Pag. blocata

Editorial

EDITORIAL Cu PDL-ul pe "şine", dar cu Romania pe arătură! Pumni în gura presei?!

Nu aş fi crezut nici în ruptul capului că ne vom întoarce la vremurile de tristă amintire, trăite sub Ceauşescu nu numai din punctul de vedere economic, ci mai ales al libertăţii de exprimare. Credeam că măcar atat reuşisem să caştigăm în decembrie ’89. Se pare că m-am înşelat amarnic. Cel puţin pentru mine este tot mai clar că nu ne mai aflăm în Europa. Poate cel mult pe una dintre “centurile” ei ocolitoare. Cine este de vină? Cu certitudine, întreaga societate, cu elite şi clasa ei politică cu tot.

După cum este cunoscut, coaliţia, Cabinetul Boc, preşedinţia, şi anumnite cercuri de interese au impus discutarea în CSAT declararea presei ca unul dintre factorii principali de vulnerabilitate a Romaniei, a siguranţei naţionale. Doamne, ce imbecilitate! Cu ce resorturi poate atenta presa la siguranţa naţională? Concret, cum ar putea presa, vulnerabiliza siguarnţa naţională a Romaniei? Prin manipularea cititorilor cumva? A privitorilor la televizor? A ascultătorilor radioului? Ce poate fi mai aberant?! Este ştiut că presa nu mai este de mult o putere. Au avut grijă “mogulii” media, politicienii, anumite grupuri de intrerese, mai întai să-i reducă tirajele, la nişte tiraje de buzunar, s-o împingă la faliment, s-o decredibilizeze. Şi-atunci, despre ce fel de atentat la siguranţa naţională vorbim? Presa a ajuns din ditamai “dulăul” de pază al democraţiei de prin anii ’90 –2000, o biată “maidaneză”, obligată să stea cu mana întinsă la guvernanţi. Cum mai poate fi presa o putere, atata vreme cat cititorul nu mai are bani nici de paine şi medicamente, iar pentru un ziar nici atat?! Pe de-altă parte, oricare putere care apelează la îngrădirea dreptului la liberă exprimare, nu-şi dovedeşte decat fragilitatea, proprile-i vulnerabilităţi. Ideal ar fi, ca toate cele patru puteri în stat să deţină segmente egale de putere, şi fiecare să-şi facă onest, onorabil şi echidistant datoria. Cum să mai fie presa egală ca putere, cu restul puterilor statului: legislativă, executivă sau judecătoarească? Cum poate fi un journalist cu un salariu obţinut din drepturi de autor, egal cu un ministru, parlamentar sau judecător? Ce glumiţe sunt acestea? Cărui ministru, parlamentar sau judecător i-a zis preşedintele “găozar”, “ţigancă împuţită”sau “tonomat”?! De cand persoana preşedintelui, a premierului sau coaliţia aflată la guvernare, reprezintă siguranţa naţională? Cine se cred ăştia?! Nu cumva fac imensa greşală de se autoconfunda cu instituţiile în care vremelnic semnează statul de plată? Cine nu este în stare să facă diferenţa dintre personae şi instituţii, ar trebui să plece. Să dispară. Poate că Romania este mai altfel decat restul Europei, dar liderii săi ar trebui să înţeleagă că ţara pe care pretind c-o reprezintă, nu poate rămane la nesfarşit încremenită întro acută lipsă de proecte. Proiecte care…”sunt sublime, putem zice, dar lipsesc cu desăvarşire”. Decat cu asemenea lideri, care ne imping în sărăcie, mai bine lipsă. Ei sunt cei care prin sărăcirea populaţiei, atentează la siguranţa naţională, şi nu presa. Presa poate cel mult evoca adevărul despre cum s-a ajuns la o astfel de pauperizare a romanilor de rand. Ceea ce nu înseamnă nicum că atentează la siguranţa statului: Cei doi, şi coaliţia aflată la guvernare sunt statul cumva? A mai crezut cineva prin Franţa, chiar cu “sange albastru” prin vene, dar ghilotina nu a ţinut cont şi l-a scurtat de-un cap, iar alţii doi care se credeau “geniul Carpaţilor”şi “savantă de renume mondial” au sfarşit ciuruiţi pe la Targovişte. Pană la urmă, ce vină are presa că restul puterilor în stat nu sunt în stare să aducă romanilor bunăstarea în case? Sau cu ce sunt vinovaţi pensionarii de situaţia din ţară, pentru a li se tăia din pensii? Cu ce este vinovată restul Romaniei că aparatul bugetar este unul clientelar, umflat numeric, neprofesional şi corupt? Vinovaţii trebuisc căutaţi tot în structurile puterilor statului, Executivă, Legislativă, Judecătoarească şi mai nou, prezidenţială. Pe de-altă parte, fiecare dintre noi avem partea noastră de vină, dovedită măcar la vot. Atunci cand vom înceta să ne mai dăm votul contra şpagă, cand vom conştientiza importanţa fiecărui vot sau a furtului unui singur vot, cu siguranţă o vom duce poate ceva mai bine. Pană atunci, mă tem că ne meritam nu numai soarta, ci şi conducătorii. Presa însă, trebuie lăsată, în oricare dintre situaţii, să-şi facă datoria. Nimeni, nici măcar preşedintele, nu trebuie să încerce să pună presei în carcă dezastrele unei guvernări apocaliptice, girată de un Executiv format din nepricepuţi, din veleitari în ale ocarmuirii. Ştefan Dumitru Afrimescu

Parlamentar PDL de Argeş trimis de DNA în judecată la ICCJ

Parlamentar de Argeş trimis de către DNA în judecată pentru mită şi fals în documente

Parlamentarul PD-L Sorin Pandele a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pentru că în perioada în care era director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş ar fi luat mită, pentru a emite un titlu de proprietate fals, creând un prejudiciu de 530.497 de lei (5.304.970.000 lei vechi).
Potrivit unui comunicat remis, miercuri, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procuorii de la Piteşti au dispus trimiterea în judecată a parlamentarului de Argeş Sorin Andi Pandele, pentru că în perioada 2005-2008, când era director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.) Argeş ar fi luat mită, dar şi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi în formă continuată şi pentru fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată.
De asemenea, în acelaşi dosar a fost trimis în instanţă fostul primar al comunei Bradu din Argeş, Costel Zamfir, care este acuzat că între anii 2000 şi 2008 a săvârşit infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi în formă continuată, fals intelectual şi uz de fals, ambele în formă continuată.
Totodată, alături de cei doi a fost deferită justiţiei şi Elena Cornelia Păun, pentru dare de mită, în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, complicitate la fals intelectual şi uz de fals, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.
Potrivit datelor din rechizitoriu, pe 27 septembrie 2007, în baza unei înţelegeri anterioare, Sorin Andi Pandele a primit de la Elena Cornelia Păun 190.000 de lei, cu titlu de mită, pentru a-i emite în mod nelegal un titlu de proprietate.
Astfel, în ianuarie 2006, directorul Pandele "a dispus în mod nelegal emiterea unui titlu de proprietate inculpatei Păun Elena-Cornelia pentru un teren intravilan în suprafaţă de 1,1953 ha (menţionat scriptic ca fiind amplasat pe teritoriul comunei Bradu, în realitate este amplasat în municipiul Piteşti), semnând acest titlu, deşi avea cunoştinţă despre faptul că inculpata Păun Elena - Cornelia nu formulase cerere în nume propriu şi nu-i fusese validat dreptul de reconstituire a suprafeţei de teren respective. După redactarea titlului, inculpatul l-a înaintat Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeş în vederea definitivării procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate".

După emiterea titlului, în cursul lunii mai 2007, Sorin Pandele a dispus efectuarea unor corecturi în document, pentru a modifica teritoriului administrativ unde se afla amplasat terenul, prin înlocuirea comunei Bradu cu municipiul Piteşti, inclusiv vecinătăţile, toate aceste corecturi fiind certificate de către directorul O.C.P.I. Argeş.
Actualul parlamentar a fost ajutat de primarul comunei Bradu, Costel Zamfir, care a falsificat mai multe documente pentru emiterea titlului de proprietate şi corectarea acestuia.

La rândul său, Elena Păun a falsificat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru a părea legal. În plus, Elena Păun a folosit această cerere la Judecătoria Piteşti, într-un proces civil în care proprietarii de drept ceruseră constatarea nulităţii titlului de proprietate, cât şi cu ocazia efectuării cercetărilor în prezenta cauză penală.
"În vederea câştigării procesului civil precizat mai sus, inculpata Păun Elena - Cornelia a oferit o sumă de bani unei angajate a Primăriei Bradu pentru a emite în fals o adresă favorabilă inculpatei", se mai arată în comunicatul DNA.
Prejudiciul cauzat de cei trei în dauna Primăriei Piteşti şi a persoanelor fizice, proprietari în mod legal ai terenului, este de 530.497 de lei.

În vederea recuperării pagubei, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unei părţi din terenul ce i-a fost atribuit în mod nelegal Elenei Păun.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ştefan Dumitru Afrimescu

"Ţepe de ţepe" date de firme datoare statului, dar...

“Ţepe de ţepe”, date de firme datoare statului, dar cesionate altora! Suspecţii reţinuţi joi la Piteşti au “ţepuit” bugetul cu 4 milioane euro, piratand produsele unor firme străine!
În urma a 14 percheziţii domiciliare şi la sediile unor societăţi comerciale din judeţele Argeş, Prahova şi Damboviţa, 12 persoane au ajuns să fie cercetate pentru săvarşirea infracţiunilor economice de: înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, bancrută frauduloasă, evaziune fiscală, fals în înscrisuri şi uz de fals. Astfel, joi, 17 iunie a.c., şase dintre cele 12 persoane cercetate: Emilia Maria Mateescu şi Mirela Brancoveanu din Prahova, Costache Cojocaru şi Vali Tincu din Damboviţa, Naim Serhan, cipriot şi Pasquale Culicigno, italian cu apartamente şi în Argeş au fost arestate la Piteşti la mijlocul săptămanii trecute de către procurorii DIICOT ajutaţi de jandarmi, poliţişti, şi ofiţeri SRI.
Modus operandi Grupul de suspecţi, folosindu-se de italianul Pasquale Culicigno, căruia i-au falsfict identitatea în Alberto Nicolai, a preluat de la adminstratori 46 de societăţi comerciale cu datorii immense către stat sau către alte firme, contra unor sume de bani, nu tocmai mici, pentru a-i scăpa de datorii. Membrii grupării transferau apoi activele firmelor, constand în bunuri immobile şi immobile, stocuri de mărfuri şi sume de bani şi le introduceau în circuitul economic, folosindu-se de dcomente false.
Funcţionărimea implicată Sub paravanul acestor firme, suspecţii desfăşurau nenumărate alte activităţi ilicite: piratau îmbrăcăminte şi încălţăminte sub etichetele unor firme străine, pe care le comercializau în Bucureşti şi Marea Britanie. Astfel, inculpaţii şi complicii lor au treuşit să ţepuiască bugetului statului cu cu 2,5 milioane euro, iar firmele cesionate cu 1,5 milioane euro. “La acest grup au aderat şi administrator, care cu bună ştiinţă cesionau societăţile în dauna creditorilor, ştiind foarte bine că această persoană cu identitate falsă nu putea fi identificată în baza de date”, susţine şeful DIICOT Argeş, procuror Nicolae Blaga. Pe de-altă parte, potrivit şefului Serviciului de Combatere a Terorismului şi Spălării de Bani Piteşti, comisar-şef Gheorghe Duca,
“Modul de operare, pe cat de elaborat, pe-atat de ingenious, pe care l-au folosit, nu este încriminat în Legea Evaziunii Fiscale.” Mai mult, surse judiciare au declarat că, “Sunt indicii conform cărora ar fi implicaţi şi funcţionari publici, care-i ajutau pe suspecţi şi complicii lor să preia firmele îndatorate. Potrivit anchetatorilor, cetăţeanul Italian implicat Pasquale Culicigno, alia Alberto Nicolai a fost adus la audieri şi apoi reţinut cu mandate, fiind găsit în alt judeţ, deşi are reşidinţă şi în Argeş, avand închiariat un apartament din “Cartierul Brătienilor” din Ştefăneşti.
Pasquale, alias Alaberto-client vechi al “organelor” romane! Italianul Pasquale Culicigno, alias Alberto Nicolai figurează ca administrator la două firme din Argeş. Mai mult decat atat, în urmă cu 10 ani a fost implicat într-un alt scandal de data aceea, cu vize pentru spaţiul Schengen. Italianul a promis atunci la aproape 100 de personae că le va obţine vize de Italia, contra sumei de 800 USD de viză, promisiuni, evident nerespectate. Ştefan Dumitru Afrmescu

Nouă sute milioane euro pentru vila Ebei?

Nouă sute milioane euro-VILA de pe rue Périé Mazamet NR. 12, PARIS!
PROPRIETAR ÎN ACTE? Eba alias...ELENA BĂSESCU!

Pe strada Périé Mazamet, la numărul 12, se află cea mai luxoasă vilă din zona Parisului, însăşi strada respectivă fiind una de „fiţe”, unde doar bogătaşii lumii îşi pot permite să locuiască. Imobilul este o rarirate pe piaţa imobiliară franceză deoarece a aparţinut unor înalţi demnitari ai Franţei. O astfel de achiziţie, atât în Franţa, cât şi în mai toate ţările Europei Occidentale, necesită ani de muncă şi un credit ipotecar pentru care cineva ar plăti aproape toată viaţa. Şi totuşi, ea a fost cumpărată, cu PLATA INTEGRALĂ (9 sute de milioane de euro!) – in preţul acesta intră şi două vile, mult mai mari, vecine cu prima (în care au fost cazaţi ofiţeri SPP din garda duduii prezidenţiale), de către Elena Băsescu! Interesant de aflat de unde a avut „fata lui tata” banii cu care a cumpărat superba casă. Mai mult ca sigur, această nedumerire se va adăuga celorlalte suspiciuni pe care opinia publică le are cu privire la prosperitatea familiei lui Traian Băsescu (NOTA REDACŢIEI: informaţiile ne-au fost puse la dispoziţie, printr-un important om de afaceri francez, la rândul său europarlamentar, chiar de către reprezentantul agenţiei imobiliare pariziene prin care EBA şi-a achiziţionat bijuteria locativă de 900.000.000 euro, bani gheaţă!).De unde a avut banii, având în vedere că ilustrul său tată este bugetar cu un salariu de 9000 RON, mama este casnică, iar salariul său de europarlamentar – chiar dacă e consistent – nu i-ar ajunge nici să cumpere un perete al acestei vile? Probabil că din..."succesuri", nu?!
Şt.D.Afrimescu

Romania-ţara securiştilor!

Romania-ţara securiştilor!
Lista „neagră” a foştilor securişti aflaţi în structurile de Putere ale statului! (partea a doua)

Continuăm, conform promisiunii să publicăm lista cu foşti securişti aflaţi în structurile puterilor din Romania.În această a doua parte vom întalni şi pe cel mai important personaj din Argeş, fără al cărui acord nu pătrunde nici musca pe raza acestui judeţ. Într-o zi vom ajunge să nici nu mai respirăm fără ca acesta să nu-şi dea acordul. „Ora excată, starea vremii dreptul de viaţă şi dreptul de moarte, toate sunt stabilite în Argeş de acest personaj”, susţinea Florin Călinescu după alegerile legislative din 2008. Să dăm însă cuvantul „Armaghedonului”.
„Adevărul este că, au fost mentinuţi în structurile SRI si SIE nu acei ofiteri de securitate care si înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat si simt al masurii, ci aceia care nu s-au sfiit sa dea voiniceste din coate ca sa iasa în fata, sa lustruiasca pantofii cui trebuia dintre politicienii nostri de mucavai, sa poarte vorbe de colo-colo cu aerul ca sunt buni si ei de ceva, sau sa scoata la licitatie documente pretabile la operatiuni de santaj. Asa s-a umplut institutia condusa astazi de George Cristian Maior cu tragatori de sfori din culise, cu intriganti si ciurucuri. Si din activitate, si din rezerva, tocmai aceasta categorie de fosti ofiteri de securitate a tulburat permanent apele climatului nostru social, fiind pregatita pentru orice eventualitate. Are garnituri care s-au solidarizat cu Puterea, dar are si garnitura de schimb, care vine tare din urma cu Opozitia.

Semnul cel mai sigur al faptului ca puterea în SIE si SRI nu se mai afla în mâna unor directori în trecere pasagera prin institutiile respective, ci în mâna fostilor ofiteri de securitate, ni-l ofera ultimele doua hotarîri majore care s-au adoptat sub presiunea acestora. Prima priveste SIE: de acum înainte, serviciul de spionaj se poate implica în activitati lucrative, adica poate înfiinta întreprinderi la gestiunea carora, cu certitudine, organele de control financiar nu vor avea acces. Asa cum se proceda si pe vremuri, se va înfiinta un serviciu de control financiar special, alcatuit tot din fosti securisti. În legatura cu aceasta problema, reamintim o declaratie a “distinsului” general Iulian Vlad din 31 martie 1990: "Multe prejudicii s-au adus muncii de securitate, prestigiului institutiei si chiar bunului renume al tarii de catre asa-zisa activitate de aport valutar pe care o realizau cu prioritate unitatile externe UM 0544 si UM 0195, precum si UM 650 din securitatea interna. În afara de faptul ca sumele respective, de cele mai multe ori, reprezentau o câtime din pretul de vânzare a marfurilor si pe care statul oricum le-ar fi încasat în conditiile unor negocieri corecte, ofiterii de securitate trebuiau sa intre în tot felul de combinatii cu strainii, nu de putine ori compromitatoare, iar controlul activitatii lor si al valutei nu era sigur. Tot atât de rau era si faptul ca unitatile respective fusesera într-o buna masura deturnate de la misiunile pentru care au fost create si care erau utile tarii. Cu toate încercarile pe care le-am facut de a scoate din preocuparile Securitatii aceasta sarcina sau macar de-a o reduce substantial, nu am reusit. Dimpotriva, Postelnicu a ridicat-o la rangul de atributie prioritara, pentru îndeplinirea careia trebuia sa-si aduca contributia întregul aparat." Este de înteles ca fostii ofiteri de securitate din SIE, atunci când îsi aduc aminte ca au lucrat si în CIE, ba chiar si în DIE, simt ca-i furnica în palme gândindu-se la dolari si la euro.
A doua decizie adoptata sub presiunea fostilor ofiteri de securitate, de data aceasta din SRI, este aceea de desfiintare a Academiei Nationale de Informatii. S-au invocat, ca pretexte, lipsa de fonduri si faptul ca multi dintre absolventi nu se tin de angajament si nu se încadreaza în SRI. Bine am mai ajuns! Fonduri pentru calatorii inutile în jurul lumii, cu avioane pline de neamuri, cotarle politice si gazetari tremurând de obedienta, se gasesc imediat. Însa pentru o scoala destinata formarii unor ofiteri care sa apere interesele tarii nu se gasesc. Adevarul e altul: la ANI se învata mai multe decât la Scoala de securitate de la Baneasa, ceea ce îi deranjeaza în perspectiva pe securistii cu facultati facute la fara frecventa. Si cu diplome despre care se stie cum s-au obtinut si se mai obtin. Normal e si faptul ca absolventii în cauza evita sa se încadreze în SRI. Nici un om sanatos la minte, cu studii serioase, nu ar accepta sa se bage sluga la un vânator de galoane asemeni lui Vasile Lupu sau la un fraier ca Dumitru Badescu.

Unitatea Militara 0544 (Centrala de Informatii Externe) era unitatea de spionaj. Pe langa aceasta functiona o unitate speciala de protectie, respectiv UM 0195, de contraspionaj extern. Mai precis, urmaritorii erau, la randul lor, urmariti pentru a nu trada.
O categorie aparte o reprezentau unitatile specializate ale MApN, care aveau sarcini de culegere de informatii externe pe profilul intereselor de aparare nationala, directii de informatii in adancime, adica spionaj.
In afara de unitatile speciale externe, Armata avea si unitati specializate de culegere de informatii – respectiv DIA, corespondente directiilor Securitatii, dar independente (retea informativa, tehnica operativa, filaj, controlul secret al transmisiilor si corespondentei, cercetare penala militara).
Peste toate acestea existau structuri specializate in neutralizarea disidentilor si altor persoane – dusmani ai PCR. Aceste structuri speciale foloseau mijloace medicale, psihologice si interventii fizice de anihilare totala a “dusmanilor”. Se ocupau, in principal, de “sinucideri”, otraviri, iradieri, imbolnaviri psihice etc..
Lista neagră a securiştilor aflaţi în structurile puterilor statului roman
Mihai Ghita. Fost ofiter de securitate. În prezent colonel, seful sectiei SRI din Slatina.
Nicolae Goia. Fost ofiter de securitate. În prezent, membru al conducerii Serviciului de Informatii Externe. În februarie 2002 a fost înaintat la gradul de general de brigada.
Nicolae Dorel Goron. Fost ofiter de securitate. În prezent, colponel, seful sectiei SRI din Arad.
Grama. Fost ofiter de contrainformatii în Securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. În scurt timp, a ajuns seful biroului personal din cadrul Diviziunii G (logistica).
Ilie Anghel Gradinaru. Fost ofiter de securitate. În SRI a fost promovat în functia de sef sector culte-secte din cadrul sectiei SRI Constanta, sub gradul de maior. În primavara lui 2000, a fost remarcat filând staful PDSR, aflat în vizita în localitate.
Corneliu Grigoras. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii, mentinut în sistem si dupa evenimentele din decembrie 1989. În ajunul alegerilor din 1996, a monitorizat miscarile din sediile CDR, în beneficiul PDSR. Cu toate acestea, sub presedintia lui Emil Constantinescu a fost înaintat la gradul de general si numit la conducerea Directiei generale de contraspionaj din cadrul SIE. Atras într-o capcana de doi ziaristi, s-a dovedit a fi un simplu prostanac si a fost îndepartat din functie.
Eugen Grigorescu. Fost ofiter de securitate. În structurile SRI a fost înaintat la gradul de colonel si, apoi, general de brigada. Sef al diviziunii de expertize tehnice, codificat Diviziunea S.
Gugiu. Fost colonel de securitate. Dupa înfiintarea Asociatiei fostilor ofiteri SRI a devenit casierul acesteia.
Nicolae Constantin Hateganu. Fost ofiter de securitate. Presedinte al consiliului de administratie al societatii de asigurari Astra, cu un rol înca nelamurit în pagubirea societatii în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu. Îndepartat din functie în martie 2001. În prezent, este anchetat.
Ioan Hancu. Fost ofiter de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit adjunct al sefului sectiei din Cluj. Îndepartat din functie în iulie 1998.
Gheorghe Huidu. Fost ofiter de securitate, care a avut în supraveghere Radiodifuziunea româna. Dupa decembrie 1989 a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. În locuinta sa s-a realizat proiectul revistei extremiste Europa, condusa de Ilie Neacsu, fost deputat PRM, trecut cu arme si bagaje la PSD.
Bujorel Iamandi. Fost ofiter de securitate. Dupa cooptarea în SRI a fost înaintat la gradul de general si promovat în functia de sef al Diviziunii de contrainformatii, numita acum de protectie. A fost îndepartat din functie în urma scandalului Timofte-KGB.
Vasile Valeriu Iancu. Fost colonel de Securitate, în prezent prim adjunct al directorului SRI. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigada. Înainte de decembrie 1989 a lucrat în cadrul unitatii de contrainformatii externe UM 0195, formata dupa defectiunea generalului Ion Mihai Pacepa, si în cel al UM 0544 de informatii externe. Dupa revolutie, a devenit primul sef al Diviziunii de contrainformatii din SRI, apoi sef al Corpului de control SRI. În prezent, este prim adjunct al directorului SRI.
Teodor Ilies. Fost ofiter în Directia de Informatii Externe a Securitatii. În prezent, face parte din conducerea SC Alliancecoop. În 1995-1996 a fost contactat de Departamentul Înzestrarii Armatei, în vederea facilitarii unor exporturi dubioase de armament.
Florian Ioan. Fost ofiter de securitate, reactivat în Serviciul de protectie si paza al Presedintiei, unde a ajuns la gradul de colonel. În 1998 a fost trecut în rezerva pe motive medicale si s-a pus la dispozitia controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. În aceasta calitate, a înfiintat la Corbeanca un serviciu paramilitar, cu misiuni de filaj, escorta si chiar rapiri de persoane.
Alexandru Iordache. Fost ofiter de securitate, specializat în cercetari penale. La 31 decembrie 1990 a fost trecut în rezerva la cerere din Serviciul Român de Informatii. Implicat în operatiuni de contrabanda cu tigari aduse din Cipru, prin care a fraudat statul român de 110 milioane dolari. La 15 iulie 2001 a fost reactivat pentru scurta vreme în SRI. A fost 4 ani consilier personal pe probleme juridice al generalului Toma Zaharia, fost secretar de stat în Ministerul de Interne. S-a semnalat ca detine conturi în Elvetia, la BNP Schweiz.
Nicolae Iosub. Fost ofiter în Directia a IV-a a Securitatii. În prezent, colonel, sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.
Virgil Irimia. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, a devenit adjunct al sefului sectiei SRI din Botosani. Destituit din serviciu pentru implicare în afacerile unor firme dubioase de pe raza judetului respectiv.
Nicolae Irinoiu. Fost ofiter superior în serviciul de spoinaj al Securitatii, mentinut în sistem pâna dupa alegerile din 1996. A îndeplinit misiuni informative în SUA si Turcia. Trecut în rezerva cu gradul de general.
Juverdeanu. Ofiter al fostei Securitati, recuperat de SRI sub gradul de maior. Trecut în rezerva ca urmare a unui santaj efectuat cu documente falsificate.
Mihai Lazar. Fost ofiter de securitate, la întreprinderea de comert exterior Dunarea, aflata sub controlul Securitatii. În prezent, director general al SC Grivco International SA.
Pavel Lascut. Înainte de 1989 a fost ofiter în cadrul Centrului de Informatii Externe, sef de birou în serviciul Franta-Benelux-Spania-Portugalia din Divizia Europa. A actionat si în strainatate, sub acoperirea de reprezentant comercial, în Spania si Portugalia. Sub regimul Constantinesca a devenit adjunct al directorului general al vamilor
Tudor Lica. Fost ofiter de securitate. În vara lui 2000 a devenit seful sectorului servicii paralele de informatii din Diviziunea A a Serviciului Român de Informatii.
Dan Lungu. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989 a fost încadrat în sectia SRI din Buzau, sub gradul de capitan. S-a facut cunoscut prin faptul ca a încercat sa racoleze o ziarista de la cotidianul local Opinia.
Vasile Lupu. Fost ofiter de securitate în cadrul UM 0110. În mod eronat, aceasta unitate a fost considerata o structura menita sa combata agentii KGB din România. În realitate, unitatea fabrica argumente în temeiul carora cei ce intrau în diszgratia lui Nicolae Ceausescu erau acuzati de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, tehnica destinata sa dezinformeze opinia publica, sensibila la orice amenintare ruseasca. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în structurile SRI, ajungând în scurt timp, mai exact la 27 martie 1994, sef al Diviziunii de contraspionaj. În doua legislaturi, a fost prim adjunct al directorului SRI, sub mandatele lui Virgil Magureanu si Costin Georgescu. În tot acest timp, a depus eforturi considerabile pentru întarirea influentei fostilor ofiteri de securitate în toate domeniile vietii politice, economice si sociale. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de corp de armata. Mult mai devreme, presa a semnalat ca avansarile lui succesive s-au datorat influentei celor pe care îi urmarise cândva, cei mai multi dintre ei persoane importante în stat. Incapabil sa se dezbare de metodele fostei UM 0110, a fost implicat în lansarea în public a informatiei false conform careia Radu Timofte, viitorul director al SRI, ar fi fost racolat de KGB. A fost trecut în rezerva, sub gradul de general de corp de armata.
Victor Marcu. General în rezerva. Cadru activ al fostei Securitati, sef de sector în cadrul fostului Centru de Informatii Externe, responsabil cu problemele emigratiei române, transferat apoi în Serviciul Român de Informatii. O scurta perioada de timp a fost prim adjunct al directorului Virgil Magureanu. Intrând în conflict cu acesta, Victor Marcu a fost îndepartat din functie si din SRI, în 1995, pentru legaturi de afaceri cu mafia araba. În palmaresul sau se înscrie coordonarea oculta a afacerilor dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrata în Belgia, al carei principal actionar era fiica sa, Anca Steliana Marcu. Totusi, a ramas om de casa al Palatului Cotroceni. La un moment dat, sprijinit de forte obscure, a reusit sa înfiinteze un punct de vama în zona centrala a Bucurestilor, urmând sa-l administreze împreuna cu acolitii lui. Când presa a semnalat malversatiunea, punctul de vama a disparut, pur si simplu, ca si cum nu ar fi fost. Dupa alegerile din noiembrie 2000, Victor Marcu a devenit adjunct al ministrului privatizarii, cu rang de subsecretar de stat. Prudent, si-a înaintat demisia cu putin timp înaintea izbucnirii scandalului din jurul lui Sorin Ovidiu Vântu si a fraudarii societatii de asigurari Astra.
Marian Matei. Fost ofiter de securitate, la serviciul de contrainformatii al Academiei Militare. Casatorit cu nepoata fostului lider comunist Ion Dinca. În decembrie 1989 a fost surprins înarmat în sediul CC al PCR, sub gradul de locotenent colonel, între cei destinati sa-l apere pe fostul dictator. La 24 martie 1990 a fost angajat în SRI, prin diligentele lui Mihai Stan. În scurta vreme a ajuns general de brigada.
Dumitru Mazilu. Fost ofiter de securitate, fost comandant al Scolii de securitate de la Baneasa, între anii 1965-1967. A fost destituit ca urmare a tentativei de a falsifica niste documente referitoare la un accident rutier si a fost repliat în diplomatie. A jucat si rolul de dizident, iar imediat dupa decembrie 1989 a aparut pe scena politica în postura de vicepresedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale. Într-una din zilele tulburi din ianuarie 1990, s-a urcat pe un tanc si a strigat ceea ce n-au strigat niciodata civilii iesiti în strada: Moarte securistilor! Dupa ce s-a angajat în ceva ce parea sa fie o lovitura de stat, a disparut în Elvetia si a reaparut la Bucuresti mai târziu, când lumea deja îl uitase. În prezent, este vicepresedinte al unei comisii a Natiunilor Unite.
Virgil Magureanu. Primul sef al Serviciului Român de Informatii, înfiintat oficial în martie 1990, care a început sa se structureze din primele zile ale aceluiasi an. În aprilie 1992, ziaristul Ioan Itu i-a publicat dosarul de fost ofiter al serviciului de sinteze din cadrul Directiei de Informatii Externe a Securitatii. În decembrie 1995, Virgil Magureanu însusi si-a publicat dosarul de informator al Securitatii, fiind probabil avertizat ca se pregatea sa faca acelasi lucru o publicatie centrala.
Vasile Maierean. Fost colonel de securitate, cu preocupari pe linia arta-cultura. În prezent este încadrat în SIE. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigada.
Vasile Malureanu. Colonel în structurile fostei Securitati. General în structurile actualului Serviciu Român de Informatii.
Vlad Margineanu. Fost ofiter de securitate, fost sef al sectiei SRI din Brasov. S-a numarat printre fondatorii Bancii Române de Scont, falimentata deliberat în 2002, dupa disparitia din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societatii de asigurari Astra.
Stefan Mâsu. Fost ofiter superior de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost pentru scurta vreme adjunct al sefului sectiei SRI din Prahova, apoi s-a lansat în afaceri. Între altele, a fost unul din actionarii dubioasei firme SC Macons & Co SA, înregistrata în Belgia.
Mecu. Ofiter superior de securitate, recuperat de SRI, unde a fost înaintat la gradul de general. Comandant al bazei SRI de la Bran.
Teodor Melescanu. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, decorat de presedintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofiter de securitate, sub acoperire de diplomat. Dupa revolutie, a fost numit ministru de externe, înfiintând ulterior partidul Alianta pentru România, pe care l-a condus la un dezastru total. A candidat la Presedintie, câstigând examenul fara loc.
Ilie Merce. Fost colonel de securitate. Seful sectorului arta-cultura din cadrul Directiei I a fostei Securitati. În anii 1985-1986 a condus compartimentul Eterul, destinat sa combata posturile de radio straine care emiteau în limba româna. Ulterior, a fost numit sef al Securitatii din judetul Buzau. Dupa decembrie 1989, a ramas în Serviciul Român de Informatii, fiind îndepartat din serviciu datorita unor numeroase malversatiuni si sabotajului deschis la adresa conducerii institutiei. Trecut în rezerva, s-a alaturat Partidului România Mare, în care a parvenit pâna la rangul de prim-vicepresedinte. La alegerile din noiembrie 2000 a candidat pe listele acestui partid si a fost ales deputat. Ulterior s-a dezvaluit ca fusese implicat în actiuni de politie politica si în prezent se afla în proces cu una din victimele actiunilor sale.
Sever Mesca. Fost ofiter de securitate, în serviciul de spionaj, cu misiuni îndeplinite în Italia si Marea Britanie. În prezent, dupa ce a fost un membru marcant al Partidului România Mare, pe listele caruia a fost ales membru al Parlamentului, a trecut în tabara PSD, polemizând cu fostul sau sef de partid.
Iosif Mircea Miclea. Fost ofiter de securitate, în prezent locotenent colonel, seful sectiei SRI Maramures.
Lionel Micu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a disparut în strainatate. La începutul lui 1999 a fost expulzat din Canada, fiind identificat ca membru al Securitatii române, complice la mai multe atrocitati.
Mircea Miron. Fost ofiter de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul sef al sectiei din Alba Iulia. Un ofiter din subordinea sa a trimis scrisori de amenintare pe adresele unor membrii ai opozitiei.
Victor Mitran. Fost ofiter de securitate în serviciul de spionaj. Comportându-se anormal în timpul unui exercitiu în Iugoslavia, a fost supus unui control medical si i s-a depistat un sindrom paranoic, fiind trecut în rezerva. Imediat dupa decembrie 1989 a fost reactivat în SRI, dar a provocat daune de imagine serviciului, iesind în presa cu o suma de afirmatii total fanteziste. A scris si o carte doldora de enormitati si continua sa provoace confuzii în public prin diverse emisiuni de televiziune.
Ioan Mocan. Fost ofiter de securitate, în prezent maior, seful sectiei SRI Bistrita-Nasaud.
Cornel Moga. Fost ofiter de securitate. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit sef al sectiei SRI din Bihor. Un fost detinut politic a divulgat presei faptul ca acesta a facut politie politica înainte de 1989, l-a perchezitionat si chiar l-a batut.
Jean Moldoveanu. Fost ofiter de securitate, fost comandant al trupelor de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost primul sef al Politiei române.
Gheorghe Moldovan. Fost colonel de securitate, recuperat de SRI. În prima jumatate a anilor 90, a fost numit sef al sectiei SRI Maramures. Destituit pentru ascultarea ilegala a telefoanelor unor lideri locali ai UDMR, a pretins ca ar fi executat operatiunea din ordinul lui Virgil Magureanu, însa nu a prezentat nici o proba în acest sens. Condamnat cu suspendarea executarii pedepsei.
Ion Alexandru Munteanu. Fost ofiter de securitate, în cadrul Serviciului Independent D (dezinformare), apoi însarcinat cu supravegherea studentilor straini din centrul universitar Bucuresti. Surprins ca se încurcase cu acestia în diverse afaceri oneroase, a fost degradat, deferit justitiei si condamnat la mai multi ani de detentie. Dupa evenimentele din decembrie 1989, eliberat din penitenciar, a traversat o serie de promovari dubioase. În doi ani si ceva, a fost înaintat de la gradul de soldat la cel de general si numit director general al Arhivelor Statului. Membru marcant al Partidului România Mare. Decedat.
Vasile Munteanu. Suspect de a fi ofiter acoperit al fostei Securitati, calitate în care a fost preluat si de Serviciul Român de Informatii. Ca sef al vamii cargo Otopeni are atributii în a asigura facilitatile solicitate de transporturile speciale de marfa. Implicat în afacerea de contrabanda Tigareta II.
Constantin Muraru. Fost ofiter de securitate. În prezent colonel, sef al sectiei SRI din Suceava.
Ionel Muresan. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998, conducea serviciul contrainformativ al sectiei în care a fost încadrat.
Victor Nacu. Fost ofiter de securitate, reîncadrat în sectia SRI din Bacau. Nu demult a fost transferat în centrala de la Bucuresti.
Nicolae Nadejde. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securitatii. În 1983 a fost numit reprezentant al DIE într-o firma fantomîa, Marsue Holding, menita sa acopere activitatea unor agenti români din strainatate. Din aceeasi pozitie a iesit la pensie, în 1986. Dupa decembrie 1989, a fost somat sa vireze banii din contul firmei în contul unei SRL si a refuzat. În 1993, Serviciul de Informatii Externe l-a actionat în justitie pentru deturnare de fonduri, gestul iesind din cutumele spionajului, care obisnuia sa-si spele rufele în familie. În consecinta, ramâne si azi sa aflam ce se ascundea, de fapt, în sparele afacerii Marsue.
Victor Nanescu. Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al Securitatii, mentinut în sistem pâna dupa alegerile din 1996. Trecut în rezerva cu gradul de general.
Toma Nastase. Fost colonel de securitate, în cadrul Serviciului Independent "D" (dezinformare). Reactivat pentru o scurta perioada în SRI, fiind apoi trecut în rezerva. A devenit un membru marcant al Partidului România Mare, pozitie din care a utilizat în viata politica informatii obtinute când era în activitate. Decedat.
Grigore Neciu. Fost ofiter de securitate, secretar de partid al inspectoratului de securitate din Cluj. În 1998 era seful UM 0215 din Cluj.
Aurelian Neferoiu. Fost maior de securitate, loctiitor al sefului serviciului V din USLA. Dupa decembrie 1989, a devenit director general al Oficiului de stat pentru probleme speciale al guvernului. În 1997 era adjunctul lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC).
Misu Negritoiu. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, a fost ofiter acoperit de securitate. Dupa decembrie 1989, a jucat un rol important în structurile de putere din România.
Andrei Nica. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 facea parte din conducerea Diviziunii B de contraspionaj.
Nicolae M. Nicolae. Fost ofiter acoperit al Directiei de Informatii Externe, pozitie din care a fost eliminat dupa dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa. Fost ministru al comertului exterior si ambasador la Washington, sub regimul lui Nicolae Ceausescu. În primul guvern postrevolutionar, a revenit la pupitrul comertului exterior românesc.

Constantin Nicolescu. Ofiţer sub acoperire, în serviciul de spionaj al fostei Securitatii. Fost senator PSD de Argeş, fost secretar general al Senatului Romaniei şi ex-preşedinte al Comisie de Control SIE a Senatului, în prezent preşedinte al C.J. şi al PSD Argeş. Acestei prezentări oarecum lapidare a “armaghedonului”, vom adăuaga o prezentare făcută dlui Nicolescu de către actorul şi regizorul Florin Călinescu imediat după Campania electorală din 2008: “Noi îl considerăm pe Oprişan un “baron local”, dar e glumă pe langă Costică Nicolescu. Dacă Oprişan este baron local, atunci Nicolescu este vicerege în PSD. Ora exactă, starea vremii, dreptul de viaţă şi de moarte, toate sunt stabilite de Costică Nicolescu. Constantin Nicolesc pare un om jovial şi politicos, amabil, dar în spate se acunde cu totul altceva. Constantin Nicolescu este de fapt perversitatea în plan politic. Asta are legătură directă cu sacrificarea pionilor. Mi-am dat seama în Campania asta că Nicolescu este mult mai puternic decat Oprişan. Eu nu fac diferenţa între “parfumuri”, nu am miros, dar îmi este clar că Nicolescu este de departe unul dintre cei mai puternici baroni din Romania. De aceea îmi voi dedica viaţa acestui mare baron, într-un mod ştiinţific, aşa cum se face pe Discovery. Voi face un film, care se va numi “Pe Argeş în jos, din ce în ce mai jos”, în care îl vom întalni cu tanărul Constantin Nicolescu din Columbia. Păi, pleca oricine Acolo?”

Dumitru Nicusor. Fost ofiter de securitate. În cadrul SRI a fost seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigada.
Carol Nihta. Fost ofiter de securitate. În prezent, locotenent colonel, seful sectiei SRI din Resita, judetul Caras-Severin.
Ogasanu. Fost ofiter de securitate, reîncadrat în SRI. Sub gradul de colonel, a condus Centrul Operational SRI Ardeal. Dupa trecerea în rezerva, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A avut un rol împortant în prabusirea Fondului National de Investitii.
Emil Olariu. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 lucra în cadrul sectiei SRI Harghita.
Otelea. Fiul generalului Otelea de la Clubul sportiv Steaua. Fost ofiter în Directia IV-a a Securitatii. În prezent, colonel în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.
Valerica Pamfil. Fost ofiter de securitate. În SRI a devenit sef de sector în Brigada Antiterorista, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influenta.
Gheorghe Pasc. Înainte de 1989 a fost maior de securitate. Ulterior, sub directoratul lui Virgil Magureanu, a fost înaintat la gradul de locotenent colonel si apoi colonel si promovat drept sef al Diviziunii F din SRI, care stoca informatiile în calculatoare si gestiona arhivele institutiei. Înainte de înfiintarea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati, organism civil ce ar trebui sa fie echivalentul Institutului Gauck din Germania, s-a pensionat medical si a înfiintat o firma particulara de protectie si paza. Dupa înfiintarea CNSAS, moment survenit în 1999, prin nu se stie ce combinatie, a reusit sa obtina pentru firma sa exclusivitatea asigurarii protectiei si pazei Consiliului respectiv. A montat în sediul CNSAS diverse instalatii specializate, între care se presupune ca ar fi si numeroase microfoane controlate din exterior. Astfel, cei ce ar trebui sa studieze comportamentul fostei Securitati au ramas tot la mâna Securitatii, toate miscarile lor aflându-se sub control.
Petre Pavel. Fost ofiter de securitate, preluat în structurile SRI, sub gradul de colonel. Dupa trecerea în rezerva, a mijlocit fabricarea în laboratoarele Diviziunii S a unui fals angajament de colaborator al Securitatii, în dauna senatorului Corneliu Vadim Tudor si în beneficiul ziarului Ziua.
George Constantin Paunescu. Fost ofiter acoperit de securitate, calitate în care, înainte de 1989, a condus Agentia economica româneasca de la Milano. A avut si probabil mai are interdictie de a intra în Italia. Serviciile speciale din Italia stiu mai multe despre el decât pretinde ca stie SRI. Operatiile din Italia si le rezolva printr-o filiala din cantonul elvetian Ticino. În 1996, când fost supus unor cercetari penale, a disparut initial în Elvetia, sub pretextul unui tratament medical. Apoi s-a stabilit temporar în SUA. Din aceasta pozitie, a sponsorizat mai multe calatorii ale lui Ion Iliescu si Adrian Nastase peste Ocean, prin intermediul societatii de lobby Eurasia Group, cu capital majoritar rusesc.
Petru Pele. Fost ofiter de securitate. În SRI a devenit sef al sectiei din Timisoara. Intrat în conflict cu Virgil Magureanu, a facut public dosarul acestuia de colaborator al Securitatii locale. Scos din sistem, s-a dedicat afacerilor.
Cornel Pentelie. Fost ofiter de securitate, ajuns ulterior maior în structurile SRI. Numele lui veritabil are initialele D.M. si lucra în subordinea generalului Dumitru Badescu, seful Diviziunii de contrainformatii economice. Prezent în dispozitivul care a realizat operatiunea de contrabanda Tigareta II, si identificat ca atare dupa înregistrarile video de pe aeroport.

Despre aberaţia care demonizează!

Mai ceva ca în „Dosarele X”(!) sau despre aberaţia care demonizează!
Vătaful judeţului Argeş a primit „direct” de la Vlad Ţepeş un înscris prin care este înştiinţat că a fost primit în „Ordinul Dragonului”!!!

Încercăm să găsim o explicaţie la apetitul unor foşti politruci, ajunşi azi mari „politicieni”, de-a se împopoţona cu tot felul de titluri nobiliare, mai ales medievale sau de-a se imortaliza mural în chip de...”sfinţi”, pe pereţii unor biserici ctitorite prin te miri ce coclauri mioritici. Din ultima categorie fac parte mai ales primarii, ca Gheorghe Stancu, primarul comunei Bascov şi Gheorghe Boţarcă, primarul Topoloveniului. Dar, există şi alţi politicieni, pe care alegătorii unui judeţ îi credeau cu mai multă minte, doar sunt „doctori în ştiinţe economice”, care se dau în vant după tot felul de altfel „diplome”, cum este cea prin care „baronul” PSD de Argeş Constantin Nicolescu, preşedintele C.J. Argeş este înştiinţat de însuşi Voievodul Vlad Ţepeş, că: „Întors în lumea valahă, la văleatul 2009, dă înaltului dregător Constantin Nicolescu noul Ordin al Dragonului pentru neostenită credinţă şi dragoste de vatră, precum şi pentru înţeleaptă slujire şi vrednicie în ţinutul voievodal al Argeşului şi Muscelului”!

Deşi “Dracula Park” ştiam că a murit, a renăscut se par între timp, în “Dracula Fest”, o preluare a mitului “Dracula” şi adaptarea acestuia la forma de ketch. Manifestarea a avut loc în cadrul unui festival inventat de către nişte oameni “de bine”, şi cuprins în “Sărbătorile Argeşului şi Muscelului”, care au ţinut de la 30 august pînă pe 13 septembrie, timp în care s-au drenat vreo 900.000 euro, desigur de la buget. “Dracula Fest” s-a desfăşurat în comuna Arefu, lîngă Cetatea Poienari, ctitorită de Vlad Ţepeş cu soldaţi turci, luaţi prizonieri de voievod, şi a fost redescoperită de PSD-işti după ce tot ei o retrocedaseră prin 2004, Obştei Moşnenilor arefeni.

Nu mai intrăm în amănunte, pentru că nu facem o cronică a festivalului. Au făcut-o alţii, cu ceva mai mult folos. Noi. consemnăm doar un fapt istoric fără precedent, dublat de un exemplu de slugărnicie neaoşă devenită tradiţională de la Dej şi Ceauşescu încoace.
Cum care fapt istoric? Păi e puţin lucru faptul, că însuşi Domnitorul Vlad Ţepeş i-a trimis cu peste 600 de ani în urmă baronului pesedist de azi Constantin Nicolescu, preşedinte al Consiliului Judeţean, o diplomă pe care v-o şi reproducem în facsimil?!.

Ce tare este! Voievodul de atunci îi trimite “baronului” de azi, “înalt dregător”, o diplomă prin care îl înştiinţează că-l primeşte în “Ordinul Dragonului”! Şi ce mic copil a fost şi Ceauşescu ăla pe langă Nicolescu! El abia a reuşit să ciocnească un pahar cu Ştefan cel Mare, şi asta doar într-un tablou pictat de Hatmanu! Pe cînd Constantin Nicolescu primeşte, direct de la Vlad Ţepeş, o misivă! Cum care slugărnicie?! Păi “capodopera” aia de misivă, cu tot cu ideea de “Ordin al Dragonului”, a fost făcută la sugestia “înalt-dregătorului” de azi şi dusă la îndeplinire din ordinul directorului Muzeului Judeţean Argeş, Spiridon Cristocea, ca să-l mulţumească şefului de judeţ. Şi aceasta, pentru că Muzeul Judeţean Argeş are sub frontispiciu “zicerea” tradiţională: “Instituţie finanţată de C.J.” Astfel, şi întrebarea lui Eminescu „Unde eşti tu, Ţepeş, Doamne?“ este pe cale şă-şi găsescă răspunsul: “Pe undeva pe-aici, prin rîndurile unor psd-işti, din Argeş de "foarte-nalt caracter”...medieval! Ştefan Dumitru Afrimescu

Editorial-După 20 de ani-Mineriadele adevarate pietre de moară atarnate de grumazul Romaniei

După 20 de ani Mineriadele...


Mineriadele, au fost manipulările cele mai grosolane, cele mai brutale, din istoria recentă a Romaniei. Unice prin modul de manifestare, mineriadele ne-au scos practic, pentru cel puţin 15-16 ani pe linia de centur[ a Europei. Toată bruma de admiraţie a întregii lumii, caştigată prin jertfele eroilor revoluţiei de la Timişoara din decembrie 1989 a fost spulberată în numai trei zile de invazie a hoardelor mienereşti “împănate” cu miliţieni şi securişti, în Capitală, la chemarea lui Ion Iliescu şi a Guvernului Petre Roman. Guvern, care avea să cadă la randul lui un an mai tarziu, tot în urma unei mineriade, cea din 23-28 septembrie 1991. Aşadar, mineriada din 13-15 iunie 1990 din Capitală, de la a cărei declanşare s-au împlinit 20 de ani zilele acestea, a fost precedată de alte două manifestări ale minerilor, ajutaţi de muncitorii de la IMGB Bucureşti, la fel de violente. Este vorba de manifestările din 29 ianuarie şi respectiv 28 februarie acelaşi an. Mineriadei din 13-15 iunie 1990 i-au urmat aşadar, mineriadele din 23-28 septembrie 1991, soldată cu debarcarea Cabinetului Roman şi o alta peste 8 ani, din 17-23 ianuarie 1999, un fel de început al sfarşitului, atat pentru Miron Cozma, cat şi pentru mineriadele de pană atunci. Despre forţele care s-a aflat în spatele tuturor mineriadelor se ştie, că au fost scursorile structurilor fostei Securităţi, chemate de Ion Iliescu şi susţinute în plan extern, de scursorile din fostul KGB. Pentru Romania şi pentru romani în general, mineriadele încă mai înseamnă, chiar şi după 20 de ani adevărate” pogromuri” ale proletariatului împotriva intelectualilor, a studenţilor, a oamenilor de cultură, a artiştilor şi jurnaliştilor.
Astfel, după decizia Frontului Salvarii Nationale (FSN) de a se transforma in partid politic, a avut loc o demonstratie anticomunista in Piata Victoriei, organizata de PNTCD, PNL si cateva partide mai mici. Nemultumirile protestatarilor il vizau pe Ion Iliescu. Principalele slogane au fost: "Cine-a stat cinci ani la rusi/Nu poate gandi ca Bush", "Nu vrem neocomunism", "Ieri Ceausescu/Azi Iliescu" si "Ati mintit poporul/cu televizorul". Şi, dacă FSN nu ar fi organizat
o contramanifestatie, scoţand muncitori inarmati cu bate si rangi din fabrici, care strigau "Moarte intelectualilor!", destul de probabil că totul s-ar fi finalizat cu acele slogane. Protestatarii anticomunisti au mers ulterior la Parlament, unde FSN a inceput negocierile cu partidele din opozitie. Dar, pe de-altă parte, Ion Iliescu a cerut populatiei din Romania sa vina in Bucuresti pentru a apara democratia. Şi o parte a populaţiei a venit de fiecare dată..

In dimineata zilei de 29 ianuarie 1990, peste 5000 de mineri din Valea Jiului au ajuns la Bucuresti. Au atacat si devastat sediile centrale ale PNTCD si PNL.

La mai putin de o luna distanta, o alta demonstratie anticomunista a avut loc in Bucuresti. In ciuda caracterului non-violent declarat al manifestatiei, au existat persoane care au aruncat cu pietre in cladirea Guvernului, Dupa interventia fortelor de ordine, in noaptea de 28 spre 29, februarie 1990, 4.000 de mineri au ajuns, din nou in Bucuresti. Nu a mai fost nevoie de interventia lor, asa ca s-au intors in Valea Jiului la fel cum au venit.

In dimineata zilei de 13 iunie 1990, fortele de ordine au distrus corturile celor aflati in Piata Universitatii si au facut arestari. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanti. In jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit in Piata Universitatii scandand lozincile: "IMGB face ordine!" si "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gandim!". Muncitorii s-au retras ulterior.

Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntari violente intre manifestanti si fortele de politie; au fost incendiate autobuzele politiei, sediile Politiei Capitalei, Ministerului de Interne si SRI.

La televiziune s-a citit un comunicat al presedintelui Ion Iliescu: "Chemam toate fortele constiente si responsabile sa se adune in jurul cladirii guvernului si televiziunii pentru a curma incercarile de forta ale acestor grupuri extremiste, pentru a apara democratia atat de greu cucerita". In seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petrosani spre Bucuresti, iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucuresti.

Ajunsi in Gara de Nord la 4 dimineata, minerii condusi de Miron Cozma au fost orientati spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup mare a ocupat Piata Universitatii, unde au pretins ca refac rondurile de flori distruse de corturile manifestantilor, pe platoul din fata Teatrului National.

Au fost devastate sediile Facultatii de Geologie, Ligii Studentilor, Facultatii de Litere si celei de Matematica, Institutul de Arhitectura Ion Mincu. N-au scapat nici sediile PNTCD si PNL, unde minerii au pretins ca au descoperit valuta falsa si arme. Toti intelectualii, persoanele cu barba, cei imbracati cu haine fistichii au fost batuti, arestati, urcati in dubele Politiei si interogati la o unitate militara din Magurele.

Pe 15 iunie, la orele pranzului, minerii au fost urcati in autobuze si transportati la Romexpo, unde seful statutului, Ion Iliescu, le-a multumit. Imediat dupa aceasta au fost condusi la trenurile care ii asteptau in Gara de Nord si transportati in Valea Jiului

In dimineata zilei de 25 septembrie 1991, minerii condusi de Miron Cozma au ajuns in Capitala cu mai multe garnituri de tren. Prima oprire a fost Piata Victoriei, unde au cerut o intalnire cu primul-ministru Petre Roman. Sediul Guvernului a fost atacat cu pietre si sticle incendiare. Miron Cozma s-a intalnit la Palatul Cotroceni cu presedintele Ion Iliescu si a cerut demiterea primului-ministru.

A doua zi, pe 26 septembrie, minerii au atacat din nou cladirea Guvernului. Autoritatile au acceptat negocierile. Presedintele Senatului, Alexandru Barladeanu, a anuntat, cateva ore mai tarziu, demisia Cabinetului Petre Roman.

Cozma a ordonat minerilor sa plece acasa, dar acestia nu l-au ascultat si au intrat in sala de sedinte a Camerei Deputatilor, unde au cerut demisia lui Ion Iliescu. Iliescu s-a intalnit din nou cu o delegatie a minerilor condusa de Miron Cozma, cu care a semnat un comunicat prin care se anunta ca revendicarile minerilor au fost rezolvate.

Pe 18 ianuarie 1999 minerii au luat iarăşi drumul Capitalei, pentru a protesta impotriva deciziei Curtii Supreme de Justiţie de condamnare a lui Miron Cozma la 18 ani de inchisoare pentru mineriada din 1990. Pe 21-22 ianuarie 1999 a fost emisă Ordonanţa prin care a fost instituită starea de urgenţă în Romania, începand cu ora 14,00 a zilei de 22 ianuarie. Minerii au fost opriţi, dupa confruntari violente, la Stoenesti, judetul Valcea.. În 22 şi 23 ianuarie au vut loc întalniri şi negocieri ale liderilor minerilor cu premierul de-atunci Radu Vasile la Manăstirea Cozia, negocieri încheiate cu “Pacea de la Cozia”. Documentul a fost semnat chiar în bucătăria Manăstirii, în care servesc masa sfinţii părinţi, şi arăta ca o bisericuţă, iar pe geamul ei a fugit de frica presei ex-premierul Radu Vasile, după semnarea documentului cu liderii minerilor. Ştefan Dumitru Afrimescu
PS: Fac parte dintre cei care au fost bătuţi de hoardele de mineri, miliţieni şi securişti în Piaţa Unirii. Am fost scăpat din ghiarele lor de către scriitorul Aurel maria Baros, care mă aştepta să ajung de la Aeroport unde aterizase avionul cu care ca venisem de la Sibiu.

Mineriada 13-15 iunie 1990

După 20 de ani-Mineriada din 13-15 iunie 1990

Sub numele de Mineriada din iunie 1990 sunt cunoscute evenimentele care au avut loc în perioada 13-15 iunie în Bucureşti, când forţele de ordine, susţinute de mineri, au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Inuversităţii şi a populaţiei civile. A fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală ca stil şi anvergură dintre toate acţiunile minerilor.
Desfăşurarea evenimentelor
13 iunie În dimineaţa zilei de13 iunie 1990, la ora 3,00-4,00 a.m., forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în Piaţă şi au făcut arestări. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanţi. În jurul orei 9,00, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaţa Universităţii scandând lozincile: "IMGB face ordine!" şi "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gândim!". Cu toate astea s-au retras şi au defluit spre o altă zonă necunoscută. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieţei cu autobuzele din dotarea Poliţiei. La îndemnul unor tineri fără ocupaţie atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au şarjat mulţimea. Aceasta a reacţionat răsturnând o autoutilitară marca TV de culoare albastră, din rezervorul maşinii a fost furată benzina, cu care s-au confecţionat cocteiluri Molotov. Aceleaşi persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins, după eveniment TVR a lansat versiunea oficială că au fost incendiate, a existat o înregistrare a generalului Mihai Cgiţac în care acesta dădea ordin ca autobuzele să fie aprinse chiar de Poliţie. În scurtă vreme, nori groşi de fum negru au acoperit Piaţa.
Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi forţele de poliţie; au fost incendiate autobuzele poliţiei, sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi SRI.
La televiziune se citeşte un comunicat al preşedinteluiIon Iliescu, în care se afirmă „Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”.
În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Ptroşani spre Bucureşti, iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucureşti.
14 iunie Ajunşi în Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii conduşi de Miron Cozma au fost preluaţi de angajaţi ai SRI şi a altor servicii secrete şi au fost orientaţi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaţa Universităţii, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanţilor, pe platoul din faţa Teatrului Naţional. Imediat au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertăţii de opinie şi au devastat o colecţie unică în Europa de flori de mină şi zăcăminte geologice ca şi sediul Ligii Studenţilor. O soartă asemănătoare au avut şi Facultatea de Litere şi cea de Matematică, dar şi Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroşi profesori au fost bătuţi, între ei se numără şi profesorii de lingvistică Grigore Brâncuşi şiPetru Creţia, acesta fiind agresat de indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale. În zonă, minerii au mai devastat sediile PNŢCD şi ale PNL, unde au pretins că au descoperit valută falsă şi arme şi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staţie radio şi aparate de birotică.
Liderul studenţilor Marian Munteanu a fost bătut şi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scăpat ca prin miracol. Alţi lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă. În câteva ore Bucureştiul era complet pacificat şi haosul a coborât pe străzile unde puterea era deţinută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliţia şi SRI. Toţi intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcaţi cu haine fistichii au fost bătuti, arestaţi, urcaţi în dubele Poliţiei şi interogaţi la o unitate militară din Măgurele.
15 iunie La orele prânzului minerii au fost urcaţi în autobuze şi transportaţi la complexul expoziţional Romexpo, unde şeful statutului, preşedintele ales recent Ion Iliescu le-a mulţumit pentru acţiunea lor vitejească prin care au salvat democraţia din România. Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord, şi transportaţi în Valea Jiului
Victime Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenţei de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniţilor este de 746 iar numărul morţilor este de şase: patru morţi prin împuşcare, un decedat în urma unui infarct şi o persoană înjunghiată. Viorel Ene, preşedintele „Asociaţiei Victimelor Mineriadelor”, a declarat că „Există documente, mărturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneşti şi Străuleşti. Cu toate că am afirmat tot timpul că cifra reală a morţilor este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis până în prezent şi nu a existat nici o poziţie oficială împotrivă!”.
Cauze Rădăcinile acestor mineriade se găsesc în evenimente mai vechi ale istoriei românilor. De altfel, limba română este singura din lume în care a fost creat acest cuvânt, care mai apoi a fost tradus în toate limbile planetei. Se pare că după revolta minerilor din 1977, Valea Jiului a fost permanent supravegheată şi păzită de Securitate, inclusiv prin înlocuirea adevăraţilor mineri cu securişti. Ceauşescu însuşi avea un plan prin care trupele de Apărarea Patriei să contribuie la înăbuşirea Revoluţiei şi le dotase cu bâte şi alte obiecte contondente, dar muncitorii din Timişoara, Braşov nu au putut fi convinşi să ia parte la un asemenea carnagiu, ci dimpotrivă au manifestat pentru libertate. O lovitură asemănătoare fusese administrată partidelor politice din Opoziţie cu prilejul grevei regale în 1947, când sute de studenţi membri ai organizaţiilor de tineret ale PNŢCD şi PNL au fost bătuţi în Piaţa Palatului de muncitori cu bâte aduşi cu camioanele de PCR.
Efecte În plan intern mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioadă de lipsă a libertăţii presei prin prezentarea unilaterală la unica televiziune din acea vreme(doar din punctul de vedere al puterii FN), împiedicarea prin ameninţare a apariţiei ziarului "România Liberă" . Sediile partidelor de opoziţie au fost devastate. Puterea FSN nu a reuşit să genereze probe cu care vreuna din persoanele arestate să fie condamnată în justiţie. Acţionând ca o forţă independentă de stat minerii s-au substituit forţelor de ordine şi implicit au subminat statul, iar consecinţa a fost acţiunea împotriva statului în următoarele 3 mineriade (împotriva guvernului Petre Roman în septembrie 1991 şi a guvernului Radu Vasile în ianuarie 1999 şi februarie 1999). Efectele în plan extern au fost catastrofale, România a fost exclusă de la orice finanţare a organismelor internaţionale, a întrerupt acordul de asistenţă cu FMI. Mii şi mii de tineri au fugit din ţară, au ales libertatea şi s-au refugiat în ţari democratice. Foarte lent, efectele acestea au fost îndepărtate iar încrederea Occidentului, care părea pierdută definitiv, a fost reclădită şi România a devenit membru al NATO şi al Uniunii Europene. Cu toate acestea, deşi au trecut mai mult de 18 ani de la evenimente, dosarul mineriadelor e departe de a fi finalizat, deşi procurorul militar Dan Voinea, cel care se ocupă şi de dosarul revoluţiei din 1989 a promis că până la 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE va fi finalizat şi va începe urmărirea penală a vinovaţilor.
În pofida declaraţiei, Voinea n-a finalizat dosarele mineriadei, motiv pentru care în 20 martie 2009 a fost revocat din funcţie, iar în 1 aprilie a fost pensionat.
*-"Desi era evident pentru toata lumea ca obiectivele demonstratiei au puternice accente politice, reprezentantii Puterii in frunte cu presedintele Ion Iliescu si premierul Petre Roman au considerat demonstratia drept o forma de anarhie si o problema de circulatie rutiera."
*-"Pe 11iunie a fost convocata o sedinta restransa la sediul Guvernului condusa de Ion Iliescu si premierul interimar Petre Roman. Potrivit documentelor aflate la dosar, la sedinta care a inceput la orele 16.00, la Palatul Victoria, au mai participat vice-premierul Gelu Voican Voiculescu, ministrul de interne generalul Mihai Chitac, seful I.G.P. generalul Diamandescu Corneliu, ministrul apararii, generalul Victor Atanasie Stanculescu, seful Marelui Stat Major generalul Vasile Ionel, seful S.RI., Virgil Magureanu, primarul general al Capitalei Dan Predescu, procurorul general Gheorghe Robu, prim-vicepresedintele F.S.N. Nicolae S. Dumitru si altii. In aceasta sedinta s-a discutat despre eliberarea Pietii Universitatii. Initial, s-a prevazut ca evacuarea acesteia sa aiba loc a doua zi, in 12 iunie 1990, insa la propunerea invinuitului, generalul Mihai Chitac s-a decis ca aceasta actiune sa aiba loc in dimineata zilei de 13 iunie 1990 la orele 04.00, pentru a se asigura politiei si celorlalte forte armate implicate timpul necesar pentru pregatire."
*-"Ion Iliescu a decis sa fie mobilizati si adusi in piata cateva mii de muncitori (4.000-5.000) care sa stationeze acolo pana la normalizarea situatiei, precizand ca pe langa acestia sa mai fie pregatite pentru a interveni la nevoie inca unul sau doua schimburi."
*-"Este important de subliniat ca decizia initiala de reprimare a fost luata la cel mai inalt nivel si a fost coordonata, personal, de catre fostul sef al statului, Iliescu Ion. Fata de acesta, s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru participatie improprie la aceeasi fapte, prin rezolutia din data de 19.06.2007. Planul de actiune a fost elaborat din ordinul sau si, in calitate de presedinte ales, a ordonat interventia militara, cu munitie de razboi, TAB-uri si alte forte, impotriva demonstrantilor care se manifestau violent, depasindu-si atributiile prevazute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990. De asemenea, nu a fost luata o decizie cu consultarea Consiliului Militar Superior (ulterior denumit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii). Nu exista nici un Decret ori alt act, in baza caruia sa se fi dispus alarmarea de lupta a unitatilor ori instituirea starii de urgenta, asa cum se prevede in art. 82, lit. g, din actul normativ anterior mentionat. "
*-"Este evident ca atat fostul sef al statului Ion Iliescu, cat si ministrul de interne, generalul Mihai Chitac ori adjunctul sau generalul Andrita Gheorghe, precum si col. Costea Dumitru si col. Constantin Vasile au fost lideri incontestabili, comandanti sau superiori ai militarilor folositi in actiunea de reprimare. Prin urmare, ei sunt cei responsabili de faptele savarsite, fara vinovatie, de catre militarii folositi in acesta actiune iar solutia adoptata initial, fiind corecta, urmeaza a fi mentinuta."
Fragmente din discursul de mulţumire al lui Ion Iliescu *-"Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de asta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica ati simtit momentul dificil si cu o daruire exemplara v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile."
*-"Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii si armament. La cladirea Asociatiei "16-21 Decembrie" depozite de bate si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sunt arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada. Cum se poate motiva ca in sediul unui partid politic, in sediul unor asociatii declarate apolitice, prezenta unor asemenea depozite de sticle incendiare, de munitii, de droguri si arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva asa ceva? Noi consideram ca raspunderea morala o au si unii gazetari, unii intelectuali care au incitat in aceasta perioada"
*-"Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile."
*-"Stim ca avem in dumeavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra."
Argeşul pe harta „Mineriadei” „Pe data de 13 iunie, Dorin Popa (pe-atunci şoferul liderului Sindicatului Minerilor din Câmpulung) îi transmite liderului sindicatului amintit, Ion Olteanu preşedintele FSN local, un ordin de la bucureşti, să se prezinte în Grui, la un telefon. Pe „firul scurt” se afla N.S.Dumitru, care îl chema cu minirei cu tot în Bucureşti”.
„Dom’ne, dacă trebuie venim!” La presiunile lui N.S.Dumitru de la celălalt capăt al „firului scurt” cu Guvernul Romaniei, Ion Olteanu a promis: „Dom’ne, dacă trebuie venim” Şi s-au dus. I-au îmbrăcat pe mineri în salopete noi şi i-au urcat în autobuzele ITL-ului, unde îi aşteptau cunoscutele bate. Au umplut cel puţin 10 autobuze pnă la refuz şi au plecat spre Capitală. Dorin Popa a răspuns de minerii unei anumite zone miniere, liderul Ion Olteanu de o altă zonă şi viceliderul sindical de o a treia zonă. Liderul sindicatului minerilor musceleni Ion Olteanu a urcat în primul autobuz, viceliderul în al doilea şi Dorin Popa în al treilea.
Întâmpinaţi cu pâine şi sare la Podul Viilor Pentru a nu-i scoate pe piteşteni în stardă s-a hotărât ocolirea Piteştilui prin dirijarea „alaiului” minersc spre Capitală pe Şoseaua veche Bucureşti Piteşti. Misiunea de avitarea a intrării hoardelor de mineri în Piteşti a revenit grupului de piloţi de încercări de la ICSITA. Potrivit acestora. În apropierea Podului Viilor autobuzele minerilor au făcut joncţiunea cu atubuzele care îi transportau pe poliţiştii argeşeni ce aveau aceeaşi destinaţie; Bucureştiul. La sosire în punctul Podul Viilor, liderii minerilor şi ai poliţiştilor au fost întampinaţi de autorităţile locale de-atunci cu pane şi sare, după care s-au îndreptat spre Capitală
Şi miliţienii a argeşeni au “prestat” la Mineriada din 13-15 iunie 1990 Tot pe 12 iunie 1990, cu o zi înainte de prima Mineriadă, toţi comandanţii din poliţia argeşeană am fost chemaţi de către dl Berechet la sediul IJP. Dumnealui a dat atunci următorul ordin: „Asiguraţi serviciile, iar mâine, la ora 7.30 dimineaţa, toate celelalte cadre, alături de dvs, să fie prezente în curtea Inspectoratului pentru o misiune la Bucureşti”. Apoi m-am întors la sediul Poliţiei Municipale şi am prezentat acest ordin subordonaţilor mei, ofiţerilor Irimia, Ticuţă, Lăpuşneanu şi celorlalţi colaboratori. În circa o oră şi jumătate mi s-a dat lista cu persoanele, respectiv miliţienii, care, îmbrăcaţi civil, trebuiau să se prezinte împreună cu mine, a doua zi, în curtea Inspectoratului. Numai eu aveam în subordine aproximativ 40 de cadre persoane. A doua zi, în curtea IJP, erau prezente toate serviciile aferente poliţiei judeţului Argeş. Dl Berechet ne-a adunat în careu, pe când în curte erau deja staţionate acele autobuze celebre. Ne-a transmis textual: „Domnilor, din ordinul d-lui general Diamandescu şeful Poliţiei Române din acea perioadă, cu autobuzele pe care le vedeţi în faţă, vă veţi deplasa în misiune, la Bucureşti. Şoferii sunt instruiţi unde anume să oprească în Bucureşti şi în punctul respectiv veţi fi contactaţi de un ofiţer din IGP, la dispoziţia căruia vă veţi pune”. În autobuze erau celebrele bate. “În autobuze, ne-a spus dl Berechet, veţi găsi nişte instrumente. Erau, de fapt, nişte bâte fabricate în judeţul Argeş, după cum aveam să aflu ulterior de la colegi. Cel care era director la ITA (Întreprinderea de Transport Argeş) în locul lui Popa, era Ion Cârstoiu. Cunoscând ce se petrece la Bucureşti, nu puteam să fiu de acord cu o asemenea deplasare. O parte a masei de mineri erau deja acolo, situaţia era extrem de tensionată. Am făcut un pas în faţă, în acel careu, şi m-am adresat comandantului IJP Argeş, dl. Berechet: „Dl colonel, eu nu execut un asemenea ordin”. Berechet s-a încruntat, aproape să facă spume. Toţi au rămas sideraţi auzind că eu, căpitanul Darie, îmi permit să nu execut un asemenea ordin. După ce mi-a făcut morală, Berechet mi-a ordonat sec: „Marş din front”. Am părăsit Inspectoratul, iar apoi am văzut şi eu la televizor grozăviile ce s-au petrecut în Bucureşti, grozăvii la care, subliniez, au participat şi poliţişti din Argeş. Apoi, pe seară, am mai primit un ordin de la dl Berechet. Să bag, fără armament şi muniţie în posturi, toţi poliţiştii care mai rămăseseră în Piteşti. Nu puteam executa nici acest ordin pentru că însemna, practic, să îmi trimit subordonaţii la moarte. Nu a durat 5 minute şi m-am pomenit în birou cu colonelul Mărăşescu, cu colonelul Angheloiu şi cu ofiţerul de serviciu. Primul mi-a spus foarte clar că, din acel moment, nu voi mai ieşi din birou. Am întrebat dacă sunt arestat şi mi-a răspuns că mă pot considera cum vreau. Aşa am fost sechestrat în biroul meu. Când au crezut ei că se liniştesc apele, după aproximativ 4 ore, s-au retras. Acesta a fost primul episod al ciocnirii dintre mine şi viitorul şf al Poliţiei Romane, chestor Nicolae Berechet.
Şi Fătuloiu a refuzat ordinul lui Berechet să meargă, dar la a Mineriada din septembrie 1991
“Subordonaţii mei s-au întors de la Bucureşti abia după câteva zile. Am încercat să vorbesc cu ei, însă toţi erau instruiţi să nu-mi povestească absolut nimic din ce au făcut la Bucureşti. Cu timpul am aflat, iar primul care mi-a spus totul a fost Costică Lăpuşneanu. Apoi au vorbit şi ceilalţi şi aşa am aflat de ce-i trimisese domnul Berechet în Capitală. Rămâne acum ca organele de anchetă să-şi facă treaba şi să-l tragă la răpundere şi pe dl Berechet fiindcă există atâtea dosare penale la Tribunalul Militar pe subiectul Mineriade. A venit însă şi următoarea mineriadă, cea din septembrie, şi lucrurile s-au repetat în aceeaşi manieră. Din nou m-am opus executării ordinului, dat de acelaşi domn Berechet. În acel moment, există destui martori, a făcut acelaşi lucru ca şi mine şi dl Dan Fătuloiu, care a spus: „Nu merge Darie, nu merg nici eu!”. Şi aşa a fost, nu a mers nici Fătuloiu. Eu n-am fost în acele misiuni ca să ştiu cu exactitate ce s-a întâmplat, cert este că există victime ale mineriadelor, iar dl. chestor Berechet a fost foarte receptiv la nişte ordine venite de la centru. În primă fază ale lui Diamandescu, după aceea ale lui Ion Iliescu. De ce Diamandescu este cercetat pentru Mineriadă, iar Berechet nu? Există ofiţeri care pot confirma tot ceea ce am declarat în legătură cu misiunea de la Mineriadă. Cred că acum, după ce au ieşit la pensie, toţi aceşti martori trebuie să fie deschişi şi să spună adevărul, pentru că mulţi dintre ei au devenit victime”, susţine Ion Darie. Ştefan Dumitru Afrimescu

Oiţă şi de după gratii, caştigă licitaţii

Consiliul Judeţean Vâlcea, "şmenuit" de firma “Lactag” din Argeş
Consiliul Judeţean Vâlcea a organizat destul de târziu licitaţia privind achiziţia produselor lactate şi de panificaţie destinate elevilor. Astfel că, la început de nou an şcolar, aceştia nu-şi pot primi „cadoul” de la Guvern.
Partea şi mai proastă a lucrurilor este că problemele vor continua cel puţin câteva săptămâni de acum înainte. Dintre cele trei structuri economice înscrise la licitaţie, două au o situaţie mai mult decât complicată. În Lactag Piteşti, subcontractant al firmei Marion, din Bucureşti, acţionar majoritar apare Atlantic Invest Grup, firmă condamnată penal, ca şi prima, pentru infracţiuni fiscale.
În plus, administratorul acesteia,Nicolae Oiţă Marinescu, fost asociat al soţiei pesedistului piteştean Constantin Nicolescu, se află în acest moment după gratii, pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Acest lucru reiese atât din datele oferite de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş, cât şi din sentinţa penală nr. 240, din 22.05.2008, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2422/24.06.2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit legii, o entitate economică cu astfel de pete trebuia respinsă din start de la orice licitaţie publică, însă, se pare că, la Consiliul Judeţean, ajunseseră alte documente, care probabil că vor face obiectul unui dou dosar, de fals şi uz de fals.
Din dorinţa de a împiedica autorităţile vâlcene să comită o imensă greşeală, sâmbătă, le-am pus la dispoziţie preşedintelui Ion Cîlea şi vicepreşedintelui Dumitru Persu actele ajunse la noi. De asemenea, i-am întrebat dacă s-au făcut presiuni asupra lor, pe linie de partid, pentru acceptarea firmei Lactag. Răspunsul pe care l-am primit a fost destul de diluat, însă, cert este că zilele viitoare vor lua măsurile ce se impun. În plus, ei au precizat că oricum nu s-ar fi făcut niciun pas până la primirea informaţiilor cerute de la instituţiile abilitate. Sursele noastre ne-au explicat că, la Piteşti, legăturile dintre Lactag şi PSD sunt arhicunoscute, pentru că, alături de Siminel Andrei, de la Vel Pitar, Oiţă Marinescu ar fi lucrat, în urmă cu câţiva ani, la Uzinele Dacia, iar şeful lor era chiar Nicolescu. Surprinzător, sau poate nu, în judeţul Argeş, firma Lactag a fost calificată pentru licitaţia privind achiziţia produselor lactate şi de patiserie, ceea ce înseamnă că n-ar fi exclus ca, acest scandal, să fie abordat în curând şi de presa centrală. Ştefan Dumitru Afrimescu

Fosti securisti in structurile Puterilor statului roman

Raportul “Armageddon” VII, ultimul din seria “Armaghedoanelor”
Cine spunea că nu mai există foşti securişti în structurile de Putere ale Romaniei?! Nimic mai fals! Sau o dezinformare crasă. O “abureală” de prost gust, de parcă romanii ar fi un popor de “şoimi ai patriei” sau de “studenţi la...grădiniţă”! Din păcate structurile Puterii din Romania gem de foşti securişti. Astfel, începand cu Executivul, Parlament, Preşedinţie (consilieri, administraţie şi chiar CSAT), Justiţie (minister, CSM, Î.C.C.J, Curţi de Apel, Parchete, Tribunale şi chiar simple judecătorii),, Biserica Ortodoxă Romană (BOR), Patriearhie şi Eparhii şi terminand cu Mass Media (“moguli” şi/sau simpli jurnalişti), Formaţiuni Politice (Partide, Fundaţii, ONG-uri, etc). Practic nu există, structură a statului sau segment din viaţa de zi cu zi a romanilor în care aceştia să nu dea nes în nas cu un fost securist. Chiar şi acum, în timp ce scriu acest „şapou”, pe „sticla” de la „Pro tv” se „produce” Daniel Dăianu, tot un soi de fost securist! Şi, de-ar fi doar el. Trist este că acţiunile acestora, atitudinile lor, modul de a se manifesta produc şi la 20 de ani de evenimentele din decembrie ’89 efecte dintre cele mai nefaste.
Atat Virgil Magureanu, si Costin Georgescu, si Radu Timofte (decedat în octombrie 2009), şi George Cristian Maior ne-au minţit şi ne mai induc încă-n eroare, asigurându-ne rând pe rând ca institutia din subordinea lor tinde sa devina un serviciu de informatii modern, în cadrul caruia numarul fostilor ofiteri de securitate este într-un continuu regres. Ca sa constatam astazi ca, dimpotriva, tot fostul organ represiv si informativ comunist face jocurile în SRI, numarul fostilor ofiteri de securitate fiind mereu prevalent atât în conducerea serviciului de la Bucuresti, cât si în conducerea sectiilor din teitoriu, precum si în toate compartimentele lui.

În certa ofensiva sunt si fostii ofiteri de securitate din rezerva, infiltrati în structurile economice, în institutiile financiare care gestioneaza bani publici si particulari, în Executiv si Legislativ. Au fost si mai sunt prezenti în fondurile de stat si particulare, în societatile de investitii financiare, în garda financiara si în sistemul vamal, si nu în ultimul rând în mecanismele de privatizare. Bob numarat, 54 cu a fratelui preşedintelui C.J Argeş Constantin Nicolescu 55, de societati particulare de protectie si paza sunt conduse de fosti ofiteri de securitate si toate se afla într-un conflict permanent cu legile tarii. Au parazitat numeroase banci, sub pretextul ca le asigura protectia interna si externa, si bancile protejate de ei s-au prabusit în serie. Au înfiintat Banca Internationala a Religiilor, pe care tot ei au adus-o în stare de faliment, atunci când depozitele populatiei au ajuns la o dimensiune apetisanta. Apoi s-au strâns ciotca în fel de fel de societati de asigurari, carora nu le prevedem un viitor prea stralucit. De altfel, în parte, previziunea noastra s-a si împlinit.

Într-o situatie extrema, s-au înrolat în masa sub drapelul marelui delapidator Sorin Ovidiu Vântu, mai abil decât ei în a scoate bani din cotloane la care n-aveau acces, fie din nepricepere procedurala, fie din alte ratiuni. Ce poate fi mai semnificativ decât faptul ca peste 320 de rezervisti din fosta Securitate si SRI, umar la umar, au lucrat pentru acest personaj profund dubios, luându-si partea, fireste? De asemenea, ce poate fi mai semnificativ decât faptul ca vigilentul nostru serviciu de informatii interne, când imperiul de carton al lui Sorin Ovidiu Vântu calarea creasta valului, s-a prefacut ca nu vede şi n-aude nimic?

Revenim la fostii ofiteri de securitate mentinuti în activitate în SIE si SRI. La vremea lui, Virgil Magureanu ne aburea ca în serviciul din subordinea sa ponderea acestora nu depasea 15 la suta. Acelasi procent ni-l comunica triumfator si Radu Timofte, la distanta de un deceniu. Ce sa însemne asta? Ca cei decedati sau iesiti la pensie, din prima serie de 15 la suta, au fost înlocuiti pe parcurs cu fosti securisti adusi de acasa sau de la talcioc? Spre deosebire de directorii SRI, directorii SIE au avut macar bunul simt sa se tina departe de orice jonglerie cu cifre si, implicit, de ridicol.

Ani la rând ni s-a spus ca fostii ofiteri de securitate din SIE si SRI erau mentinuti în serviciu exclusiv în calitate de specialisti. În cazul acesta, în ce era specialist generalul Dumitru Badescu, sef de diviziune în SRI, daca a reusit sa ajunga bataia de joc a unui informator de duzina? În ce era specialist generalul Corneliu Grigoras, sef de directie în SIE, daca doi ziaristi mai putin cunoscuti si cu reputatie modesta au reusit sa-l atraga într-o capcana din care a iesit jumulit de functie? La urma urmelor, în ce era specialist generalul Vasile Lupu, prim-adjunct al sefilor SRI sub doua legislaturi, decorat si galonat si de Ion Iliescu, si de Emil Constantinescu? În loviturile sub centura pe care a încercat sa le administreze lui Radu Timofte?

“Adevărul este că, au fost mentinuţi în SRI si SIE nu acei ofiteri de securitate care si înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat si simt al masurii, ci aceia care nu s-au sfiit sa dea voiniceste din coate ca sa iasa în fata, sa lustruiasca pantofii cui trebuia dintre politicienii nostri de mucavai, sa poarte vorbe de colo-colo cu aerul ca sunt buni si ei de ceva, sau sa scoata la licitatie documente pretabile la operatiuni de santaj. Asa s-a umplut institutia condusa astazi de George Cristian Maior cu tragatori de sfori din culise, cu intriganti si ciurucuri. Si din activitate, si din rezerva, tocmai aceasta categorie de fosti ofiteri de securitate a tulburat permanent apele climatului nostru social, fiind pregatita pentru orice eventualitate. Are garnituri care s-au solidarizat cu Puterea, dar are si garnitura de schimb, care vine tare din urma cu Opozitia.

Semnul cel mai sigur al faptului ca puterea în SIE si SRI nu se mai afla în mâna unor directori în trecere pasagera prin institutiile respective, ci în mâna fostilor ofiteri de securitate, ni-l ofera ultimele doua hotarîri majore care s-au adoptat sub presiunea acestora. Prima priveste SIE: de acum înainte, serviciul de spionaj se poate implica în activitati lucrative, adica poate înfiinta întreprinderi la gestiunea carora, cu certitudine, organele de control financiar nu vor avea acces. Asa cum se proceda si pe vremuri, se va înfiinta un serviciu de control financiar special, alcatuit tot din fosti securisti. În legatura cu aceasta problema, reamintim o declaratie a “distinsului” general Iulian Vlad din 31 martie 1990: "Multe prejudicii s-au adus muncii de securitate, prestigiului institutiei si chiar bunului renume al tarii de catre asa-zisa activitate de aport valutar pe care o realizau cu prioritate unitatile externe UM 0544 si UM 0195, precum si UM 650 din securitatea interna. În afara de faptul ca sumele respective, de cele mai multe ori, reprezentau o câtime din pretul de vânzare a marfurilor si pe care statul oricum le-ar fi încasat în conditiile unor negocieri corecte, ofiterii de securitate trebuiau sa intre în tot felul de combinatii cu strainii, nu de putine ori compromitatoare, iar controlul activitatii lor si al valutei nu era sigur. Tot atât de rau era si faptul ca unitatile respective fusesera într-o buna masura deturnate de la misiunile pentru care au fost create si care erau utile tarii. Cu toate încercarile pe care le-am facut de a scoate din preocuparile Securitatii aceasta sarcina sau macar de o reduce substantial, nu am reusit. Dimpotriva, Postelnicu a ridicat-o la rangul de atributie prioritara, pentru îndeplinirea careia trebuia sa-si aduca contributia întregul aparat." Este de înteles ca fostii ofiteri de securitate din SIE, atunci când îsi aduc aminte ca au lucrat si în CIE, ba chiar si în DIE, simt ca-i furnica în palme gândindu-se la dolari si la euro.
A doua decizie adoptata sub presiunea fostilor ofiteri de securitate, de data aceasta din SRI, este aceea de desfiintare a Academiei Nationale de Informatii. S-au invocat, ca pretexte, lipsa de fonduri si faptul ca multi dintre absolventi nu se tin de angajament si nu se încadreaza în SRI. Bine am mai ajuns! Fonduri pentru calatorii inutile în jurul lumii, cu avioane pline de neamuri, cotarle politice si gazetari tremurând de obedienta, se gasesc imediat. Însa pentru o scoala destinata formarii unor ofiteri care sa apere interesele tarii nu se gasesc. Adevarul e altul: la ANI se învata mai multe decât la Scoala de securitate de la Baneasa, ceea ce îi deranjeaza în perspectiva pe securistii cu facultati facute la fara frecventa. Si cu diplome despre care se stie cum s-au obtinut si se mai obtin. Normal e si faptul ca absolventii în cauza evita sa se încadreze în SRI. Nici un om sanatos la minte, cu studii serioase, nu ar accepta sa se bage sluga la un vânator de galoane asemeni lui Vasile Lupu sau la un fraier ca Dumitru Badescu.

Patrunderea fostilor ofiteri de securitate în Legislativ s-a operat ca în brânza. Ghiata a spart-o colonelul Stefan David, fost sef al Securitatii din Resita. Pe colonelul Ilie Merce nu-l putem acuza de nici o malversatiune, îl cunostea mai toata scriitorimea din Bucuresti si n-ar fi exclus sa fi obtinut chiar si votul unor oameni de litere, curiosi sa vada cum se comporta un securist în democratie: ca pestele pe uscat sau ca râma în peste? Însa Ristea Priboi, uitând sa-si decline calitatea de fost ofiter de securitate, a procedat ca un veritabil escroc. Mai mult, a asociat la escrocherie si Serviciul de Informatii Externe, care nu a comunicat CNSAS date exacte despre individ, cotizând la propria sa compromitere. Într-adevar, dupa o asemenea experienta, ce încredere se mai poate avea în semnalarile, sintezele si verdictele acestui serviciu? Totusi, mult mai periculoasa se arata a fi patrunderea fostilor ofiteri de securitate în Executiv. Sub masca de consilieri, misuna peste tot, ca niste termite. Numai în jurul lui Adrian Năstase pe cand era premier am identificat vreo sase-sapte foşti ofiţeri SECU, în fruntea lor agitându-se acelasi Ristea Priboi.

Daca primul nostru ministru s-ar fi numit Voronin sau Lukasenko, faptul ar fi fost explicabil. E mai greu de raspuns la întrebarea cum de a suportat “titratul”, arogantul şi “distantul” Adrian Nastase un saracut cu duhul asemeni colonelului Ristea Priboi, pe care pâna si fostii lui colegi de serviciu îl detesta ca pe un gunoi, gratulându-l cu duiosul apelativ: "Porcule!" Ce învăţa Adrian Nastase de la generalul Constantin Silinescu, un nimeni în bransa? Dar de la generalul Mihai Caraman, care facea spionaj cu posteriorul spre inamic? Ca sa nu mai vorbim si de altii, ceva mai marunti, dar mai abili în a se pierde în vegetatia din savana Puterii, confundându-se cu diverse repere difuze din peisaj. Pluteste în aer ideea ca, dupa un cult al personalitatii exhibat ca la carte, ne asteapta o dictatura. Deocamdata, Nicolae Ceausescu ar avea motive temeinice sa fie gelos: el vorbea numai doua ore pe zi, pentru ca atât dura programul Televiziunii Române. În schimb, Adrian Nastase a vorbit natiunii din zori şi pâna-n noapte, si din noapte, uneori pană-n zorii ceilalţi, pentru ca avem acum televiziuni mult mai multe, cu programe non-stop. Despre dictatura, la gândul careia fremăta si Adrian Nastase, si trogloditul sau consilier Ristea Priboi, vom vorbi altadata. Pană nu va fi prea târziu pentru pentru romani.
Directiile Departamentului Securitatii Statului si misiunile lor
Directia I a Securitatii se ocupa de urmarirea si neutralizarea persoanelor care au facut parte din fostele partide istorice, de personalul cultelor si sectelor religioase, de personalul din invatamant, sanatate, arta, cultura, se ocupa de fapt de toti romanii care criticau sistemul comunist si pe conducatorii acestuia.
Directia a II-a era de contrainformatii in sectoarele economice (directie de contrasabotaj). Se ocupa de cunoasterea si prevenirea actelor de natura sa provoace incendii, explozii, avarii in sectoarele economice avute, precum si de modul de derulare a contractelor economice incheiate cu parteneri externi. Directia ii urmarea pe toti cei care puneau in pericol economia socialisto-comunista, de la directori la simpli muncitori.
Directia a III-a de contraspionaj avea in urmarire agentii puterilor straine acreditati in Romania, precum si legaturile acestora cu cetatenii romani; o activitate similara cu Directia a III-a, dar total independenta, o desfasura si UM 0110, care facea contraspionaj asupra agentilor si legaturilor acestora din fostele tari socialiste, in principal Uniunea Sovietica, mai precis, directia anti-KGB.
Directia a IV-a de contrainformatii militare desfasura munca informativ-operativa asupra unitatilor militare apartinand MApN si MI, incepand de la simplul soldat pana la general.
Directia a V-a de securitate si garda avea ca ordin protejarea comandantului suprem Nicolae Ceausescu si a familiei acestuia, dar si protejarea principalilor demnitari ai PCR.
Directia a VI-a de cercetari penale instrumenta dosarele “dusmanilor poporului” – persoane care intrau sub incidenta partii speciale din Codul Penal, respectiv tradare, spionaj, subminarea economiei nationale, subminarea puterii de stat, genocid etc.
Unitatile speciale ale Securitatii
Unitatea F se ocupa de filaj si investigatii.

Unitatea S se ocupa cu controlul comunicatiilor scrise.
Unitatea R se ocupa de contrainformatii radio.
Unitatea P fabrica instalatiile speciale necesare Securitatii. Tehnologia era furata din strainatate sau erau inventii autohtone.
Unitatea T se ocupa de exploatarea informatiilor obtinute prin plantarea de tehnica de interceptare.
UM 0110 anti-KGB
USLA – Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista, in care se regaseau practic toate profilurile de munca ale tuturor directiilor Securitatii si ale unitatilor speciale descrise mai sus.
Unitatea Militara 0544 (Centrala de Informatii Externe) era unitatea de spionaj. Pe langa aceasta functiona o unitate speciala de protectie, respectiv UM 0195, de contraspionaj extern. Mai precis, urmaritorii erau, la randul lor, urmariti pentru a nu trada.
Unitatile de informatii ale MApN
O categorie aparte o reprezentau unitatile specializate ale MApN, care aveau sarcini de culegere de informatii externe pe profilul intereselor de aparare nationala, directii de informatii in adancime, adica spionaj.
In afara de unitatile speciale externe, Armata avea si unitati specializate de culegere de informatii – respectiv DIA, corespondente directiilor Securitatii, dar independente (retea informativa, tehnica operativa, filaj, controlul secret al transmisiilor si corespondentei, cercetare penala militara).
Peste toate acestea existau structuri specializate in neutralizarea disidentilor si altor persoane – dusmani ai PCR. Aceste structuri speciale foloseau mijloace medicale, psihologice si interventii fizice de anihilare totala a “dusmanilor”. Se ocupau, in principal, de “sinucideri”, otraviri, iradieri, imbolnaviri psihice.
În următoarea ediţie vom anexa o selectie dintr-o lista continând peste 1600 de nume de fosti ofiteri de securitate, care se tot perinda prin SRI, prin SIE si prin alte structuri ceva mai civile, începând din 1990, pâna în zilele noastre. Sperăm să nu fim acuzaţi că devaolăm secrete de stat. În împrejurarile de acum, o eventuala ancheta nu s-ar întreba ce mai cauta încă securistii pe care îi vom enumera, în schema de personal a “Serviciilor”, ci cum a ajuns aeasta schema la niste simpli ;i obscuri observatori ca noi

Fosti securisti in structurile Puterilor statului roman
Ion Adamescu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel si încadrat în sectia din Timisoara. A colaborat la deconspirarea dosarului de informator al lui Virgil Magureanu, fapt pentru care a fost trecut în rezerva, la 16 aprilie 1996.

Aldea. Fost ofiter în Directia a IV-a a Securitatii. În prezent, locotenent colonel, sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

Aleca. Fost ofiter de securitate din Râmnicu Vâlcea, recuperat de SRI sub gradul de maior. La doua luni dupa evenimentele din decembrie 1989, a reluat în supraveghere spitalul judetean din localitate, obiectivul sau anterior revolutiei.

Constantin Alexa. Fost ofiter de securitate, reciclat în SRI. A deconspirat din proprie initiativa dosarul Z 4848, dezvaluind ca Francisc Baranyi a fost informator al Securitatii, fiind ulterior îndepartat din serviciu si actionat în justitie.

Stefan Alexie. Fost general de securitate, fost sef al Directiei de contraspionaj si secretar de stat în Ministerul de Interne, înainte de decembrie 1989. În anii '90, pe parcursul unei perioade destul de întinse, a fost consilier al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, care a avut o contributie esentiala la falimentarea Fondului National de Investitii.

Vasile Alexoaie. Înainte de 1989 a fost seful Securitatii din Roman. Dupa decembrie 1989 a fost cooptat în cunducerea SRI din Iasi. Dupa trecerea în rezerva a devenit presedintele Fondului National de Investitii din Iasi si director al filialei locale a firmei Gelsor a controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Valer Andreica. Fost ofiter de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Initial a lucrat la sectia din Târgu Mures. În iulie 1998 a fost transferat în functia de adjunct al sefului sectiei SRI Cluj.

Andrei Andronic. Fost ofiter de securitate. Preluat în SRI, a fost înaintat la gradul de colonel si avansat în functia de sef al sectiei SRI Iasi.

Octavian Stelian Andronic. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securitatii, sef al rezidentelor din Olanda si Israel. Ca urmare a profesionalismului sau precar, în ultima perioada a regimului comunist nu a mai fost acreditat în strainatate, activând în cadrul serviciului AVS (aport valutar special). Reactivat în SRI în calitate de consilier economic al lui Virgil Magureanu, îsi instalase un sediu pe str. Londra, sub acoperirea firmei fantoma Eson SRL, la care era actionara si sotia ziaristului Octavian Andronic. Din pozitia de consilier, Octavian Stelian Andronic a vândut SRI-ului o serie de documente existente demult în arhivele fostei Securitati, referitoare la tablourile scoase din tara de fostul Rege Mihai si la tentativele acestuia de a le valorifica prin intermediul unor firme de licitatie din Occident. Firma Eson SRL si-a încetat activitatea ca urmare a unor semnalari ale presei.

Vasile Angelescu. Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al fostei Securitati, banuit de legaturi cu agentura KGB din România. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost înaintat la gradul de general si promovat în functia de prim adjunct al directorului noului Serviciu de Informatii Externe. Fiul sau, Mircea Angelescu, personaj important al FSN-ului anilor '90, a fost implicat ca actionar în afacerile dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrata în Belgia. Apoi a devenit sef de cabinet al presedintelui Ion Iliescu.

Constantin Anghelescu. Fost ofiter superior de securitate. Pâna în decembrie 1989 a fost seful UM 107/AVS (aport valutar special) din cadrul Centrului de Informatii Externe, unitate specializata în contrabanda de stat. În 2000 era vicepresedinte al Clubului de fotbal Rapid.

Marin Antonie. Fost ofiter de securitate. S-a numarat printre primii adjuncti ai sefului sectiei SRI Dolj.

Apavaloaie. Fost ofiter al Directiei a IV-a a Securitatii. În prezent, locotenent colonel, sef al serviciului financiar, în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

Apostolescu. Fost ofiter de securitate, încadrat în Directia a V-a, însarcinata cu paza lui Nicolae Ceausescu si a celorlalti demnitari comunisti. În prezent este seful sectiei SRI din Brasov.

Petre Arsene. Fost ofiter de securitate. Din pozitia de rezervist, a coordonat înfiintarea la Râmnicu Vâlcea a unei agentii dubioase de detectivi particulari, care s-a implicat ilegal în mineriada din septembrie 1991. Mai târziu, s-a constatat ca asa-zisa ANISE (Agentia Nationala de Investigatii si Securitate Economica) s-a înfiintat pe temeiul unor acte false.

Gheorghe Atudoroaie. Fost ofiter de securitate la Timisoara, implicat în represiunile din decembrie 1989. Dupa ce a fost sustras atentiei organelor de justitie, SRI l-a recuperat sub gradul de colonel. O vreme a fost sef al Diviziunii de protectie. Costin Georgescu a încercat sa-l numeasca sef al Centrului Operativ Zonal Oradea al SRI, dar numirea a fost contramandata, ca urmare a protestelor societatii civile.

Alexandru Avram. Fost colonel de securitate în cadrul UM 0225, unitate a Centrului de Informatii Externe destinata sa infiltreze organizatiile emigratiei anticomuniste si sa combata emisiunile posturilor de radio straine care emiteau în limba româna. Dupa decembrie 1989 a mai rezistat câtiva ani în serviciul de spionaj, din care a fost apoi trecut în rezerva, deoarece nu cunostea nici o limba straina. Împreuna cu alti fosti ofiteri de securitate, a reusit sa sustraga diferite documente confidentiale ale Societatii de asigurari Astra, dezlantuind împotriva conducerii acesteia o acerba campanie de presa, prin interpusi. În consecinta acestei campanii, conducerea Astrei a fost schimbata. Dupa acest moment, Alexandru Avram a devenit director adjunct al sucursalei din Bucuresti a Societatii de asigurari Astra, desi nu are nici o pregatire în materie.

Baciu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de maior. A fost primul ofiter al noii institutii informative care a devenit obiectul unui scandal public, atunci când a încercat sa reactiveze un fost informator.

Vasile Badea. Fost ofiter în cadrul Directiei a IV-a a Securitatii. În prezent, locotenent colonel, adjunct de sef de sectie în Directia Generala de Informatii a Armatei.

Ion Balea. Colonel în rezerva al fostei Securitati. În iulie 1992, mai multi taranisti din judetul Arges l-au acuzat ca s-ar fi infiltrat în organizatia locala a PNTCD, în beneficiul actualului SRI.

Alexandru Balogh. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI. În 1998 era seful serviciului de filaj al sectiei SRI din Cluj.

Bogdan Baltazar. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, înainte de decembrie 1989 a fost ofiter acoperit de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost membru marcant în conducerea Parztidului Democrat. În prezent este presedinte al Bancii Române de Dezvoltare.

Dumitru Badescu. Fost ofiter de securitate. Preluat de SRI, a ajuns general, în decembrie 1994, si a condus Diviziunea de contrainformatii economice. A jucat un rol important în deturnarea anchetei asupra afacerii "Tigareta 2", participând efectiv la falsificarea dosarului întocmit de Procuratura Militara. A fost destituit ca urmare a utilizarii stupide a unui informator, care l-a divulgat presei. Felul în care s-a lasat atras în capcana a atestat nivelul lamentabil al profesionalismului sau. Ulterior a fost numit consilier al directorului SRI.

Domitian Baltei. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securitatii, adjunct de sef de rezidenta la Londra si Tokio, apoi sef al rezidentei din Köln. Îndepartat din serviciu pentru comportament imoral si implicare în felurite afaceri în favoarea generalilor Nicolae Doicaru si Ion Mihai Pacepa. Dupa trecerea în rezerva a devenit cadru didactic la Academia "Stefan Gheorghiu". Dupa decembrie 1989 s-a infiltrat în anturajul lui Corneliu Vadim Tudor, pe care l-a intoxicat cu informatii dintre cele mai fanteziste, dintre care unele puteau compromite relatiile externe ale tarii. Când presa i-a dezvaluit trecutul de securist, presedintele Partidului România Mare a renuntat la serviciile lui de consilier politic.

Ionel Bidireci. Fost ofiter superior de securitate. În prezent general, seful Diviziunii contrainformative din Serviciul Român de Informatii.

Roxana Bichel. În ultimul timp a fost frecvent semnalata de presa în anturajul staffului care conduce Executivul si al Ministerului Privatizarii. Membra a consiliilor de administratie a unui numar multiplu de societati economice. Daca provine cumva din familia lui Ivan Bikel, fost colonel în Directia de Informatii Externe, care a actionat cândva si sub acoperirea de reprezentant din România al firmei vest-germane Franz Kirchfeld, atunci întelegem despre cine si despre ce este vorba.

Mihai Bichir. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii, reciclat în SIE sub gradul de colonel. Director al Directiei E 101 (Europa, SUA, Canada, organismele internationale). Conteaza ca om al lui Teodor Melescanu, cu care a colaborat la Geneva si care l-a propulsat în functie.

Ioan Bidu. Fost ofiter de securitate. În prezent loctiitor al rectorului Academiei Nationale de Informatii, care pregateste viitori ofiteri pentru SRI.

Cornel Biris. Fost ofiter de securitate, recuperat în SIE. La 30 noiembrie 1999, a fost îanaintat la gradul de general de brigada. Sef al diviziei pentru analiza crizelor si adjunct al directorului SIE. Trecut în rezerva în februarie 2002, la cererea lui Gheorghe Fulga.

Ion Bodunescu. Fost colonel de securitate, fost sef al inspectoratelor judetene ale MI din Dolj, Mehedinti si Teleorman. Pâna în 1989, s-a ilustrat si în plan publicistic, cu lucrari redactate de negri. În ciuda faptului ca a fost prins cu un plagiat grosolan, s-a dedicat în continuare acestui hobby. În primii ani '90, putea fi întâlnit în paginile publicatiilor România Mare, Politica si Europa, cu articole insipide, nostalgice si revendicative, marcate, fireste, de un patriotism ardent.

Titu Bondoc. Fost ofiter de securitate, preluat în SRI si numit adjunct al sefului sectiei SRI Gorj. În iunie 1990 a dirijat afluxul minerilor spre Bucuresti. Ulterior a fost trecut în rezerva, sub gradul de colonel. În mai 2001 se mai afla în urmarirea penala a Sectiei Parchetelor Militare, pentru subminarea puterii de stat.

Liviu Borcea. Fost ofiter de securitate, fost comandant de lagar la Canalul Dunare - Marea Neagra. Datorita comportamentului sau criminal, au pierit zeci de detinuti politici si de drept comun. Dupa 1990 era pensionar la Cluj si nimeni nu l-a tras la raspundere pentru crimele sale.

Ion Botofei. Fost colonel de securitate, însarcinat cu asigurarea sigurantei traseelor pe care circula Nicolae Ceausescu în capitala. O vreme a fost si loctiitor al comandantului Securitatii Municipiului Bucuresti. Dupa o scurta reciclare în SRI, a fost desemnat sef al Asociatiei fostilor ofiteri SRI, de fapt o asociatie a fostilor ofiteri de securitate. Asigura legatura dintre fostii securisti din conducerea SRI si securistii trecuti în rezerva.

Valentin Constantin Bretfelean. Fost ofiter de securitate. Pâna în septembrie 2001, sub gradul de maior, a condus sectia SRI Maramures. Demis si trimis în fata Consiliului de Judecata al SRI, pentru abateri grave de la regulamentele institutiei. Pâna în prezent nu s-a pronuntat vreo sanctiune împotriva sa.

Nicolae Briceag. Fost colonel de securitate. A executat sumar cel putin o duzina de oameni, fara ca acestia sa fi fost condamnati la moarte, fapte stabilite chiar de fostele autoritati comuniste. Dupa 1990 era pensionar la Cluj si nimeni nu l-a tras la raspundere pentru faptele sale.
Doru Blaj. Fost ofiter în Directia a IV-a a Securitatii. În prezent, locotenent colonel, sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

Constantin Bucur. Fost ofiter de securitate, reciclat în SRI, unde s-a specializat în interceptari ale convorbirilor telefonice. A pus la dispozitia presei mai multe casete lipsite de concludenta, implicând institutia într-un scandal nedorit. A fost îndepartat din serviciu si, la 14 iunie 1999, Curtea Militara de Apel l-a condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare. Ulterior, ca membru al Partidului România Mare, a candidat în alegeri si a devenit deputat al Parlamentului României.

Vasile Buliga. Fost ofiter de securitate. În ultimii ani, a fost angajat al trustului Gelsor, patronat de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Marius Tertulian Burdusel. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI si a avansat pâna la functia de sef al sectiei din Pitesti.

Florin Calapod. Fost ofiter superior de securitate. Dupa decembrie 1989, a devenit comandantul UM 0215, unitate informativa si contrainformativa a Ministerului de Interne, pe care a încercat s-o transforme într-un serviciu paralel SRI. În repetate rânduri, oferind exemple concrete, presa a semnalat ca UM 0215, sub conducerea lui Florin Calapod, facea politie politica, în detrimentul îndatoririlor ei regulamentare. Dupa ce a fost trecut în rezerva s-a implicat în niste afaceri suspecte cu o firme americane si australiene, care distribuiau ilegal Viagra prin Internet. A aparut si în unele emisiuni televizate, dând lectii natiunii despre ce înseamna un serviciu de informatii.

Cornel Caraba. Fost ofiter de securitate, în cadrul UM 0110. În ultima perioada a regimului comunist, a lucrat în serviciul de spionaj al Securitatii, respectiv UM 0544, de unde, în 1986, a fost detasat la Cluj. Dupa decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI, avansând pâna la gradul de colonel si functia de sef al sectiei SRI Cluj. Presa a semnalat ca ar fi fost unul din artizanii planului Cristal '96, care viza supravietuirea si mentinerea influentei fostei Securitati în conditiile prabusirii regimului comunist. Datorita unor relatii neortodoxe cu mediile economiei subterane din Transilvania, a intrat în colimatorul presei locale si centrale. În iulie 1998 a fost înlocuit în functie, fiind transferat în centrala SRI de la Bucuresti.

Mihai Caraman. General de securitate în retragere. Între anii 1958-1968, în calitate de sef al rezidentei de spionaj din Paris, a condus cunoscuta "retea Caraman", care a izbutit sa sustraga unele documente din cadrul sediului NATO. Ulterior, a fost seful diviziei de contrainformatii a Directiei de Informatii Externe. Dupa dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, a fost detasat în functii marginale si, în cele din urma, trecut în rezerva. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost numit sef al Centrului de Informatii Externe, devenit ulterior Serviciul de Informatii Externe. Anomalia era evidenta: serviciul de spionaj al unei tari care aspira sa intre în NATO era lasat la mâna unui personaj care spionase NATO. Mihai Caraman a fost înlocuit din functie în mai 1992, în urma cererii exprese a lui Manfred Woerner, secretar general al NATO. Mihai Caraman a fost onsilier particular al premierului Adrian Nastase.

Cristian Calinoiu. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989, reîncadrat în Brigada Antiterorista, sub gradul de locotenent colonel, a facut parte din efectivele acesteia dizlocate la Aeroportul International Otopeni. În 1992 s-a constatat ca livra informatii de serviciu revistei Europa, editata de Ilie Neacsu, actual deputat al PRM.

Traian Chebeleu. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofiter acoperit de securitate în cadrul Ministerului de Externe. În anii '90, a devenit consilier prezidential si purtator de cuvânt al presedintelui Ion Iliescu. Sub regimul lui Emil Constantinescu, s-a repliat în diplomatie.

Marin Ciausescu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de capitan. Ofiter în cadrul serviciului de filaj al sectiei SRI din Cluj.

Traian Ciceo. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii. Înainte de decembrie 1989, a lucrat la Paris, sub acoperire diplomatica. Au existat suspiciuni ca ar fi fost racolat de serviciile speciale franceze. Cu toate acestea, a ajuns în SRI general de brigada. A actionat în directia contracararii iredentismului, extremismului si separatismului pe motive etnice. În martie 1998, datorita înclinatiilor sale bahice, a fost îndepartat din SRI.

Cigan. Fost ofiter de securitate. În prezent, avocat în Baroul din Bihor. Dupa cum a semnalat presa, mituind unde trebuia, si-a propulsat sotia în functia de vicepresedinta la Curtea de Apel Oradea.

Ciovica. Fost ofiter de securitate. În SRI, a devenit sef al Centrului Operativ Zonal Târgu Mures. Trecut în rezerva în 1998.

Cismaru. Fost ofiter de securitate, originar din judetul Vâlcea. În SRI, sub gradul de maior, a devenit sef al sectiei din Bacau.

Stefan Floricel Coman. Începând din 1968, a fost ofiter de securitate în fosta Unitate Speciala "T", UM 0634, abilitata în ascultarea convorbirilor telefonice. Dupa evenimentele din decembrie 1939, a devenit comandant al Serviciului de Telecomunicatii Speciale din subordinea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Costel Ciuca. Fost ofiter al Directiei de Informatii Externe a Securitatii. Strâns legat de persoanele implicate în afacerea de contrabanda "Tigareta II". Strâns legat de Amer Obeid, presedintele Ligii Irakienilor din România.

Valentin Ciuca. Fost ofiter de securitate, arestat în decembrie 1989 si anchetat în lotul Timisoara. Dupa doi ani si ceva a fost eliberat din detentie, din lupsa de probe. Împreuna cu Radu Tinu a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat în timpul embargoului impus Iugoslaviei.

Cocos Gheorghe. Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al Securitatii. A lucrat în Italia, sub acoperirea de sef al Agentiei economice din Milano. În urma cu mai multi ani, avea interdictie de a intra în spatiul peninsular. În prezent, administreaza o parte din firmele lui George Constantin Paunescu.

Constantin Constantin. Fost ofiter de securiotate. În 1998, sub gradul de colonel, era seful serviciului personal de la UM 0215. Este ruda apropiata a lui Viorel Hrebenciuc.

Marian Cornaciu. Fost ofiter în Directia de Informatii Externe a Securitatii. A lucrat la întreprinderea de comert exterior "Dunarea". Dupa evenimentele din decembrie 1989, s-a privatizat, specializându-se în comertul cu hrana concentrata pentru vite. În prezent, este membru marcant al Partidului Umanist Român, prezidat de Dan Voiculescu.

Corneci. Fost colonel de securitate. În prezent, face parte din conducerea SRI si se ocupa de problema spinoasa a cadrelor.

Valeriu Corsatea. Fost ofiter de securitate. În SRI a fost loctiitor al comandantului Brigazii Antiteroriste. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigada. În 1998 a fost transferat în functia de adjunct al sefului unei diviziuni informative din SRI.

Neagu Cosma. General de securitate, fost sef al Directiei a III-a de contraspionaj, fost comandant al Scolii de ofiteri de securitate de la Baneasa. Dupa trecerea în rezerva, a devenit presedinte executiv al Automobil Clubului Român. În 1990 a fost reactivat în SRI ca sef al Serviciului de Inspectii si consilier al lui Virgil Magureanu. Curând, s-a renuntat la serviciile lui. Generalul Gheorghe Diaconescu a afirmat într-un interviu ca Neagu Cosma ar fi încercat sa ajunga la niste dosare problematice din arhivele fostei Securitati.

Lucian Costache. Fost capitan de securitate la Inspectoratul MI din Buzau. Colabora cu Petrica Dinu în recrutarea informatorilor. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost încadrat în Inspectoratul judetean de politie Buzau.

Gheorghe Cotoman. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 era loctiitor al sefului Formatiunii J.

Ovidiu Craciun. Fost ofiter de securitate. În prezent locotenent colonel, seful sectiei SRI din Piatra Neamt.

Dumitru Cristea. Psiholog de formatie, una dintre cele mai paguboase achizitii pe care Virgil Magureanu le-a operat din viata civila. Ca adjunct al duirectorului SRI si rector al Institutului National de Informatii, a fost rapid avansat la gradul de general, însa niste relatii suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral si a fost nevoit sa renunte la functie. Nu ar fi exclus sa fi fost lucrat de fostii ofiteri de securitate din conducerea SRI, care l-au tratat ca pe un corp strain.

Mircea Croitoru. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii. O vreme a lucrat sub acoperire diplomatica la Londra, fiind rechemat din post în 1978, în conditii nu tocmai clare. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit ambasador la Oslo, chestiunea fiind comentata nefavorabil în presa.

Florentin Danciu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 se afla la comanda Diviziunii E.

Mihai Darie. Fost ofiter de securitate, în perioada 14 aprilie 1976 - 15 aprilie 1990, când a fost trecut în rezerva. Înainte de decembrie 1989, avea în supraveghere spitalul Fundeni. În 1990 s-a reciclat în functia de sef al comisiei economice a Frontului Salvarii Nationale. În acelasi timp, a înfiintat si condus diverse firme particulare. A revenit în planul public, în calitate de secretar general al Prefecturii bucurestene. În 1997 era secretar executiv al Partidului Democrat. Ca orice fost securist care se respecta, dispune de un certificat de luptator pentru victoria revolutiei române.

Gheorghe Dascalu. Fost ofiter acoperit al DIE. Fizioterapeut, stabilit în Italia, la Desenzano, provincia Brescia. Implicat în afacerea de contrabanda "Portelanul". În 2000 era semnalat ca avea cetatenie germana si româna si act de identitate italian.

Stefan David. Fost colonel de securitate cu un trecut dubios. Pâna în 1985 a condus serviciul de securitate din judetul Caras-Severin. În legislatura 1992-1996 a fost deputat din partea Partidului Socialist al Muncii.

Daniel Daianu. Fost ofiter al serviciului de spionaj al Securitatii, fapt pe care l-a recunoscut personal, dupa ce a devenit ministru al finantelor în guvernul Victor Ciorbea. Primul ministru l-a aparat, afirmând ca nu ar fi facut politie politica.

Aurelian Deaconescu. Fost ofiter de securitate. În prezent sef al Serviciului Fraude din cadrul societatii de asigurari Astra. A fost implicat în fraudarea societatii în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.

Constantin Decu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. La mijlocul anilor '90, era seful sectiei SRI din Constanta.

Dumitru Diaconescu. Fost colonel de securitate, sef de cadre al Securitatii Municipiului Bucuresti. Dupa decembrie 1989 a patronat firma Aliance Coop, implicata în trafic de armament. Avea relatii de finantare oculte cu Bankcoop, banca falimentata cu buna stiinta, si cu firma militara Romtehnica.

Gheorghe Diaconescu. Fost colonel în Directia a III-a de contraspionaj a Securitatii. Dupa decembrie 1989, a devenit adjunct al directorului SRI. Îndepartat din serviciu pentru detinerea ilegala a unor documente ale fostei Securitati, pentru alcoolism si mânuirea incorecta a unor fonduri valutare. Ulterior, a asigurat protectia informativa a combinatiilor omului de afaceri Costel Bobic.

Nicolae Dinca. Fost ofiter de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Initial a lucrat în sectia SRI Timis. În iulie 1998 a fost transferat în functia de adjunct al sefului sectiei SRI Cluj.

Petrica Dinu. Fost capitan de contrainformatii la Securitatea judetului Buzau, unde, sub acoperirea reprezentantei Frigo-Service, organizase un centru de recrutare a informatorilor. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a devenit seful serviciului de protectie a cadrelor din Inspectoratul judetean de politie Buzau si a fost implicat în filajul si sicanarea opozantilor regimului lui Ion Iliescu.

Doban. Fost ofiter de securitate, specializat în partide politice burgheze si fosti condamnati politici. Este cel ce a gestionat dosarul de urmarit informativ al filosofului Constantin Noica. În SRI, în vara lui 2000, sub gradul de colonel, era coordonatorul sectorului servicii paralele de informatii din Diviziunea A a SRI.

Dimitrie Dobre. Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al Securitatii, care si-a continuat activitatea si dupa decembrie 1989, în Serviciul de Informatii Externe. În martie 1998, dupa ce a fost avansat la gradul de general, a fost trecut în rezerva.

Vasile Doros. Fost colonel de securitate, fost sef al sectiei SRI din Bacau, pe care a condus-o timp de opt ani. Prin fiul sau, Claudiu Doros, a condus filiala Fondului National de Investitii din Bacau, institutie falimentata deliberat de Sorin Ovidiu Vântu.

Dragoman. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub grasdul de colonel. În 1998 era seful sectiei SRI din Arad.

Ion Dragoi. Fost ofiter de securitate în UM 0110. Dupa momentul decembrie 1989 a devenit sef de sectie la revista Politia Româna. Dupa trecerea în rezerva, s-a încadrat la diverse publicatii, între care si revista Expres (seria Cornel Nistorescu).În prezent, cauta sponsori pentru editarea unei publicatii de spionaj si contraspionaj.

Artur Dumitrescu. Procuror, colaborator activ al Securitatii înainte de decembrie 1989. Între altele, a fost cel ce i-a anchetat pe cei ce manifestasera împotriva regimului comunist la Brasov, la 15 noiembrie 1987. Pentru zelul prestat atunci a fost avansat în functie, mentinându-si prerogativele si dupa rasturnarea regimului lui Nicolae Ceausescu. În 1998 a fost delegat sa ancheteze afacerea de contrabanda "Tigareta II", adica sa stearga urmele implicarii serviciilor secrete în aceasta malversatiune.

Gheorghe Dumitrescu. Fost ofiter de securitate. La data derularii operatiunii de contrabanda "Tigareta II" era capitan în cadrul serviciului de filaj al SRI.

Vasile Dumitru. Fost colonel de securitate în serviciul de spionaj. A lucrat acoperit ca atasat de presa la Londra. Dupa decembrie 1989, trecut în rezerva, s-a reciclat ca ziarist la trustul de presa Expres. Publica diverse articole, când poate si unde poate, în care exalta ineptia institutiei din care a facut parte cândva.

Nicodim Farcas. Fost ofiter de securitate, reciclat de SRI sub gradul de locotenent colonel, subaltern al colonelului Gheorghe Moldovan în cadrul sectiei SRI Maramures. A fost semnalat ca furniza PUNR informatii din interiorul serviciului.

Virgil Faur. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii, reciclat în SIE sub gradul de colonel.

Filip. Fost ofiter de securitate, CI-st la comandamentul armatei din Cluj. Recuperat de SRI, sub gradul de colonel.

Florea. Fost ofiter de securitate. În SRI, sub gradul de maior, a fost sef al sectiei SRI din Harghita.

Gheorghe Alexandru Florea. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1994 era seful secretariatului general al SRI.

Ioan Florian. Fost ofiter de securitate. În 1998 era seful sectiei SRI din Buzau. Anterior a condus Centrul Operativ Zonal din Cluj.

Nicolae Garofeanu. Fost ofiter de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul sef al sectiei din Pitesti. Presa a publicat documente din care rezulta deconspirarea unor informatori de pe vremuri precum si preocupari de politie politica similare celor anterioare momentului decembrie 1989.

Ion Petre Gavrilescu. Ofiter superior în serviciul de spionaj al fostei Securitati. În 2000, prin decret prezidential, a fost reactivat în SIE, sub gradul de general de divizie. Identitatea sa reala a stârnit controverse. Peste un an si ceva a fost din nou trecut în rezerva.

Mircea Gheordunescu. Fost profesor de fizica la un liceu din Bucuresti. Fost informator al Securitatii pâna în 1989. Ulterior, a intrat în politica si s-a alaturat Partidului National Taranist Crestin-Democrat. În 1996 a fost numit director adjunct al Serviciului Român de Informatii. Din aceasta pozitie, santajat de cei care-i cunosteau trecutul, a favorizat numeroase privatizari frauduloase ale unor lanturi de magazine alimentare din capitala, precum si a Hotelului Bucuresti.

Dan Gheorghe. Fost ofiter de securitate. Fost comandant adjunct al Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista. Participant activ la tentativa de reprimare a manifestatiilor care au condus la caderea regimului lui Nicolae Ceausescu. În decembrie 1989 - s-a semnalat în presa -, în calitate de sef al dispozitivului de aparare a Aeroportului International Otopeni, a permis unui numar de circa 50 de ofiteri de securitate sa dispara în strainatate cu acte false. Dupa decembrie 1989 a fost numit sef al Brigazii Antiteroriste a SRI. Dupa un popas la UM 0225, unitatea de informatii si contrainformatii a politiei, care s-a exersat mai mult în domeniul politiei politice, a fost pentru scurta vreme directorul agentiei de stiri Universul, proprietatea lui Sorin Ovidiu Vântu, agentie acuzata ca ar fi fost un serviciu de informatii paralel celor girate de stat. A revenit în SRI, în calitate de consilier al noului director Radu Timofte. La 1 noiembrie 2001 a demisionat, dar continua sa se învârta în cercurile puterii.

Gheorghe Gherghina. Fost ofiter de securitate, loctiitor al colonelului Gheorghe Ardeleanu (fost Moise Bula) la conducerea USLA. Dupa reciclarea în SRI a devenit succesorul lui Ion Botofei la conducerea Asociatiei fostilor ofiteri SRI, de fapt a fostilor ofiteri de securitate. Asigura legatura dintre securistii din conducerea SRI si cei din rezerva.

Dan Ghibernea. Un personaj cu nume identic a fost, înainte de 1989, ofiter acoperit în serviciul de spionaj al Securitatii, acreditat ca functionar international la UNESCO. În prezent, acest Dan Ghibernea, la care ne referim, este ambasador al României la Londra.