Sub “zodii” electorale!

Editorial Sub “zodii” electorale De-o bună bucată de timp mai multe ţări europene, precum şi SUA s-au aflat, altele se află în pregătiri electorale. Desigur, fiecare cu specificul său, de unde se vede că şi globalizarea are limitele ei. De bună seamă că aţi văzut campania electorală din Rusia lui Putin şi cea din America lui Obama. Sau campania din Spania şi cea, care s-a desfăşurat până mai ieri în Franţa. Urmează, fix peste patru zile, să intre în febra electorală pentru locale şi România. Aceasta, oficial, căci neoficial este intrată încă din toamna anului trecut. Tot azi sunt chemaţi şi grecii la urne. Între timp însă, pe scena politică dâmboviţiană s-au produs câteva mici-mari modificări: au avut loc vreo două remanieri guvernamentale, o primă înlocuire de premier, cea a premierului Boc cu MRU şi căderea Guvernului Ungureanu după nici 80 de zile de guvernare. Astfel, se poate vorbi chiar de o anumită instabilitate politică a Bucureştiului (şi chiar mai mult decât atât), dacă se va prelungi această intabilitate, s-ar putea ajunge şi la criză politică. O criză, care ar însemna tot ce-i mai lipseşte României. Pe de-altă parte, uitaţi-vă la campania electorală de pe malurile Senei şi la cea de malul Dâmboviţei şi o să înţelegeţi mai bine ce ne aseamănă şi ce ne deosebeşte de restul Europei. În confruntarea dintre cei doi candidaţi la preşedinţia Franţei s-au discutat programe de politici economice şi sociale, în vreme ce la noi PDL se laudă doar cu marile realizări, care sunt zero barat, iar premierul desemnat va prezenta luni Parlamentului pentru a fi învestit un Cabinet pe jumătate penal cu Alistar şi Dumitrescu în frunte, amândoi retraşi pe ultima sută de metri. Cu ce se deosebesc între ele Executivele Boc, Ungureanu şi Ponta? Vă spun eu, cu nimic sau în cel mai fericit caz cu foarte puţine. Şi aceasta, pentru că niciunul dintre partidele care formează Puterea şi Opoziţia nu s-a restructurat şi reformat. Niciunul dintre aceste partide n-a vrut să renunţe la baronii lor locali. La “penalii” lor. Şi cum ar fi putut renunţa PDL la gruparea BVB (Berceanu, Videanu, Blaga), UNPR, la Oprea şi Diaconescu, PSD, la Năstase, Mazăre, Mitrea, combinatorul de Hrebenciuc, Dragnea, Oprişan şi Nicolescu, când fără ei ştiu sigur că rămân şi fără voturi?! Aflu că în franţa noul preşedinte ales este socialistul Francois Hollande. Şi aceasta cu toate scandalurile sexuale ale acestuai. În această situaţie nou creată, s-a cam dus odată cu Sarkozy şi zona euro. Şi n-ar fi exclus ca nici Angelei Merkel, pe termen mediu să nu-i fie foarte bine. Dar, Sarkozy s-ar putea să plătească cu pierderea elegerilor nu doar pentru mandatul său, ci şi pentru cei 10 ani de guvernare a dreptei. Oricum, scorul extrem de strâns de 51,8 la 49, 2 spune aproape totul. Acum se pune mai acut ca niciodată întrebarea: “ce-o să fie, ce-o să fie?” Păi o să fie că Europa o să vireze, odată cu Franţa, “usor” la stânga. Şi, din câte se pare, se va schimba configuraţia politică şi în Parlamentul Europei, Popularii europeni urmând să cedeze majoritatea socialiştilor. Ceea ce nu are cum fi de bun augur, zilele zonei euro fiind aproape numărate până la dezintegrare. De-acolo, până la impunerea ioan-ului chinez sau a yen-ului japonez, ca a o doua monedă de schimb alături de USD, nu va mai fi decât un pas. Un pas mare, chiar uriaşi, înainte, pentru unii, în timp ce pentru alţii la fel de uriaşi dar înapoi. Adevărul este că “bătrâna Europă” şi cu ea odată toată zona euro, scârţâie din toate încheieturile. Pe malurile Dâmboviţei, după luptele la baionetă cu unii baroni locali, Ponta a retras-o pe Dumitrescu de pe lista viitorului Executiv. Deşi, chiar şi aşa Cabinetul Ponta, dacă va fi învestit, are destui penali, unii certaţi cu ANI, alţii cu DNA sau chiar cu Justiţia. Vă daţi seama ce se va întâmpla după câştigarea alegerilor din noiembrie? Sau cum vor fi câştigate, în urma unei campanie condusă de Liviu Dragnea, adică de şeful tuturor baronilor PSD? Vom trăi şi veţi vedea!