Remember cazul Cârciumaru

ncompetenţă, rea intenţie sau interese obscure ale instanţelor?

Poate părea de domeniul SF, dar trei persoane din municipiul Piteşti se luptă de-aproape 10 ani cu mafia din Justiţie, cu cea a avocaţilor şi cu mafia imobiliară din Primăria Piteşti, pentru aş recupera proprietatea, situată în str. Maternităţii, nr.11, proprietate personală încă din 1985. Pentru acesta a trebuit să mai cheltuie o avere prin justiţie, şi chiar să-şi dea foc. Cazul a făcut să curgă adevărate râuri de cerneală atât în presa locală, cât şi în cea centrală, dreptatea însă nu şi-au găsit-o nici până azi, deşi a reintrat în fosta locuinţă de două ori, fiind tot de-atâtea ori evacuate de primărie cu ajutorul executorului Eugen Fieraru. Mai mult, acelaşi caz a dat apă la moară atât politicienilor, cât şi avocaţilor, Mona Muscă fiind singurul politician, care a reuşit s-o reaaducă pe Cârciumaru pentru scurt timp în propria locuinţă, gest taxat imediat de avocatul Panţoiu, apărătorul părţii părţii adverse, respective a familia Negulescu. Iată însă cum au stat lucrurile.

Lumini şi umbre în cazul Cârciumaru
În fapt, Cârciumaru Georgeta, Cârciumaru Maria Daniela şi Cârciumaru Anişoara Nuşa sunt proprietarele de drept încă din 1985, ale imobilului situat în str. Maternităţii nr.11. În 1991, printr-un Contract de întreţinere, proprietarii imobilului din str. Maternităţii nr.9, devin membrii familiei Negulescu. În 1996 cele trei femei au fost chemate în judecată de către familia Negulescu, obiectul dosarului fiind cel de…”grănţuire”. Din acel moment, tot ceea ce fusese până atunci correct începe să nu mai fie conderat la fel. Toate documentele depuse de cele trei femei în Instanţe şi care prezentau realitatea, încep să nu mai fie luate în seamă. Astfel, în 1991 familiei Negulescu i se eliberează în mai puţin de 3o de zile, trei documente, care atestatu trei suprafeţe de teren diferite: 260 mp în primul document, 280 mp, în cel de-al doilea şi 364 mp în al treilea document. Niciodată însă nu au fost făcute cercetări, pentru a se stabili cum de s-a ajuns la o astfel de situaţie bizară. Şi bizareriile continuă.

Viana, Popescu Viana-jolly-joker-ul primăriei Piteşti?!
De altfel întregul Caz Cârciumaru abundă în “bizarerii”, ca să nu le spunem altefel. Bunăoară, în 1998, Primăria Piteşti, deşi ştia cât de bună prietenă era Popescu Viana cu familia Negulescu, o deleagă tocmai pe acesta, să întocmească o expertiză de cadastru imobiliar-edilitar a proprietăţii familiei Negulescu. Apoi, deşi recuzată de Cârciumaru, primăria nu a înlocuit-o niciodată cu o altă persoană din cadrul Serviciului Amenajare Teritoriu şi Cadastru-Edilitar. De ce oare? Mai mult, ori de câte ori i-au fost cerute familiei Negulescu documente prin care să arăte în ce bază dorea să-şi mărească proprietatea, familiei Cârciumaru i se răspundea invariabil că, aceste documente nu pot fi cerute decât prin intermediul Instanţei, iar răspunsurile erau semnate la fel de invariabil de aceşi persoană, Viana Popescu. Cu toate că proprietăţile celor familii se aflau în litigiu, în 1996 familia Negulescu obţine în directă coliziune cu legea 50/1991, art 6, punct 8, un Certificat de urbanism urmat de o autorizare de construire pe care din nou apare semnătura Vianei Popescu şi unde este specificată aceeaşi suprafaţă de 364 mp. În ciuda demersurilor făcute de Cârciumaru, pentru a stopa ridicare construcţiei, care aducea modoficări situaţiei de fapt, reuşind să intre cu baia în terenul deţinut de Câciumaru, fapt recunoscut chiar de către familia Negulescu.

Ce spune Expertiza
În experrtiza întocmită chiar de către Viana Popescu se specifică faptul că prorietatea celor două familii a fost în 1930 una şi aceeaşi proprietate. În 6 iunie 1930 Maria Ion Ionescu (proprietari la momentul proceselor, familia Cârciumaru), vinde lui Toma Ioniţă un teren în suprafaţă de 270 mp (propritatea Negulescu în prezent). Tot în expertiză se mai specifică şi faptul că datorită modernizării străzii, proprietatea familiei Negulescu a fost afectată cu cca 19 m, iar a familiei Cârciumaru cu cca 20 m, suparafaţa totală iniţială a celor două proprietăţi fiind de 576 mp. Dacă se scad din cei 270 mpp ai familiei Negulescu cei 19 m, care au fost sacrificaţi pentru modrnizarea străzii, mai rămân 251 mp. Diferenţa de 19 m ar trebui să i-o înapoeze familiei Negulescu Primăria Piteşti, cea care i-a şi luat cei 19 m, pentru modernizarea str. Maternităţii.

“Vecinul” a “pohtit” la proprietatea familiei Cârciumaru
Aşezarea proprietăţii familiei Cârciumaru a stârnit după 1990 poftele mai multor “mahări” piteşteni, printre ei numărându-se şi Constantin Nicolescu, alias Vecinu’.Acesta dorea datorită aşezării centrale a terenului şi suprefeţei de peste 300 mp să construiască un sediu de Bancă. Pentru aş atinge scopul, Constantin Nicolescu pe mână cu salariaţii primăriei şi Justiţia argeşană, nu s-a dat în lături de la niciuna dintre metodele mafiote prin care se poate lua cu “japca” orice, de la terenuri situate în buricul oaraşelor, până la case, vile şi maşini. În cazul Cârciumaru Constantin Nicolescu a uzat de tot “arsenalul” structurilor mafiote: trafic de influienţă, presiuni politice, şpăgi şi chiar cadouri. Într-un final, a ajuns să apeleze până şi la “comunitarii” din Miceşti. Aşa s-a ajuns ca familia de rromi Miclescu Ion din comuna Miceşti să devină în urma unei licitaţii trucate, la care a participat de unul singur, ţinută de controversatul executor judecătoresc Eugen Fieraru să devină proprietar al casei şi terenului familiei Cârciumaru, contra sumei de 396.922.000 lei vechi. Acelaşi “cumpărător” Miclescu se lăuda însă că primise de la Nicolescu pentru gestul făcut o maşină şi suma de 100.000.000 lei vechi. Vom reveni într-o ediţie viitoare cu noi noi detalii din această “saga”, plină de bizarerile Primăriei Piteşti, ale execuorului Eugen Fieraru, pe mână cu Instanţele argeşene. Printre magistraţii care au soluţionat cu NUP plângerile împotriva executorului Eugen Fieraru se numără Radu Sebastian, Ristea Ion, Alin Stoica, Camelia Morăreanu Anghel şi încă procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Piteşti, Mihail Aldea
Ştefan Dumitru Afrimescu