SRI a distrus dosarele de Securitate a 20 de prelaţi!

Printre ele s-a aflat şi Dosarul IPS Calinic!

Un raport SRI privind disparitia dosarelor de Securitate a 20 de inalti prelati, printre care si dosarul patriarhului Teoctist sau cel al arhiepiscopului de Arges, Calinic Argatu, au ajuns in instanta. Potrivit unui raport al SRI dn 9 iunie 1991, in timpul Revolutiei au fost distruse prin rupere mai multe dosare ale fostei Securitati.

Printre acestea se numara dosarul si mapa de informator a lui Epifanie Norocel, episcopului Buzaului si Vrancei, dosarul persoanal al persoanei de sprijin Gherasim Cocosel, arhiereu la Radauti, dosarul de informator al lui Alexandru - Armand Munteanu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Bucurestilor, dosarele personale de informatori ale lui Augustin Rusu, consilier patriarhal, al preotului paroh Aurel Barica, dosarul lui Alexa Ignat, vicar-arhiereu la Mitropolia Cultului Crestin de Rit Vechi, si dosarul personal si mapa de informator a preotului Vasile Gordon.

In acelasi raport, se mai precizeaza ca, pe data de 22 decembrie 1989, a fost distrus prin rupere si dosarul de urmarire informativa privindu-l pe fostul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist, informeaza NewsIn.

Raportul semnat de SRI in 1991 a fost depus la Tribunalul Bucuresti la dosarul in care CNSAS cere stabilirea calitatii de informator al Securitatii al episcopului de Arges, Calinic Argatu.

SRI recunoaşte că a distrus dosarele de informatori ale mai multor înalţi prelaţi!
Printre dosarele distruse se află şi dosarul de urmărit al fostului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist.

Peste 20 de dosare ale Securităţii care au aparţinut înaltelor feţe bisericeşti, printre care şi dosarul de urmărit al Patriarhului Teoctist sau dosarul episcopului de Argeş, Calinic Argatu, au fost distruse prin rupere la revoluţie, potrivit unui raport al SRI din 9 iunie 1991, informează NewsIn.

De asemenea, au fost distruse dosarul şi mapa de informator al Securităţii privindu-l pe Epifanie Norocel, episcopului Buzăului şi Vrancei, dosarul personal al persoanei de sprijin Gherasim Cocoşel, arhiereu la Rădăuţi, dosarul de informator al lui Alexandru - Armand Munteanu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, dosarul personal de informator al lui Augustin Rusu, consilier patriarhal, al preotului paroh Aurel Barica, dosarul lui Alexa Ignat, vicar-arhiereu la Mitropolia Cultului Creştin de Rit Vechi, şi dosarul personal şi mapa de informator a preotului Vasile Gordon.

În acelaşi raport se mai precizează că pe 22 decembrie 1989 a fost distrus prin rupere şi dosarul de urmărire informativă privindu-l pe fostul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române Teoctist.
Raportul semnat de SRI în 1991 a fost depus la Tribunalul Bucureşti la dosarul în care CNSAS cere stabilirea calităţii de informator al Securităţii al episcopului de Argeş, Calinic Argatu.

BOR: Nu va atingeti de turnatorii nostri!
Sfintul Sinod a decis sa nu ia in considerare deciziile CNSAS privind activitatile de politie politica desfasurate de unii ierarhi, pe care le catalogheaza drept „asasinate morale“. Discutiile din Sfintul Sinod s-au rezumat la atitudinea CNSAS fata de dosarele unor ierarhi, desi pe ordinea de zi s-a aflat si colaborarea preotilor cu Securitatea. Acesta a fost pretextul sub care Sfintul Sinod a decis sa nu ia in considerare cele cinci decizii de politie politica primite in ultimele saptamini de mitropolitul Nicolae al Banatului, arhiepiscopiscopul Pimen al Sucevei, arhiepiscopiscopul Andrei Andreicut al Albei, episcopul de Arges, Calinic Argatu, si episcopul vicar de la Sibiu, Visarion Rasinareanu. „Sfintul Sinod constata comportamentul membrilor CNSAS in vadita contradictie cu legea si principiile deontologice ale statutului de membru in Colegiu“, s-a spus in comunicatul prezentat de PS Vincentiu Ploiesteanu, episcop-vicar patriarhal, condamnindu-se „metoda defectuoasa de lucru a acestei institutii privind activitatea unor clerici ortodocsi din perioada dictaturii comuniste“. Concret, mesajul ierarhilor s-a focalizat pe scurgerea de informatii „pe surse“ din CNSAS, care a facut ca informatii din dosare si mai apoi verdictele sa fie facute publice inainte de a fi comunicate oficial persoanelor in cauza si celor care au solicitat verificarea lor. „In plus, unii ierarhi ortodocsi au fost amenintati prin presa, inainte de a se pronunta verdictul, intr-un limbaj umilitor, in mod curios, similar cu cel al anchetatorilor de la securitatea de altadata“, a punctat Patriarhia, dezamagita de faptul ca pina acum „sursele“ din CNSAS nu au fost sanctionate prin masuri interne. Fara a sti ca in Parlament nu exista o comisie speciala de control al CNSAS, Patriarhia a aratat ca s-a asteptat la masuri inclusiv din partea acesteia. Ierarhii considera ca verdictele CNSAS se inscriu intr-o „campanie ampla si pe termen lung de discreditare a Bisericii si diminuare a rolului acesteia in societatea romaneasca“, plasindu-le in aceeasi categorie cu masurile de scoatere a icoanelor si a orelor de religie din scolile publice. Din punctul de vedere al Sfintului Sinod, colaborarea preotilor cu Securitatea a fost urmare a santajului, respectiv „folosirea unor mijloace de presiune inimaginabile, inclusiv fortarea la cooperare si semnarea de angajamente“. CNSAS este, de asemenea, acuzat ca nu a contextualizat problema colaborarii preotilor. „Colegiul CNSAS, prin verdictele sale sumare, pripite si tendentioase, nu poate, in starea si structura actuala, sa evalueze in mod nepartinitor, nepartinic si obiectiv activitatea clericilor ortodocsi din timpul dictaturii comuniste“, au transat ierarhii problema. Ca urmare, comisia proprie de studiere a activitatii clericilor ortodocsi in perioada dictaturii comuniste, infiintata in februarie a decis: Nu vă atingeţi de turnătorii şi securiştii noştri. Ştefan Dumitru Afrimescu