Cum va fi Romania afectata direct de o posibila iesire a Greciei din zona euro!?
Guvernele si bancile centrale din Europa Centrala si de Est se pregatesc pentru iesirea Greciei din zona euro. Asa ceva ar conduce la deprecierea puternica a monedelor din regiune, la cresterea costurilor creditului si franarea exporturilor.
Autoritatile din statele UE cu economii emergente considera ca sunt mai bine pregatite pentru depasirea unei astfel de crize decat acum patru ani, cand falimentul bancii americane Lehman Brothers a declansat criza financiara mondiala, noteaza Wall Street Journal (WSJ).
Regiunea este insa vulnerabila, cele mai mari riscuri fiind semnalate in Ungaria, din cauza gradului ridicat de indatorare a guvernului, in timp ce Romania ar trebui sa fie ingrijorata de prezenta semnificativa a bancilor grecesti, iar Bulgaria de exporturile catre Grecia, una dintre principalele piete de desfacere pentru producatorii de la sud de Dunare, potrivit unei analize a WSJ.
Ingrijorati ca alegerile de la sfarsitul saptamanii viitoare din Grecia ar putea determina iesirea tarii din zona euro, investitorii vand deja de cateva saptamani active legate de Polonia, Ungaria, Romania si Cehia, provocand deprecierea monedelor si a indicilor bursieri din regiune.
Ungaria, cu cel mai ridicat grad de indatorare dintre statele UE, care nu au trecut inca la euro, a inceput sa-si "consolideze apararea astfel incat un astfel de cutremur sa nu aduca tara in genunchi", potrivit declaratiilor premierului de la Budapesta, Viktor Orban, citat de WSJ.
In Polonia, cea mai "sanatoasa" economie din regiune, guvernatorul bancii centrale Marek Belka a afirmat ca autoritatile monitorizeaza atent situatia din sectorul bancar si sunt pregatite sa intervina cu lichiditati, in euro si zloti, pentru a sprijini institutiile financiare in caz de necesitate.
"Exista canale de contagiune, dar economia polona este destul de echilibrata si rezistenta. Desigur, nimeni nu este imun", a declarat Belka pentru WSJ.
Majoritatea statelor din regiune au o expunere limitata fata de Grecia, cu exceptia Romaniei si Bulgariei. Analistii considera ca iesirea statului elen din zona euro ar declansa trecerea panicata a investitorilor de la active din Europa emergenta catre investitii percepute drept sigure.
Monedele din regiune s-ar deprecia, iar costurile de finantare ale guvernelor si companiilor ar creste. Populatia cu credite in valuta din Polonia, Ungaria si Romania ar fi afectata in mod special.
Un alt canal de transmitere a crizei ar fi bancile. Multe institutii de credit din regiune depind de finantarea de la banci-mama din zona euro, iar iesirea Greciei din uniunea monetara ar declansa o criza la nivelul sistemului bancar vest-european, afectand sever fluxul de fonduri catre statele din Est.
Totodata, iesirea Greciei din zona euro ar putea declansa o recesiune severa in zona euro, afectand semnificativ exporturile statelor est-europene, in special Cehia si Ungaria.
Viktor Orban a propus Poloniei, Cehiei si Slovaciei sa ia masuri coordonate pentru a preveni retragerea, de catre bancile vest-europene, a finantarii catre subsidiarele din est, si pentru a obtine acces la operatiunile de swap valutar ale Bancii Centrale Europene.
Reactia vecinilor Ungariei a fost insa lipsita de entuziasm.
"O initiativa interguvernamentala nu este masura potrivita aici", a afirmat Marek Belka, precizand ca astfel de chestiuni ar trebui discutate de BCE si bancile centrale.
"Desigur, as fi ingrijorat daca bancile europene mari care au subsidiare aici ar fi in pericol. Insa subsidiarele sunt destul de bine izolate, supravegheate de noi, bine capitalizate si lichide", a mai spus guvernatorul bancii centrale a Poloniei, unde 70% din activele din sectorul bancar sunt detinute de institutii straine.
Belka a adaugat ca se pregateste pentru o perioada prelungita de incerttiudine.
"In orice caz, nu cred ca se va intampla repede, la o data clara, oferind ziarelor un titlu mare si frumos, «Grecia a iesit din zona euro». Situatia va evolua", a explicat oficialul de la Varsovia.
O alta optiune luata in calcul de Belka daca alegerile din Grecia ar da un guvern care nu sustine acordul cu UE si FMI ar fi mentinerea tarii in zona euro, insa cu reducerea semnificativa sau oprirea ajutorului extern, si finantarea economiei printr-un "instrument intern de plata" cu caracter temporar, folosit in paralel cu moneda euro.
"Unii considera ca peticirea problemelor este cel mai bun scenariu, pentu ca alte variante sunt ori nerealiste, ori dezastruoase", conchide Belka.
Marea Britanie avertizeaza Germania: Nu vom sprijini Spania si Grecia
Nu intram in jocul unui nou bailout pentru banci.
Premierul Marii Britanii, David Cameron, a amenintat ca se va opune unui nou acord european de salvare a bancilor, dupa ce joi s-a „ciocnit” cu Germania in ceea ce priveste o moneda unica a superstatelor, scrie Daily Mail.
Prim-ministrul David Cameron a promis sa puna interesele britanicilor inainte de toate, in primul rand prin a nu cheltui banii contribuabililor pe sustinerea bancilor grecesti si spaniole.
In timpul unei vizite la Berlin, joi, David Cameron a admis ca tarile din zona euro trebuie sa formeze o "uniune bancara” daca doresc sa previna un colaps al bancilor in Europa si sa salveze moneda unica de la distrugere. Dar a tinut sa precizeze ca Marea Britanie nu se va alatura acesteia si a adus in discutie exercitarea dreptului de veto, daca nu se vor face concesii cheie ca City-ul londonez si piata unica sa fie protejate.
Temerile cu privire la o catastrofa financiara in Spania s-au intensificat noaptea trecuta, dupa ce tara a fost zguduita de o retrogradare devastatoare a ratingului suveran.
Graficul care ar trebui sa inspaimante Europa!
A treia economie a continentului are o datorie de 5 ori mai mare ca PIB-ul national
In timp ce toti ochii Europei sunt indreaptati catre Grecia, Italia sau Spania, tari ale caror falimente ar ingropa Uniunea Europeana, una dintre cele mai mari economii ale continentului ar trebui sa ingrijoreze, aproape la fel de mult. Si asta pentru ca Marea Britanie a ajuns sa aiba datorii de cinci ori mai mari ca PIB-ul national, ajungand la acelasi nivel cu Japonia, scrie Daily Mail.
Publicatia britanica prezinta un grafic ce evidentiaza faptul ca datoria publica a Regatului a ajuns sa fie, in ultimii trei ani, de cinci ori valoarea PIB-ului national.
Crestere alarmanta, in conditiile in care actuala criza financiara este alimentata tocmai de datoriile care fac imposibile imptumuturile de pe piete, potrivit companiei de consultanta McKinsey.
In conditiile actuale, Marea Britanie ar ajunge abia in 2020 la nivelul datoriei inregistrat inainte de 2003.
Intre-un raport de 60 de pagini, McKinsey Global Institute compara evolutia marilor economii ale lumii din 2008 si pana in prezent si remarca: “Marea Britanie trebuie sa aplice masuri dificile: sa reduca deficitele guvernamentale si sa incurajeze reducerea datoriilor gospodariilor, dar fara a pune in pericol cresterea PIB-ului”.
In conditiile imprumuturilor din ce in ce mai scumpe, cauzate de criza economica, datoria publica a Marii Britanii a crescut de la 487% din PIB, in 2008, la 507% din PIB, la jumatatea anului trecut, arata raportul McKinsey. Asta in conditiile in care, in 2003, datoria se situa la 300% din PIB.
Intre marile economii ale lumii, doar Japonia are o datorie usor mai mare. Spre comparatie, Spania, tara care se confrunta cu grave probleme financiare, se apropie de 400% din PIB, in timp ce SUA au o datorie sub 300% din PIB, in scadere in ultima perioada.
Guvernele si bancile centrale din Europa Centrala si de Est se pregatesc pentru iesirea Greciei din zona euro. Asa ceva ar conduce la deprecierea puternica a monedelor din regiune, la cresterea costurilor creditului si franarea exporturilor.
Autoritatile din statele UE cu economii emergente considera ca sunt mai bine pregatite pentru depasirea unei astfel de crize decat acum patru ani, cand falimentul bancii americane Lehman Brothers a declansat criza financiara mondiala, noteaza Wall Street Journal (WSJ).
Regiunea este insa vulnerabila, cele mai mari riscuri fiind semnalate in Ungaria, din cauza gradului ridicat de indatorare a guvernului, in timp ce Romania ar trebui sa fie ingrijorata de prezenta semnificativa a bancilor grecesti, iar Bulgaria de exporturile catre Grecia, una dintre principalele piete de desfacere pentru producatorii de la sud de Dunare, potrivit unei analize a WSJ.
Ingrijorati ca alegerile de la sfarsitul saptamanii viitoare din Grecia ar putea determina iesirea tarii din zona euro, investitorii vand deja de cateva saptamani active legate de Polonia, Ungaria, Romania si Cehia, provocand deprecierea monedelor si a indicilor bursieri din regiune.
Ungaria, cu cel mai ridicat grad de indatorare dintre statele UE, care nu au trecut inca la euro, a inceput sa-si "consolideze apararea astfel incat un astfel de cutremur sa nu aduca tara in genunchi", potrivit declaratiilor premierului de la Budapesta, Viktor Orban, citat de WSJ.
In Polonia, cea mai "sanatoasa" economie din regiune, guvernatorul bancii centrale Marek Belka a afirmat ca autoritatile monitorizeaza atent situatia din sectorul bancar si sunt pregatite sa intervina cu lichiditati, in euro si zloti, pentru a sprijini institutiile financiare in caz de necesitate.
"Exista canale de contagiune, dar economia polona este destul de echilibrata si rezistenta. Desigur, nimeni nu este imun", a declarat Belka pentru WSJ.
Majoritatea statelor din regiune au o expunere limitata fata de Grecia, cu exceptia Romaniei si Bulgariei. Analistii considera ca iesirea statului elen din zona euro ar declansa trecerea panicata a investitorilor de la active din Europa emergenta catre investitii percepute drept sigure.
Monedele din regiune s-ar deprecia, iar costurile de finantare ale guvernelor si companiilor ar creste. Populatia cu credite in valuta din Polonia, Ungaria si Romania ar fi afectata in mod special.
Un alt canal de transmitere a crizei ar fi bancile. Multe institutii de credit din regiune depind de finantarea de la banci-mama din zona euro, iar iesirea Greciei din uniunea monetara ar declansa o criza la nivelul sistemului bancar vest-european, afectand sever fluxul de fonduri catre statele din Est.
Totodata, iesirea Greciei din zona euro ar putea declansa o recesiune severa in zona euro, afectand semnificativ exporturile statelor est-europene, in special Cehia si Ungaria.
Viktor Orban a propus Poloniei, Cehiei si Slovaciei sa ia masuri coordonate pentru a preveni retragerea, de catre bancile vest-europene, a finantarii catre subsidiarele din est, si pentru a obtine acces la operatiunile de swap valutar ale Bancii Centrale Europene.
Reactia vecinilor Ungariei a fost insa lipsita de entuziasm.
"O initiativa interguvernamentala nu este masura potrivita aici", a afirmat Marek Belka, precizand ca astfel de chestiuni ar trebui discutate de BCE si bancile centrale.
"Desigur, as fi ingrijorat daca bancile europene mari care au subsidiare aici ar fi in pericol. Insa subsidiarele sunt destul de bine izolate, supravegheate de noi, bine capitalizate si lichide", a mai spus guvernatorul bancii centrale a Poloniei, unde 70% din activele din sectorul bancar sunt detinute de institutii straine.
Belka a adaugat ca se pregateste pentru o perioada prelungita de incerttiudine.
"In orice caz, nu cred ca se va intampla repede, la o data clara, oferind ziarelor un titlu mare si frumos, «Grecia a iesit din zona euro». Situatia va evolua", a explicat oficialul de la Varsovia.
O alta optiune luata in calcul de Belka daca alegerile din Grecia ar da un guvern care nu sustine acordul cu UE si FMI ar fi mentinerea tarii in zona euro, insa cu reducerea semnificativa sau oprirea ajutorului extern, si finantarea economiei printr-un "instrument intern de plata" cu caracter temporar, folosit in paralel cu moneda euro.
"Unii considera ca peticirea problemelor este cel mai bun scenariu, pentu ca alte variante sunt ori nerealiste, ori dezastruoase", conchide Belka.
Marea Britanie avertizeaza Germania: Nu vom sprijini Spania si Grecia
Nu intram in jocul unui nou bailout pentru banci.
Premierul Marii Britanii, David Cameron, a amenintat ca se va opune unui nou acord european de salvare a bancilor, dupa ce joi s-a „ciocnit” cu Germania in ceea ce priveste o moneda unica a superstatelor, scrie Daily Mail.
Prim-ministrul David Cameron a promis sa puna interesele britanicilor inainte de toate, in primul rand prin a nu cheltui banii contribuabililor pe sustinerea bancilor grecesti si spaniole.
In timpul unei vizite la Berlin, joi, David Cameron a admis ca tarile din zona euro trebuie sa formeze o "uniune bancara” daca doresc sa previna un colaps al bancilor in Europa si sa salveze moneda unica de la distrugere. Dar a tinut sa precizeze ca Marea Britanie nu se va alatura acesteia si a adus in discutie exercitarea dreptului de veto, daca nu se vor face concesii cheie ca City-ul londonez si piata unica sa fie protejate.
Temerile cu privire la o catastrofa financiara in Spania s-au intensificat noaptea trecuta, dupa ce tara a fost zguduita de o retrogradare devastatoare a ratingului suveran.
Graficul care ar trebui sa inspaimante Europa!
A treia economie a continentului are o datorie de 5 ori mai mare ca PIB-ul national
In timp ce toti ochii Europei sunt indreaptati catre Grecia, Italia sau Spania, tari ale caror falimente ar ingropa Uniunea Europeana, una dintre cele mai mari economii ale continentului ar trebui sa ingrijoreze, aproape la fel de mult. Si asta pentru ca Marea Britanie a ajuns sa aiba datorii de cinci ori mai mari ca PIB-ul national, ajungand la acelasi nivel cu Japonia, scrie Daily Mail.
Publicatia britanica prezinta un grafic ce evidentiaza faptul ca datoria publica a Regatului a ajuns sa fie, in ultimii trei ani, de cinci ori valoarea PIB-ului national.
Crestere alarmanta, in conditiile in care actuala criza financiara este alimentata tocmai de datoriile care fac imposibile imptumuturile de pe piete, potrivit companiei de consultanta McKinsey.
In conditiile actuale, Marea Britanie ar ajunge abia in 2020 la nivelul datoriei inregistrat inainte de 2003.
Intre-un raport de 60 de pagini, McKinsey Global Institute compara evolutia marilor economii ale lumii din 2008 si pana in prezent si remarca: “Marea Britanie trebuie sa aplice masuri dificile: sa reduca deficitele guvernamentale si sa incurajeze reducerea datoriilor gospodariilor, dar fara a pune in pericol cresterea PIB-ului”.
In conditiile imprumuturilor din ce in ce mai scumpe, cauzate de criza economica, datoria publica a Marii Britanii a crescut de la 487% din PIB, in 2008, la 507% din PIB, la jumatatea anului trecut, arata raportul McKinsey. Asta in conditiile in care, in 2003, datoria se situa la 300% din PIB.
Intre marile economii ale lumii, doar Japonia are o datorie usor mai mare. Spre comparatie, Spania, tara care se confrunta cu grave probleme financiare, se apropie de 400% din PIB, in timp ce SUA au o datorie sub 300% din PIB, in scadere in ultima perioada.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu