marți, 27 iulie 2010

Falsul cu terenurile de la Autostrada dovedit după 10 ani, dar...de către CEDO!

Falsul cu terenurile de la Autostradă dovedit după 10 ani, dar…de către CEDO!
Petenţii vor să solicite Instaţei internaţionale, petru prima oară, acţiune în regres!

După mai bine de 10 ani de procese, de trambalat prin toate instanţele romaneşti, inclusiv ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCR), de tone de cerneală cursă în zadar, de zeci de pagini de presă scrisă locală şi centrală, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), le-a făcut orjenilor proprietari pe terenuri de la Autostrada Bucureşti-Piteşti, în sfarşit dreptate. Instanţele CEDO au dovedit atat Justiţiei, cat şi autorităţilor romane, cat de neghioabe sunt. Şi aceasta, întrucat Primăria Oarja şi implict proprietarii de drept ai celor 194 de ha de terenuri situate la autostradă deţin un "Titlu de Proprietate Perpetuă", datand (potrivit faximilului alăturat), din anul 1350, document de care nici autorităţile locale, respectiv, Primăria comunei Bradu şi Comisia Locală de Fond Funciar, Prefectura şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar şi Justiţia romană, din varii interese, nu au vrut să ţină cont. Mai mult decat atat, reprezentanţii autorităţilor romane, care au fost: primarul de-atunci al comunei Bradu, Costel Zamfir şi comisia locală, prefecţii Ion Carstoiu şi Constantin Tamagă şi comisia judeţeană, au recurs şi la falsificarea grosolană a documentelor care atestau indubitabil dreptul de proprietate al orjenilor asupra celor 194 de ha. A trebuit să treacă mai bine de 10 ani de trambalat prin tot felul de Instanţe, pentru ca nişte documente atat de evidente să fie în sfarşit luate în seamă, din păcate de către o Instanţă europeană. Astfel CEDO a soluţionat în data de 15 iunie alte patru dosare ale cetăţenilor din Oarja, proprietari de drept ai terenurilor de la autostradă. Este vorba de dosarele nr. 31.005; 31.003; 30.995 şi 38.515, toate pe anul 2003. Petenţii Georgescu Dumitru, Georgescu Ion şi Ion Rada au primit fiecare cate 3,8 miliarde lei vechi despăgubiri de la statul roman Pe rolul Instanţei CEDO se află dosarul 9.584, avand ca petentă pe pitesteanca Preda Vitoria, care intenţionează să uzeze pentru prima dată în Romania de art 92 şi 93, Cod de Procedură Civilă (CPC), care înseamnă o Acţiune în regres, ceea ce presupune, că v-a cere statului roman după ce achită sumele ce reprezintă daune, să se îndrepte împotriva judecătorilor Romani care au dat soluţii netemeinice şi nelegale, în dauna proprietarilor de drept ai terenurilor de la autostradă, pentru a recuprera de judecători sumele acordate de CEDO petenţilor. Precizăm că în spatele Doralui nr 9.584 se mai află pe rolul aceleeaşi Instanţe CEDO încă 63 de dosare, toate ale unor cetăţeni proprietari ai terenurilor de la autostradă, aparţinand de drept comunei Oarja şi sătenilor păgubiţi de rudele preşedintelui Consiliului Judeţean Constantin Nicolescu. Printre beneficiarii falsului cu terenurile de la autostradă, se află alături de rudele lui Constantin Nicolescu şi Judecătoarea Bădiceanu, la acea vreme preşedintă a Judecătoriei Piteşti.Din păcate niciunul dintre autorii acelor falsuri, prin care au fost făcute suprapuneri de punere în posesiepeste proprietari de drept a falşilor prorietari din comuna Bradu şi de-aiurea, nu au păţit nimic, pentru fals, uz de fals şi instigare la uz de fals. Dimpotrivă sunt bine mersi, ex-prefectul Ion Carstoiu este subprefect, fostul prefect Constantin Tamagă, preşedintele Comisiei Judeţedeţene de Fond Funciar este deputat PSD în Parlamentul Romaniei, iar Constantin Nicolescu ale cărui rude au fost împroprietărite cu 45 ha, în loc de 4,5 ha este preşedintele C.J. Argeş. Pană şi primarul de-acum 10 ani al comunei Bradu, Costel Zamfir zburdă şi azi în libertate. Cei păgubiţi sunt proprietari de drept ai celor 194 de ha şi statul roman (adică NOI), obligat de CEDO la despăgubiri de zeci de milioane de euro, pentru acoperirea corupţiei sau a incompetenţei Justiţiei romane. Ştefan Dumitru Afrimescu

PS: Vom reveni cu o anchetă ceva mai amplă pe această temă într-o ediţie viitoare.

Niciun comentariu: