Financial Times despre închisorile CIA din Romania

Financial Times despre închisorile CIA din Romania:
“Anchetarea României privind închisorile CIA a vizat apărarea autorităţilor şi acoperirea adevărului!”

Anchetele desfăşurate de România şi Polonia în dosarul centrelor secrete de detenţie ale CIA au avut ca principal scop să apere autorităţile şi să blocheze căutarea adevărului, comentează Financial Times, potrivit NewsIn.
Principala problemă din cele două ţări, dar şi din altele din Europa, este atitudinea obstructivă a guvernelor, care au invocat principiile securităţii statului pentru a bloca tentativele de descoperire a ilegalităţilor.

Însă, după cum arată Consiliul Europei în cel mai recent raport al său, dat publicităţii săptămâna trecută, niciun guvern nu are dreptul să îşi asume responsabilitatea exclusivă pentru definirea şi apărarea intereselor statului. Într-o democraţie, Parlamentul şi sistemul judiciar împart acest rol. Aceste organisme sunt obligate să ancheteze şi, dacă este necesar, să pedeapsească încălcarea drepturilor omului.
La ani după atentatele al-Qaeda din 11 septembrie 2001, vizând New Yorkul şi Washingtonul, ţările europene şi-au ascuns cu succes asistenţa oferită Statelor Unite în războiul împotriva terorismului. Abia după ce Consiliul Europei şi Parlamentul European au dat publicităţii trei rapoarte, în 2006 şi 2007, unele dintre detalii au ieşit la lumină.
Însă nici măcar în prezent nu se cunoaşte exact amploarea implicării Europei. Dar este clar că mai multe ţări au încălcat drepturile omului, prin fapte de variază de la răpiri ilegale, extrădări extraordinare ale suspecţilor de terorism în ţări din afara Europei cu regimuri represive, dispariţii, detenţii secrete, tortură şi rele tratamente.
Aceste excese au fost comise de CIA în colaborare cu ţări europene, al căror rol a fost secundar, dar nu le scuză complicitatea. subliniază FT. Ceea ce rămâne de stabilit este măsura în care guverne europene au dat ordine explicite sau au încurajat implicit serviciile lor secrete pentru a asista CIA.
Din păcate, guvernele par hotărâte să ascundă aceste dosare!
Anchetele oficiale din ţările implicate în cea mai mare măsură în programele secrete americane de detenţie nu au ajuns la nicio concluzie importantă sau au fost încheiate prematur, afirmă publicaţia.
Unele activităţi ale serviciilor secrete trebuie să rămână necunoscute opiniei publice. Însă încălcarea legii nu trebuie să primească automat clasificarea de secret de stat. Guvernele europene şi parlamentarii trebuie să înfiinţeze mecanisme care să permită un control mai eficient şi supravegherea serviciilor secrete fără a submina securitatea statului, conchide FT.
Fosta închisoare CIA din România a fost localizată?!
În nordul Bucureştilor, într-un cartier rezidenţial aglomerat, se află un loc secret pe care Guvernul României a încercat să-l protejeze timp de ani de zile.
CIA a folosit o clădire guvernamentală cu numele de cod „Bright Light" („Lumina Strălucitoare") ca închisoare improvizată, pentru unii dintre cei mai importanţi deţinuţi. Acolo au fost închişi membri importanţi ai organizaţiei al-Qaeda, printre care Khalid Sheik Mohammad, „creierul" atentatelor de la 11 septembrie 2001. Prizonierii au fost ţinuţi în subsolul clădirii, trasnformat în închisoare, înainte de a fi transferaţi la Guantanamo Bay în anul 2006, relatează Associated Press.
Informaţiile au fost furnizate de către foşti oficiali ai serviciului american de informaţii, familiarizaţi cu locul şi modul de funcţionare interioară ale închisorii.

Închisoarea din Bucureşti, la vedere
Închisoarea din România a făcut parte dintr-o reţea formată din aşa-numitele „locuri negre", pe care CIA le exploata şi controla în câteva ţări precum Thailanda, Lituania şi Polonia. Toate închisorile au fost închise în mai 2006, iar programul de detenţii şi interogatorii s-a încheiat în 2009.
Spre deosebire de închisoarea din mediul rural lituanian şi de cea ascunsă într-un complex militar secret din Polonia, închisoarea din România se afla la vedere şi consta dintr-o serie de blocuri pe un mare bulevard bucureştean, mărginit de şiruri de copaci şi de blocuri de locuinţe, aflat lângă calea ferată.
Clădirea este folosită de către Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, cunoscut sub numele de ORNISS. Acolo sunt depozitate şi informaţiile clasificate de la NATO şi UE.
În cadrul unui interviu realizat în noiembrie, directorul adjunct al ORNISS, Adrian Cămărăşan, (vi-l mai amintiţi de la mineriade), a declarat că: “Subsolul clădirii conţine cele mai sigure camere din România, dar americanii nu au avut niciodată o închisoare acolo”.
Şi totuşi,” Închisoarea a fost deschisă în 2003, după ce CIA a decis să renunţe la cea din Polonia”, conform declaraţiilor foştilor oficiali americani, aflaţi sub protecţia anonimatului.
După ce prizonierii erau aduşi la Bucureşti, ei erau transportaţi la închisoare cu ajutorul unor dube. Agenţii CIA parcau pe o stradă laterală şi se foloseau de intrarea din spate.
Subsolul era format din şase celule dotate, fiecare, cu un ceas şi o săgeată care indica direcţia spre Mecca. Celulele se aflau pe arcuri, care se balansau şi provocau dezorientare printre deţinuţi. În prima lună de detenţie, prizonierii erau privaţi de somn şi udaţi cu apă, bătuţi şi forţaţi să stea în poziţii dureroase, au declarat foştii oficiali. Simularea inecului nu s-a practicat, însă, în România.
După interogatoriile iniţiale, deţinuţii au fost bine trataţi. Ei au beneficiat cu regularitate de controale medicale dentare şi psihologice şi de alimente din Germania, preparate în conformitate cu normele religioase musulmane.
Oficialii români declară că nu ştiu nimic: „Suntem la curent cu criticile, dar nu ştim nimic despre acest subiect", a declarat preşedintele României, Traian Băsescu, într-un interviu realizat, în luna septembrie, de către AP.
Însă detaliile cu privire la reţeaua de închisori continuă să circule prin intermediul anchetelor efectuate de către organismele internaţionale, jurnalişti şi grupurile care militează pentru drepturile omului. „Au fost ani de negări oficiale", a declarat Dick Marty, un parlamentar elveţian care a condus o anchetă pentru Consiliul Europei privind închisorile secrete ale CIA.
Ministrul Afacerilor Externe din România i-a asigurat pe anchetatori, într-un raport, că „nici un oficial sau o altă persoană publică nu a fost implicată în privarea secretă de libertate, sau în transportul secret al unor persoane private de libertate". Raportul a descris şi alte anchete realizate de către Guvernul României, concluzionând că „nu au avut loc astfel de activităţi pe teritoriul românesc".
Persoane importante din cadrul al-Qaeda
Înregistrările de zbor ale unui Boeing 737, folosit de către CIA, au dovedit existenţa unui zbor din Polonia la Bucureşti, în septembrie 2003. Printre prozonieri se aflau Mohammad şi Walid bin Attash, implicat în bombardarea USS Cole. Ulterior, alţi deţinuţi, printre care Abd al-Nashiri, Ramzi Binalshibh şi Abu Faraj, au fost mutaţi în România. Un alt deţinut a furnizat informaţii care i-au ajutat pe agenţii CIA să-l identifice pe curierul de încredere al lui Osama bin Laden, care i-a condus, fără să vrea, la fostul lider la organizaţiei teroriste.

Agenţii CIA lucrau în ture de 90 de zile, timp în care nu aveau voie să părăsească închisoarea
Un fost ofiţer s-a plâns de faptul că CIA şi-a petrecut tot timpul ocupându-se de mai mulţi deţinuţi care şi-au pierdut „valoarea informaţională" odată cu trecerea anilor.
Închisorile din România şi Lituania au fost închise în prima jumătate a anului 2006. O parte dintre deţinuţi au fost transferaţi la Kabul, unde CIA i-a putut reţine, în mod legal, până i-a transferat la Guantanamo.

Avionul unei echipe de baseball a adus terorişti la Bucureşti?
Un proces al industriei aviatice scoate la iveală noi informaţii despre zborurile CIA
Detalii despre unul dintre cele mai ascunse programe ale serviciilor secrete americane au fost dezvăluite de avocaţii unei companii de transport aviatic; acestea arată cum războiul împotriva terorismului s-a transformat într-o oportunitate de afaceri pentru companiile americane.
Până aici, cazul nu este din cale afară de interesant: un proces dintr-un oraş de provincie, între două companii care au, fiecare, câte o mână de angajaţi; nu ar fi existat nici un motiv pentru presă să îi acorde fie şi cea mai mică atenţie - dacă nu ar fi intervenit ONGul britanic Reprieve, care are ca obiect de activitate, conform propriului site, reprezentarea în justiţie şi „apărarea drepturilor umane ale deţinuţilor - de la cei care aşteaptă pedeapsa cu moartea la cei din Guantanamo Bay".
Bucureştiul, în actele de proces
Analizând dosarele şi documentele procesului, Reprieve a descoperit că încărcătura transportată de avioanele companiei Richmor era una deosebit de brizantă - şi anume prizonieri suspectaţi că ar fi făcut parte din organizaţii teroriste. Aceştia erau duşi din bazele militare americane din Afghanistan şi Irak, dar şi din alte state, către închisoarea militară de la Guantamo Bay şi către state din Europa în care se presupune că ar fi existat închisori secrete ale CIA. Cel puţin două zboruri au avut ca destinaţie şi Bucureştiul: unul dintre ele a venit pe ruta Amman, Riad, Doha şi Geneva, decolând apoi mai departe către Washington, cu o escală la Barcelona. Al doilea a venit din Guantanamo, destinaţia finală fiind aeroportul din Rabat, din Maroc. Cu toate că presa din Statele Unite şi Europa de Vest a scris în repetate rânduri despre existenţa unui centru secret de detenţie, operat de CIA, pe teritoriul României, aceasta nu a fost recunoscută nici de oficialii de la Bucureşti, nici de cei de la Washington.
Membrii organizaţiei Retrieve au încercat să refacă, cu ajutorul documentelor obţinute, transferurile deţinuţilor suspectaţi de terorism - reuşind să reconstituiască, printre altele, itinerarul unui zbor care l-a avut la bord pe Khalid Sheik Mohammed, unul dintre organizatorii atacurilor din 11 septembrie 2001. Capturat în Pakistan în 2003, se presupune că Mohammed a fost, cel puţin temporar, deţinut într-o închisoare secretă din România.
1.258 ore de zbor, 6 milioane de dolari
Cel mai interesant aspect al dezvăluirii făcute de Retrieve este, însă, structura creată de CIA pentru transporturile de prizonieri. Astfel, cele două companii, Sportsflight şi Richmor, au fost angajate de DynCorp, o companie militară particulară care a acţionat în numele CIA. DynCorp a închiriat de la Richmor, prin intermediul firmei Sportsflight, un avion Gulfstream IV, cu 4.900 de dolari pe oră de zbor. Conform unuia dintre proprietarii firmei Richmor, acestora li s-ar fi zis că vor fi „foarte, foarte ocupaţi în următoarea vreme". Aceste cuvinte aveau să se adeverească; conform cotidianului american The Washington Post, între 2002 şi 2005, avioanele companiei Richmor aveau să acumuleze 1.258 de ore de zbor pentru CIA, compania primind cel puţin 6 milioane de dolari de la serviciile secrete americane.
Documentele procesului conţin sute de pagini pe care cheltuielile firmei Richmor sunt trecute până în cel mai mic detaliu - de la decontarea sandvişurilor mâncate de piloţi şi permisiuni de decolare şi aterizare până la costurile kerozinei. Unele date, cum ar fi lista de convorbiri telefonice purtate de la bordul aeronavei (multe dintre ele cu centrala CIA din Langley şi cu responsabilul pentru programul închisorilor secrete) sunt deosebit de sensibile, şi este de mirare că guvernul american a permis ca ele să fie făcute publice în cadrul procesului.
Ce reiese din documentele descoperite de Retrieve? În primul rând, că programul închisorilor secrete este, totodată, o afacere profitabilă pentru multe companii, după cum scrie cotidianul britanic The Guardian. Şi în al doilea rând că, cel puţin la mijlocul deceniului trecut, acele transporturi secrete de prizonieri - înaintea cărora aceştia erau sedaţi cu ajutorul unor supozitoare, îmbrăcaţi în deja celebrele salopete portocalii şi cagule negre - deveniseră o normalitate: între zborurile din şi către Guantanamo, Irak şi Afghanistan, avionul companiei Richmor era folosit pentru transportul echipei de baseball Boston Red Sox. Şt. D. Afrimescu