred ca asta e una din dramele noastre. Vrem ceva dar nu prea stim CUM sa facem.
E Kafka, dar nu in sensul intelegerii adolescente a lui. Ci in sensul tristetii lui ca NU POATE fi ca ceilalti. Desi vrea sa fie acolo, ceva ii spune ca s-ar bucura de impartasire, nu ajunge niciodata acolo. Poate pentru ca asculta pe drum de cei care-i spun ca "stiu ei cum se face".
Sper sa fi dat in zid cu frontalul nu cu nasul.
In rest...atentie mare!
Cu bine!
20 MARTIE 2010, 11:20

Anonim spunea...
Am citit o chestiune absolut similara despre practicile maga patronilor de presa de la Atac pe afrimescu.blogspot.com. Rahat!

E o minune ca mai sunt inca jurnalisti dispusi sa lucreaze in serviciul unor asemenea indivizi. Probabil, nu sunt jurnalisti, sunt la fel de santajisti ca ei.

Un gunoi de presa acaesta fituik.
20 MARTIE 2010, 18:35

voceaargesului spunea...
Calin te rog sa-i transmiti multe salutari domnului Negut... singurul patron de ziar care a avut curajul sa prezinte, chiar daca a luat de pe un blog, mizeria din cadrul Atacului la persoanele cu bani din Arges. Ne bucuram ca nu ai ajuns sa dai "la temelie" pentru oameni ca Paraschivescu si Stancu. Te saluta cei care au refuzat sa faca santaje...

PS de la Afrimescu: Precizez că între mine şi cei de la Curierul zilei nu a fost, nu este şi nici va fi vreodată vreun fel de înţelegere. De altfel, nu vorbesc de ani de zile cu niciunul dintre ei. Nici cu Neguţ şi nici cu asociata sa.