"ARO"- Cronica unui dezastru programat-John Perez, fostul patronul al "Aro" a caştigat procesul cu statul roman!

ARO-Cronica unui dezastru programat!
John-Perez a caştigat procesul cu statul roman!

V-a fi greu, chiar foarte greu, dacă nu şi imposibil, ca Romania să-şi mai revină foarte curand din marasmul, din văgăuna în care a fost împinsă de către această clasă politică inconştientă de ceea ce face, de răul pe care îl produce oră de oră şi zi de zi. Şi n u de un an sau doi, nici de cinci sau de 10 ani, ci de 20 de ani, ca să nu spun de vreo 56 de ani, pentru că chiar dacă pană-n 1990 ţara a fost condusă comunişti, şi după 1990 tot comuniştii şi fosta Securitate au condus. Există însă cateva mari, foarte mari deosebiri: dacă pană în 1990, alde Ceauşescu nu ştia cum să facă să supra-industrializeze Romania şi s-o facă tot mai dependentă de gazele şi petrolul sovietic, după 1990, foştii lui ciraci nu mai prididesc să distrugă tot ce-a construit Ceauşescu. Toţi mastodonţii cosntruiţi Ceauşescu au fost tăiaţi şi exportaţi ca fier vechi, toată industria romanească, mandria dictatorului candva nu mai de mult nici măcar "mormane de fier vechi" ca să-l citez pe Petre Roman (aserţiune cu care, doar parţial sunt de acord). A existat din păcate pregătit pentru Romania un plan de dezastru programat. Şi aceasta nu neapărat de "marea conspiraţie internaţională", ci de "mica" noastră "conspiraţie" autohtonă, care s-a dovedit la fel, dacă nu chiar mai puternică decat cea internaţională. Păi dacă uzinele "Dacia" au putu fi retehnologizate de către "Reanul", "Aro" aflată la numai 50 de km de "Dacia" de ce nu s-ar fi putut retehnologiza cu niciuna dintre firmele serioase cum este "Mercedes" sau BMW, care au şi "curtat-o" pe "ARO", pentru a o cumpăra? De ce oare? Doar pentru că la acel mont 1992-1993 Iliescu ţipa din toţi rărunchii că "Nu ne vindem ţara"? Nu-i nimic, nu ne-am vandut-o cand prezenta interes, pentru a o da pe gratis, pentru visteria statului, dar pe comisioane grase pentru unii ca alde Adrian Năstase, Dan Ioan Popescu (DIP), Miron Mitrea, şi toată clica PSD-istă, sau pentru Traian Băsescu, Radu Berceanu, Videanu, Oprea şi restul clicii PD-sto-PDL-istă. Cum de Uzina "Dacia" a putut fi vandută cu peste 50 milioan e USD, şi ARO, care a fost vandută lui Perez cu doar 150.000 e euro, pentru ca după 4ani să fie revandută lui Ncolae Raţiu (fiul ţărănistului Ion Raţiu), cu 16 milioane euro şi fară cateva secţii, ca FSM (vandută de Perez cu 2,7 milioane euro), CGCA şi CESAR, cată vreme valoarea de piaţă în 2003 era cu cel puţin 10 milioane euro mai mare, decat în momentul cumpărării de către Raţiu? Iată numai cate firme, unele chiar fantomă, au "căpuşat" Uzina ARO, cat a fost proprietatea lui Perez.Precizez că este o anchetă publicată de subsemnatul, în "Romania Liberă", în nr din 28.02.2006.

"Cronica unui dezastru programat!"
"ARO", falimentata de 17 firme-capusa controlate de PSD!
28 Februarie 2006

E-MAIL PRINT RSS
MĂRIME TEXT
de STEFAN DUMITRU AFRIMESCU
215 VIZUALIZARI |
Inca din 2004, la scurt timp de la venirea lui Perez la ARO, uzina a incetat sa mai prezinte bonitate pentru banci si furnizori. Prin urmare, Uzina ARO nu a mai putut contracta direct nici un credit de la nici una dintre banci. La fel, nu a mai fost posibil sa se aprovizioneze cu materii si materiale de la furnizori altfel, decat cu "banii jos". Iar la ARO, atat pana la privatizare, cat mai ales dupa, lichiditatile erau ca si inexistente.

Astfel s-a apelat la tot felul de variante. Cel mai des folosita a fost imprumutul la firmele unor afaceristi locali controlate de PSD, prin fostul director general Iustin Preoteasa. Apoi pentru stingerea datoriilor singura metoda folosita a fost cea a compensarilor. In contul sumelor imprumutate sau al materiilor si materialelor ARO a trebuit sa livreze autoturisme
si piese de schimb la preturi
absolut derizorii. De trei-patru ori mai mici decat cele de pe piata. In timp ce ARO acumula datorii de sute de miliarde de lei, patronii firmelor de la care ARO se imprumuta au ajuns sa detina lanturi hoteliere si apartamente la Paris, retea de service-uri, cate trei-patru vile si adevarate colectii de masini de lux.

Lista neagra a firmelor-capusa

Asa cum vom vedea, pe lista neagra a firmelor-capusa care au contribuit decisiv la falimentarea Uzinei ARO figureaza nume grele ale unor patroni de firme din Campulung, dar nu numai, controlate de PSD:
1) IATSA Campulung - retea de service-uri controlata de ex-senatorul PSD Constantin Nicolescu, actualul presedinte al CJ si al PSD Arges. Prin IATSA Campulung au fost efectuate majoritatea importurilor de motoare pentru ARO, Toyota si Andoria. Tot prin IATSA Campulung au fost livrate autevehiculele ARO care au facut parte din comenzile guvernamentale: ARO pentru Parlament, pentru Ministerul de Interne, MApN, microbuze pentru elevi, comanda a MEC (Ministerul Educatiei si Cercetarii), pentru ROMSILVA. Mai mult, reteaua de service-uri IATSA a asigurat si service-ul garantiei si postgarantiei autovehiculelor ARO comecializate prin IATSA;
2) SC "Aladin" SRL Galati - firma prin care conducerile ARO achizitionau tabla pentru caroseriile ARO, ocolind producatorul direct, Combinatul Siderurgic Galati. ARO are inregistrate pierderi in relatia cu "Aladin" de peste 12 miliarde de lei la nivelul anilor 2000-2004;
3) SC "Lazar Compani" SRL - o firma de transport intern si international, controlata de PSD, de la care nepotul presedintelui CJ Arges, Cristinel Nicolescu, a achizitionat pentru ARO scule si unelte de prelucrare a lemnului (!) in valoare de peste 12 miliarde de lei. In ciuda cercetarilor efectuate de Politie si Parchetul local, datorita "unchiuletului", fostul director ARO cu productia, Cristi Nicolescu, a fost scos basma curata, desi in timpul cercetarilor a stat internat in clinici bucurestene mai multe saptamani;
4) "ARO France" SA - o firma mixta prin care ARO isi exporta autoturismele pe piata franceza. ARO France a faliment in doua randuri, lasand de fiecare data o gaura la ARO de cate 2 milioane de euro;
5) "ARO France" Ltd. - tot o firma mixta care a luat locul firmei "ARO France" SA. La fel ca prima, si ARO France Ltd. a falimentat tot de doua ori, lasand un prejudiciu uzinei ARO de peste 2 milioane de euro, sume niciodata recuperate de la partea franceza. Precizam ca ambele firmele mai sus amintite au fost controlate de fostul director general al ARO Iustin Preoteasa;
6) SC "Selena" SRL - firma prin care conducerilor ARO de dupa 2000 li s-au livrat peste 30.000 tone de utilaje la pretul de 2.500-3.000 lei/kg la fier vechi, pretul pietei fiind de 7.000-8.000 lei/kg de fier vechi; SC "Selena" SRL este tot o firma controlata de PSD;
7) SC "Pomi Com Total Grup" SRL - firma ARO s-a aprovizionat cu materii si materiale, uzina oferind in compensare autoturisme si piese de schimb de zeci de miliarde. Cu sumele obtinute din vanzarea autoturismelor si a pieselor de schimb patronii "Pomi Com Total Grup", fratii Gabi si Mihai Pomarla si-au construit patru vile in localitatea Satic din comuna Dambovicioara;
8) SC "Pentarom" - firma care a imprumutat in mai multe randuri Uzina ARO, primind in compensare autoturisme si piese de schimb tot de zeci de miliarde de lei;
9) SC "Auto ARO Group" - prin ARO importa motoarele "Andoria". In contrapartida, Paul Visan, patronul firmei amintite, primea autoturisme si piese de schimb ARO. Tot in compensare, dar pentru reclama, acelasi patron a primit de la ARO piese de schimb si autoturisme in valoare de miliarde de lei;
10) SC "PIC" SRL Pitesti, firma controlata de PSD, a imprumutat ARO cu diferite sume.
11) SC "Interexpres" este o alta firma care a imprumutat ARO, primind in compensare importante cantitati de piese de schimb;
12) "Hotel Muscel", la care sunt asociati fostul director ARO Iustin Preoteasa si consoarta sa, a imprumutat uzina cu peste 1,5 miliarde de lei. Si lista poate continua cu alte firme care au concurat la falimentarea uzinei din Campulung. Firme ai caror patroni nu au fost niciodata intrebati macar de sanatate. Şi lista răamane deschisă.
Şt.D.Afrimescu

PS: Revin în zilele noastre, cu precizarea din subtitlul articolului,"Perez a caştigat procesul cu statul roman", şi citez din "Săptămana Financiară": "...John Perez a obţinut o decizie favorabilă de la instanţele romaneşti şi a scăpat de penalităţile cerute, pentru că nu a respectat contractul de privatizare".
Între timp însă, John Perez a schimbat numele firmei "Cross Lander USA Inc", cumpărătorul Uzinei ARO, în "Global Vehicles USA Incorporated". Cu cine deci s-a judecat statul roman? Cu o firmă care nu mai există(?!), "Cross Lander USA Inc" fiind dizolvată la cateva luni după ce a intrat în procedură de faliment. Şi chiar aşa fiind, John Perez, chiar a vandut activul ARO, numit "Fabrica de Scule şi Matriţe" (FSM), lui Gh. Bulugea cu de 40 de mai mult, decat dăduse pe toată Uzina Aro, respectiv cu suma de 2,7 milioane euro. Aceasta în condiiţiile în care, în contractul de privatizare se angajase că nu v-a înstrăina timp de 5 ani nici un activ al ARO, iar el a vandut FSM-ul, după mai puţin de două luni de la preluarea uzinei. Şi-atunci, cum a caştigat John Perez un proces, tocmai cu cel care îl dăduse în judecată pe drept? Cum poate caştiga o firmă care nu mai există un proces cu un stat care a crezut-o cumpărător de bună credinţă şi a dovedit exact contrariul?

"Tarapanaua" de bani numită PDL Argeş

“Tarapanaua” de bani, numită PDL Argeş!
Donaţiile “liber-impuse” unor PDL-işti, pentru alegerile din 2008 şi funcţiile primate!

Cine spunea că nu mai sunt bani în Romania?! Nimic mai fals! Sunt atat de mulţi încat, iată, guvernanţii noştri aruncă pe fereastră cu 75 de milioane de euro. Numai pentru brandul de ţară în Turism, Elena Udrea a pompat, nu se ştie în ce conturi vreo 800.000 euro. O căruţă de bani!!! Nu ştiu însă, despre care turism vorbesc aceşti guvernanţi. O fi vorba despre vreunul pe Lună sau în spaţiul intergalactic, şi noi roamnii am fost dezinformaţi, că ar fi vorba despăre turismul romanesc!? Se poate şi-asta! Parcă mai ştii?! Pe de-altă parte, chiar dacă am şti, am mai putea schimba ceva? Mai cu seamă atunci, cand ditamai munistru al Turismului nu a aflat încă faptul că Turismului romanesc, pentru a exista îi trebuieşte o ”minimă” infrastructură, adică: drumuri fără gropi, gări, porturi şi aeroporturi civilizate, transporturi ieftine şi civilizate, hoteluri îngrijite şi dotate cu tot ce-i trebuie unui turist dispus să-şi cheltuie economiile de peste an, pentru a se simţi bine şi nu în ultimul rand, un personal hotelier cu înaltă calificare, de înaltă ţinută morală (care să nu fure nici dacă-l pici cu ceară, care să ştie să măture, să spele şi să schimbe lenjeriile în în fiecare zi, dar mai ales, care să ştie să-i vorbească turistului nu numai pe limba lui, ci să-l şi “ungă” pe suflet. Dar, nu despre asta vroiam să scriu în seara asta, deşi să dai 800.000 de euro pe o “frunzuliţă” sub formă de logo, care costă 240 de euro şi care a mai fost deja vandută în peste 1000 de exemplare, mi se pare o mare, mare, negheobie a Guvernului Boc şi a “blondei” de la Turism. Dar, asta e! Vreu să scriu despre ceva chiar mai palpitant decat “manăria” Elenei Udrea. Vreu să vă relatez despre o… “chetă” de peste 13 miliarde lei vechi, donaţii de la candidaţii PDL Argeş, în alegerile din 2008. Spre edificare trebuie să vă precizez că în 2008, doar două-trei firme din Argeş au avut un profit net de 13 miliarde lei vechi: Automobile “Dacia-Renault”, “OMV-Petrom” (fostul Arpechim Piteşti), şi SC “Zeus” SRL, o firmă de construcţii, abonată la banul public al Primăriei Piteşti şi la cel al Consilului Judeţean. PDL Argeş s-a dovedit mai rentabil decat restul firmelor înotau de-atunci în datorii. Iată, aşadar, care sunt acei PDL-işti şi sumele lor donate, la vedere, cu chitanţe eliberate pe bune, partitului portocaliu. Cert este însă, că aproape toţi “donatorii” au obţinut de la diriguitorii PDL cate o sinecură. Ce competenţe au aceştia, cată experienţă, ce expertiză? Se vede nu numai în vieţile noastre de zi cu zi, ci chiar şi de pe Lună. Precizăm că sumele vă sunt redate în lei noi, precum şi că vom începe lista cu însuşi Boureanu, de fapt fami(g)lia Boureanu.
Lista cu donaţii la vedere -Boureanu Cristian, în 2008, preşedinte PDL Argeş -58.000 lei, -Boureanu Sorin (fratele mai mic)-36.500 lei, -şi Valentina Pelinel (consoarta lui Cristian Boureanu)-18.000 Total-1.125.000 lei; –Caty Pasculea (fără apartenenţă politică)-99.000 lei; -Iulian Corbu- c.l., mana dreaptă a lui Boureanu—97.200 lei; -Ştefan Ciocănel-96.450 lei (de pe şantier a ajuns director la Casa Asigurărilor de Sănătate; -Marian Neacşu, ex-director Arpechim-83.900 lei, pentru a ajunge c.l.; -Gabriel Bratu, Inspector general ISJ Argeş-post plătit cu-78.900 lei; -Sorin Pandele-76.800 lei, sumă cu care a ajuns deputat PDL, recent trimis în judecată de procurorii DNA; -Gheorghe Davidescu-70.000 lei, sumă cu care şi-a plătit funcţia de prefect de Argeş; –Dănuţ Bica, ex-preşedinte PD-62.400 lei, pentru un post de c.j.; –Ion Ilie şi consoarta Melania (Costeşti) au donat-60.530 lei şi n-au primit nimic; -Ovidiu Marinescu, ex-subprefect-53.150 lei, pentru a ajunge c.j.; -Mariusan Molfea, ginerele patronului de la Cornu Vanătorului-53.000 lei pentru a fi c.j. –Ioan Predica, zis Semaca a donat-52.002 lei şi a ajuns c.j. şi “bos” la irigaţiile care lipsesc!; -Gheorghe Mihăiţă-51.800 lei, sumă cu care a ajuns director la Drumuri şi Autostrăzi; -Căţoi Ion, patron de pensiune în Campulung-51.500 lei a donat şi-a ajuns c.j.; -Voichiţa Stavăr, n-a băut, nici n-a mancat, dar a donat-50.000 lei, să fie primiţi!; -Florean Vişan, patronul carciumii din sediul PDL-49.500 lei şi a ajuns şi c.l. de Ştefăneşti; -Doru Georgescu, lider sindical “OMV-Petrom” C.de Argeaş-44.000 lei, dar a ajuns c.j.; -Liviu Adrian Lazăr, patron C.de Argeş-38.450 petru a fi subprefect timp de un an şi 6 luni –Raluca Petcu, apartinică, dar se pare, o rudă a dir. Petcu de la “Alprom” -37.000 lei; --Valentin Marius Ionescu, apartinic-35.000 lei;
-Aurelian Rădulescu, patronul farmaciilor “Eva”-30.000;
-Constantina Ionescu, apartinică, dar aproape sigur este ruda unor PDL-işti-30.000 lei; -Octavian Popescu a donat-28.150 şi a ajuns director al Bazei Nautice Bascov; -Dorin Voicu, preşedinte PDL Piteşti, a donat 28.000 şi a ajuns director la Transelectrica; -Dorel Marius Jurubiţă, a cotizat doar cu 27.000 lei şi a prins funcţia de dir. la APIA; -Alexandru Cătanea a donat-25.500 lei, şi a stat director de Vamă mai puţin de un an; -Mircea Cinteză, bucureştean, a donat 22.000 lei şi a ajuns senator PDL de Argeş; -Ghorghe Nicuţ, fost primar PNL de C.de Argeş şi fiica, stabilită în Hexagon au donat-21.000 lei şi dom Nicuţ a “prins”, deşi îl cam pierduse, postul de director OPC Argeş; -Daniel Dragomir, patron “Ro Instal” Muntenia-20.000 lei; -Florenţa Androne, apartinică-20.000 lei; -Dumitru Nistor, preot şi fost primar PNŢ de Ştefăneşti, a donat, îngropand 20.000 lei ca să ajungă din nou primar, dar PDL şi-abia a ajuns consilier, să fie primiţi părinte!; -Sergiu Băjan a donat 20.000 lei, şi a fost puţin prin Construcţii, apoi pe la Ape şi a fost luat definitiv de curenţi, azi mai este doar ce-a fost şi înainte de-a fi cotizat; -Iulian Frăţică, patron de firmă de construcţii-20.000 lei -Sorin Buta, fost turnător dovedit de CNSAS, fost primar PNŢ de Campulng, apoi mana dreaptă a lui Băsescu în Primăria Generală, este de departe cel mai în caştig: a donat doar 15.000 lei şi a ajuns deputat PDL de Muscel; -Bogdan Ivan, pentru că joacă în “liga lui Berceanu”, a dăruit “masa PDL-istă” cu doar 10.200 lei şi a ajuns consilierul personal al ministrului Transporturilor! Lista de faţă este doar varful aisbergului, numit PDL, pentru că sumele adunate la “negru”, care le-ar putea depăşi cu mult pe cele adunate la vedere, nu le vom şti poate niciodată. Să nu ne mai mirăm că am ajuns aici, pentru că suntem exact ceea ce am ajuns. Pentru conformitate, Şt. D. Afrimescu

Piteştiul-oraşul poluării, al kitsch-ului şi-al “camarilelor”

Antichitatea şi Evul Mediu timpuriu au ocolit Piteştiul, prima atestare documentară a urbei noastre datând doar cu puţin peste 600 de ani. Deşi relativ tânăr, Piteştiul a cunoscut perioada de înflorire şi glorie abia între anii 1800 şi 1944. Atunci, când au existat familiile boierilor Goleşti şi ale Brătienilor, fiecare dintre cele două lăsându-şi amprenta atât arhitectural cât şi asupra unor instituţii ale Piteştiului, cum ar fi Colegiul Naţional „Zinca Golescu”. Brătienii au lăsta pe lângă doctrina liberală, şi Colegiul Naţional, „I.C.Brătianu”. Amprete asupra Piteştiului au mai lăsat şi Armand Călinescu sau Ion Antonescu. Evul Mediu timpuriu şi-a lăsat ampreta doar asupra actualelor municipii Câmpulung şi Curtea de Argeş, unde domnitorii Ţării Româneşti şi-au şi stabilit pe rând Capitalele, iar mai târziu Regii României au preferat să-şi doarmă somnul de veci în Mânăstirea de la Argeş. Imediat după 1944 şi comuniştii au ţinut ţinut şi ei neapărat să-şi lase semnăturile pe frontispiciul oraşului dintre dealuri. Şi au început, cum altfel, decât cu o închisoare: Închisoarea Piteşti, locul unde a fost pentru prima dată pusă în „operă” metoda cominternistă „Reeducare prin Tortură”, mult mai cunoscută sub sintagama „Experimentul Piteşti”, barbarie care a făcut înconjurul lumii şi la care au fost supuse spre exterminare toate elitele interbelice române, ajunse după gratiile Închisorii Piteşti.

Municipiu fruntaş la poluare
Au urmat naţionalizarea, colectivizarea şi în sfârşit, industrializarea forţată a Piteştiului. Au fost astfel ridicaţi în jurul oraşului adevăraţi mastodonţi industriali cum este fostul CPP (Combinatul Petrochim Piteşti), Rafinăriile I, II şi III, CATC (Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc), CPL (Combinatul de Prelucrarea Lemnului), ICIL (Fabrica de Lapte), ANA-IMEP (Intreprinderea de Motoare Electrice), UAP (Uzina de Autoturisme Piteşti), trei fabrici de confecţii (Argeşana, Textilă Nord şi Textilă Gară, o Fabrică de Încălţăminte şi în sfârşit ICN (Institutul de Cercetări Nucleare). Pentru aceste obiecteve trebuia mană de lucru. Forţa de muncă necesară a fost adusă de prin alte zone ale ţării, pentru care au trebuit să fie ridicate cartierele de locuinţe, Craiovei, Războieni, Trivale, Gavana I, II şi III, Prundu şi Tudor Vladimiescu. Pentru a face loc acestor cartiere buldozerele fostului Regim au săpat şanţuri adânci pe frunţile celor demolaţi. Azi, la periferiile acestor cartiere tronează molozul şi gunoiul menajer. Iar acolo unde nu sunt munţi de gunoi mejar, adică în centru, dai peste poluarea fonică a celor de la noul Mall Trivale, sau a spectacolelor date în aer liber.
Înconjurat astfel din toate părţile de obiective industriale unul mai poluant decât celelalte, şi de opt cartiere de locuinţe, autorităţle comuniste, respectiv prim-secretarii PCR, precum gen. Ion Dincă zis Teleagă, au preferat să lase Piteştiul timp de peste 30 de ani să se sufoce cu noxele eşapate de mastodonţii din jur. Piteştenii au fost astfel poluaţi nu numai chimic, cu gaze ca: atrazin, acrilonitril sau cianuril din Arpechim, sulf şi mercaptani din cele trei Rafinării, ci şi radioactiv, de la ICN.

Riscuri la tot pasul
Dar, Piteştiul a fost (şi încă mai este încă), înconjurat şi de tot atâtea riscuri: de a sări oricând în aer sau de-a fi acoperit de apele Barajului Vidraru, cu cei peste 180.000 de piteşteni cu tot. Din păcate, nici după 1990, Piteştiul nu a avut parte de nişte primari adevăraţi. Nici în ziua de azi primăria Piteşti nu are un architect, specialist în urbanism. Unul dintre primii edili, Ion Dumitrescu a ajuns primar în tenişi, iar când a plecat avea vilă, limuzină şi deţinea şi peste 55% din spaţiile comerciale care aparţinuseră SC Fortuna SA. Cât despre urbea pe care a condus-o patru ani, n-a mişcat un deget. Următorul edil-şef a fost Tudor Pendiuc, reales de patru ori primar. Pendiuc este edilul care a sluţit cel mai mult faţa Piteştiului. O sluţire care a costat bugetul local peste 1000 de miliarde lei, evident bani publici. Şi aceasta, fără să fi construit un singur apartament, deşi la Primăria Piteşti sunt înregistrate în jur de 14.000 de cereri de locuinţe sociale, pentru tineri şi categoriile defavorizate. Cu toate acestea, primarul Piteştiului a preferat să investească suma amintită în kitsch-uri lipsite de valoare. A construit un pârâu artificial, care străbate centrul Piteştiului din dreptul Magazinului Fortuna până în apropierea Prefecturii, care pe timp de vară îţi mută nasul de mirosurile degajate. A pavat Piaţa Milea cu pavele roşii spre disperarea locatarilor din jur. Apoi, a plantat o arteziană în formă de păpădie. Toate acestea, în detrimentul spaţiului verde de până atunci şi evident a bugetului local. A reabilitat pieţele Ceair şi Gară Sud, unde numai comerţ nu se mai poate face, ţăranul fiind nevoit să-şi vândă produsele nici măcar pe tarabe, ci direct pe trotuar sau celor din „mafia pieţelor”. Şi lucrurile nu se opresc aici.În preajma alegerilor locale au fost recepţionate lucrările de pavare a restului rămas din Strada Mare, respectiv a tronsonului cuprins între Magazinul Trivale şi Teatrul Davilla. Kitsch-ul continuă în oraşul kitsch-ului şi-al poluării, cu o arteziana muzicală, imobile mamut, care sunt nu doar mostre ale megalomania primarului, ci şi o veritabilă convertire a banului public în şpăgi şi comisioane, de la “Zeus”, pentru… ”Zeus”.

Viaţa culturală? Un alt kitsch!
Piteştiul, având o vârstă cu puţin peste 600 de ani, tradiţiile l-au cam ocolit. Aşa se face, că până şi puţinele obiceiuri, din câte-au existat au fost încet dar sigur înlocuite tot cu kitsch-uri. Şi aceasta, în condiţiile în care nişte instituţii culturale există pe hârtie, sunt chiar sublime, în realitate doar toacă banii publici. Bunăoară, la Teatrul Al Davilla nu s-a mai jucat o piesă cu casa închisă sau măcar cu sala de spectacol plină, de pe vremea comuniştilor,directorul instituţiei fiind de profesie…muzeograf al Muzeului Goleşti. În urma retrocedării Palatului Culturii, Minsterului Justiţiei, a luat fiinţă Centrul Cultural, numnit aşa doar pentru că era trande. Ca prim director al Instituţiei nou create a fost uns un fost ofiţer de contrainformaţii şi fost director al Penitenciarului Colibaşi. A fost o vreme deci, când cultura argeşană, şi-aşa destul de încercată, a purtat “epoleţii” contrainformaţiilor ceuşiste şi după 1990. De câţiva ani a dispărut din peisajul cultural argeşan şi Revista Calende, poate singura revista culturală de înaltă ţinută. Şi aceasta, pentru că fosta conducere a revistei, în frunte cu poetul Mircea Bârsilă, nu făcea parte din camarilele celor din C.J. Argeş, şi nici din anturajul celor din Primăria Piteşti. Cu Revista Argeş lucrurile au fost şi mai complicate. Revista Argeş a stat un timp sub zodia proletcultismului lui Mihail Diaconescu, pentru ca, vreo doi-trei ani, să apuce sub zodia nepriceperii, azi se află sub zodia întamplării. Până şi la Casa Studenţilor conducerea numită de Daciana Sârbu, este specialistă tot în kitsch-uri. Filarmonica, aflată în pragul celei de-a patra stagiuni, fără sediu, se zbate şi ea la limitele kitsch-ului. Şi-apoi, niciunde în lume nu s-a făcut primăvară cu o singură floare. Încă nu avem un Teatru Liric şi nu a fost încă montat niciun spectacol de Operă sau Operetă. Iar atunci cand veneau de la Bucureşti, spectacolele ori nu se ţineau din lipsă de spectatori, ori se desfăşurau cu sala jumătate sau trei sferturi goală. Se organizează însă, an de an Simfonia Lalelelor, Zilele Piteştiului, Zilele Argeşului şi Muscelului, unde se „toacă”, tot an de an, cate un milion de euro cu fiecare dintre cele trei manifestări. În loc să fie promovate valorile, sunt scoase în faţă cunoştinţele, pilele şi relaţiile pesediste, mod de manifestare specific numai “camarilelor” politice. Nimic mai mult.

Nici măcar cârciumile nu mai sunt ce-au fost
În perioada interbelică la trei halbe de bere adevarată consumatorului i se dădea gratis o sută de grame de alune. Pe vremea comunismului cea mai cunoscută era „La Căţeaua Leşinată”. Azi,primii care te întampină, odată descins în centru sunt...
"maidanezii". Apoi, ajuns pe o terasă, pe langă faptul că berea solicitată este produsă după alte tehnologii de fabricaţie, consumatorului i se aduce halba şi doar pe trei sferturi plină. Cat despre alune, nici pomeneală. Iată de ce, piteşteanului de rând nu-i mai rămân decât câteva alternative să-şi petreacă timpul liber: vara- la iarba verde „de- acasă” sau la ceea ce a mai rămas din Pădurea Trivale şi la terasele cu mici, bere şi manele, care au răsărit pe tot centrul oraşului, precum ciupercile după ploaie, iar iarna prin barurile unde se consumă nu doar alcool, ci şi droguri uşoare ca haşişul. Deci, nici cârciumile nu mai sunt ce-au fost odinioară. Până şi cârciumile au devenit tot mai puţine, care mai oferă consumatorului o anumită satisfacţie culinară sau o minimă securitatea alimentară. Poţi să dai o căciulă de bani la un local cu ştaif şi să te-ntorci acasă şi nebăut, şi nemâncat, şi plin de nervi, şi cu toxiinfecţie alimentară. De altfel, serviciile sunt capitolul care lasă cel mai mult de dorit la Piteşti. Şi aceasta, pentru că, doar cine nu a vrut, nu a devenit barman, bucătar sau chelner. Cum tot la fel cum numai cine nu şi-a dorit nu şi-a tras un bar, o cârciumă şi vara cate două, trei terese, fără bude, în plin centrul Piteştiului.
Ştefan Dumitru Afrimescu

.

Falsul cu terenurile de la Autostrada dovedit după 10 ani, dar...de către CEDO!

Falsul cu terenurile de la Autostradă dovedit după 10 ani, dar…de către CEDO!
Petenţii vor să solicite Instaţei internaţionale, petru prima oară, acţiune în regres!

După mai bine de 10 ani de procese, de trambalat prin toate instanţele romaneşti, inclusiv ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCR), de tone de cerneală cursă în zadar, de zeci de pagini de presă scrisă locală şi centrală, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), le-a făcut orjenilor proprietari pe terenuri de la Autostrada Bucureşti-Piteşti, în sfarşit dreptate. Instanţele CEDO au dovedit atat Justiţiei, cat şi autorităţilor romane, cat de neghioabe sunt. Şi aceasta, întrucat Primăria Oarja şi implict proprietarii de drept ai celor 194 de ha de terenuri situate la autostradă deţin un "Titlu de Proprietate Perpetuă", datand (potrivit faximilului alăturat), din anul 1350, document de care nici autorităţile locale, respectiv, Primăria comunei Bradu şi Comisia Locală de Fond Funciar, Prefectura şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar şi Justiţia romană, din varii interese, nu au vrut să ţină cont. Mai mult decat atat, reprezentanţii autorităţilor romane, care au fost: primarul de-atunci al comunei Bradu, Costel Zamfir şi comisia locală, prefecţii Ion Carstoiu şi Constantin Tamagă şi comisia judeţeană, au recurs şi la falsificarea grosolană a documentelor care atestau indubitabil dreptul de proprietate al orjenilor asupra celor 194 de ha. A trebuit să treacă mai bine de 10 ani de trambalat prin tot felul de Instanţe, pentru ca nişte documente atat de evidente să fie în sfarşit luate în seamă, din păcate de către o Instanţă europeană. Astfel CEDO a soluţionat în data de 15 iunie alte patru dosare ale cetăţenilor din Oarja, proprietari de drept ai terenurilor de la autostradă. Este vorba de dosarele nr. 31.005; 31.003; 30.995 şi 38.515, toate pe anul 2003. Petenţii Georgescu Dumitru, Georgescu Ion şi Ion Rada au primit fiecare cate 3,8 miliarde lei vechi despăgubiri de la statul roman Pe rolul Instanţei CEDO se află dosarul 9.584, avand ca petentă pe pitesteanca Preda Vitoria, care intenţionează să uzeze pentru prima dată în Romania de art 92 şi 93, Cod de Procedură Civilă (CPC), care înseamnă o Acţiune în regres, ceea ce presupune, că v-a cere statului roman după ce achită sumele ce reprezintă daune, să se îndrepte împotriva judecătorilor Romani care au dat soluţii netemeinice şi nelegale, în dauna proprietarilor de drept ai terenurilor de la autostradă, pentru a recuprera de judecători sumele acordate de CEDO petenţilor. Precizăm că în spatele Doralui nr 9.584 se mai află pe rolul aceleeaşi Instanţe CEDO încă 63 de dosare, toate ale unor cetăţeni proprietari ai terenurilor de la autostradă, aparţinand de drept comunei Oarja şi sătenilor păgubiţi de rudele preşedintelui Consiliului Judeţean Constantin Nicolescu. Printre beneficiarii falsului cu terenurile de la autostradă, se află alături de rudele lui Constantin Nicolescu şi Judecătoarea Bădiceanu, la acea vreme preşedintă a Judecătoriei Piteşti.Din păcate niciunul dintre autorii acelor falsuri, prin care au fost făcute suprapuneri de punere în posesiepeste proprietari de drept a falşilor prorietari din comuna Bradu şi de-aiurea, nu au păţit nimic, pentru fals, uz de fals şi instigare la uz de fals. Dimpotrivă sunt bine mersi, ex-prefectul Ion Carstoiu este subprefect, fostul prefect Constantin Tamagă, preşedintele Comisiei Judeţedeţene de Fond Funciar este deputat PSD în Parlamentul Romaniei, iar Constantin Nicolescu ale cărui rude au fost împroprietărite cu 45 ha, în loc de 4,5 ha este preşedintele C.J. Argeş. Pană şi primarul de-acum 10 ani al comunei Bradu, Costel Zamfir zburdă şi azi în libertate. Cei păgubiţi sunt proprietari de drept ai celor 194 de ha şi statul roman (adică NOI), obligat de CEDO la despăgubiri de zeci de milioane de euro, pentru acoperirea corupţiei sau a incompetenţei Justiţiei romane. Ştefan Dumitru Afrimescu

PS: Vom reveni cu o anchetă ceva mai amplă pe această temă într-o ediţie viitoare.

Din ce-şi fac unii averile! "Regele" neîncoronat al fierului vechi, Văcăroiu jr. a exportat milioane de tone de inox şi oţeluri speciale!

Văcăroiu jr. a dat lovitura vieţii la “Arpechim”! “Regele" neîncoronat al fierului vechi a exportat milioane de tone de inox şi oţeluri speciale!
După cum este cunoscut, “Arpechim”, fostul Combinat Petrochim Piteşti, a devenit de caţiva ani, urmarea a privatizării făcute de Adrian Năstase a “Petrom” cu “OMV”, proprietate a “OMV”,adică a ruşilor de “Luk Oil”.. Printre primele măsuri luate de noul proprietar al “Arpechim”, a fost oprirea a zeci de instalaţii considerate nerentabile sau mari poluatore, tăierea acestora şi vanzarea lor ca fier vechi. Ani de-a randul, s-au făcut tot felul de speculaţii pe marginea acestei privatizări cu “cantec”, atat asupra preţului de vanzare a “Petrom”, cat şi asupra preţului obţinut de OMV pe fierul vechi din “Arpechim: “OMV şi-a scos banii daţi pe “Petrom” numai din vanzarea fierului vechi, rezultat în urma tăierii instalaţiilor dezafectate, la fier vechi. Numai oţeluri speciale şi inox (care rezistau la presiunea de sute de atmosfere şi temperaturile de mii de grade Celsius, ori la cele de minus absolut din timpul procesului de fabricaţie din instalaţii), cate sute de mii de tone s-au scos din “Arpechim. Apoi sutele sau poate miile de km de conducte fabricate tot din oţeluri speciale, rezistente la fenomenul de corodare. Vă imaginaţi ce-ar fi însemnat să cedeze o singură conductă prin care circula acid ciainhidric, atrazin sau amoniac!? Sau să fi cedat un reactor!? În primul caz, muream ca nişte şobolani, în a doua situaţie, din tot “Arpechim”-ul mai rămanea un crater cu raza de 40 km!” Dar, poate că lucrul cel mai trist este că în ţară nu a rămas nici măcar o tonă de oţeluri speciale sau de inox, ca şi cum Romania nu ar fi avut siderurgie şi nici combinate siderurgice, unde oţelurile speciale şi inoxul să fie retopite şi reintroduse în crcuit ca produse finite, la preţuri de sute ori mai mai mari, decat ca fier vechi! Principalul beneficiar al tăierii zecilor de instalaţii din “Arpechim” a preferat să le exporte sub formă de fier vechi unor combinate siderurgice din Izmir (Turcia), decat să le vandă indistriei siderurgice atohtone, care ar fi dat, măcar pe termen mediu, de lucru siderurgiştilor din Reşiţa, Targovişte, Călăraş, Călan sau Oţelul Roşu, total dependenţi de siderurgie, fiind zone monoindustriale. Dar “regele” neîncoronat” al fierului vechi, Văcăroiu jr., odrasla fostului preşedinte al Senatului Nicolae Văcăroiu, actualul preşedinte al Curţii de Conturi a Romaniei, a preferat să vandă inoxul şi oţelurile speciale de la “Arpechim” , pe dolari şi euro, unor combinate siderurgice de-aiurea, decat pe lei autohtoni, celor romaneşti. Iată pentru cine, timp de mai mult de 20 de ani, 23 de milioane de romani au răbdat de foame, pentru ca Ceauşescu să achite împrumutul de 10 mliarde USD, luat de la FMI şi Banca Mondială, pentru construirea unor “mastodonţi” industriali ca “Arpechim”! Şi aceasta, pentru a avea ce vinde la fier vechi, după 20 ani, Mihăiţă Văcăroiu, odrasla “bosului” de la CSP (Comitetul de Stat al Planificării), Nicolae Văcăroiu. Şi măcar de-ar fi vandut la export doar inoxul şi oţelurile speciale de la “Arpechim”. Aceeaşi soartă, a exportului ca fier vechi, au avut-o şi utilajele de la “Grulen” şi “Aro” Campulung , de la “Romproteine” Curtea de Argeş, precum şi marea parte a utilajelor din exploatările miniere din zona Campulung. Ştefan Dumitru Afrimescu

Încrengăturile srecuristo-mafioto-PRM-iste...

Încrengături securisto-mafioto-PRM-iste l-au dorit pe Neguş eliminat din PRM!
Primul eşec al noii echipe

Cine l-a cunoscut pe Ion Neguş musai trebuie să ştie că e un „soi” de „gură bogată”, pe un fond altminteri ok. Gura sa bogată (a se înţelege rău de gură, cand are dreptate), i-a făcut să tremure pe mulţi dintre colegii săi de partid şi nu numai. S-a opus din răsputeri atunci cand anumite grupări din PRM au dorit să încheie o afacere cu iz oneros. L-a făcut şi pe dracu-n patru şi le-a dejucat planurile nu tocmai ortodoxe unora, ca primarul Boţarcă, rudă prin alianţă cu fostul colonei SECU Dan Zanfirescu şi prieten la catarmă cu Ilie Miriţă (naşul nepoatei lui Slabu), şi cu Bărbulescu, fost secretar al Primăriei Bogaţi, care le-a făcut cadou celor trei, în jur de 300 de ha de pădure la Bogaţi. Drept mulţumire, Zanfirescu i-a forţat mana preşedintelui interimar PRM, col. Slabu să-l numească pe Miriţă secretar în Biroul Permanent al PRM. A devoalat legăturile periculoase dintre primarii PSD Boţarcă şi Pendiuc, precum şi pe cele dintre primarul Barbu de la V. Iaşului, col. Dan Zanfirescu, Ciuciu de la PNL şi Afacerea „Dr. Otker”, de 15 mil. Euro. L-a avertizat ori de cate ori a avut ocazia pe Vadim despre tot ce se întamplă în sanul PRM Argeş, inclusiv asupra aşa ziselor „note informative”, în fapt nişte dezinformări şi intoxicări „marca SECU”, cu care îl bombardează col. Zanfirescu pe Vadim. De ceva timp însă toţi aceştia s-au coalizat împotriva lui Neguş. L—au „lucrat” la Vadim pană ce, total neinspirat, Vadim i-a făcut jocul tandemului Zanfirescu-Slabu şi Miriţă. Aparentul calm din sanul PRM Argeş este de fapt liniştea dinaintea furtunii. Şi aceasta, pentru că liniştea şi calmul nu pot fi impuse cu trupele paramilitare ale firmei BIDEPA, condusă de col. Slabu. Asemenea tuturor partidelor şi PRM trebuie să se reformeze. Deocamdată este singurul care a rămas încremenit de 20 de ani în acelaşi format (proiect), impus în 1990 de CV Tudor. Primul semnal al ineficienţei PRM ca structură de partid s-a dovedit în 2008, cand a ratat pragul de 5%, al intrării în Parlament. Vadim ar trebui să nu se îmbete cu falsele „note informative” ale col. Zanfirescu, întrucat acesta, în loc să facă PRM-ului campanie electorală în 2008, i-a făcut PSD-ului şi lui Boţarcă. Noua conducere a PRM, fie şi interimară, este cu atat mai ilegal instalată, cu cat col Slabu a intrat în PRM abia în luna aprilie a.c. Apoi, este un fost col. SECU, şi poate singurul din Romania, care şi-a însuşit ilegal banii deponenţilor FNI, fugind cu suma de 1,6 miliarde lei. Revenind la reformarea PRM. Prima condiţie cerută de orice reformă este restructurarea. Păi despre ce restructurare poate fi vorba la PRM Argeş, cand înlocuieşti un avocat cu un fost securist, care racola minori înainte de 1990, pentru a-i transforma în turnători la SECU şi, care a mai furat şi 1,6 miliarde lei, banii unor amăraţi de deponenţi la FNI? În acest caz, restructurarea a îmbrăcat forme de destructurare a unei structuri destul de bine articulate înaintea instalării col. Slabu în fruntea filialei argeşene. Neguşi nu era poate omul de echilibru în PRM, dar era cu certitudine cel care deparazita organizaţia de tot soiul de neaveniţi în oricare dintre partide, gen: Slabu, Miriţă, Zanfirescu sau inculpatul Mihai Georgescu. Iată şi un argument al afirmaţiilor de mai sus. Azi, duminică 17 iulie a.c., au avut loc la Vultureşti alegeri anticipate pentru funcţia de primar. Din partea PRM a candidat Ionuţ Daniel Dumitra, un fiu al localităţii dintre cei mai respectaţi concetăţeni. Totul părea să meargă bine, pană în momentul în care şi-a făcut apariţia în zonă col. Slabu, preşedintele interimar al PRM Argeş, care imediat a fost recunoscut de cetăţeni ca fiind cel care le-a fugit cu banii de la FNI., comuna avand mulţi deponenţi la afacerea lui SOV. În secunda doi de la apariţia lui Slabu, lumea a încept să voteze masiv reprezentanţii celelalte partide aflaţi în competiţie. A fost primul eşec al noii „echipe” din fruntea PRM Argeş. Şi apropo de competiţie, se pare că tocmai această noţiune nu este înţeleasă de către liderii PRM: totul e, şi ar trebui să fie şi pentru PRM, o competiţie, pe care o şi caştigă doar cei foarte bine organizaţi, cu o infrastructură în teritoriu care să funcţioneze asemenea unui ceas elveţian. Restul nu mai contează. Cine mai crede azi în lideri, care se mai vor şi providenţiali?! Poate doar Vadim. Deşi, dacă nu exista Becali, Vadim nu ar fi pupat niciodată Parlamentul European. Ştefan Dumitru Afrimescu

Ginerele italian al preşedintelui CJ "vanat" de Fiscul lui Berlusconi

Ginerele Italian al preşedintelui CJ, căutat de Fiscul lui Berlusconi?!

După episoadele în care Constantin Nicolescu însuşi a fost invitat de cateva ori pe la DNA să “dea cu subsemnatul”, a venit randul se pare unui alt membru al “famigliei” să fie căutat, însă de către autorităţile unui alt stat membru al UE. Este vorba despre ginerele Italian al lui Constantin Nicolescu, Enrico Perini stabilit de ani buni în Capitala noastră mioritică, mai excat în cartierul “Primăverii”. Puţini Romani ştiu însă, că Italia, aflată cu economia şi finanţele în “pioneze” asemenea Spaniei şi Potugaliei, dar mult mai bine decat ale Greciei şi Romaniei, a acordat începand cu 15 septembrie 2009, o amnistie fiscală, tuturor celor care au fraudat zeci de ani finanţele statului Italian. O Lege total diferită de amnistia fiscală acordată de Executivul Boc doar unui număr de 56.000 de firme, aflate în faliment. Amnistia fiscală promovată de Guvernul Berlusconi, presupune, pentru cei amnistiaţi, inclusiv din randurile mafioţilor, repatrierea tuturor capitalurilor, chiar şi a celor “spălate” şi ascunse prin te miri ce paradisuri fiscale sau conturi secrete deschise în ţări “exotice”, din punct de vedere fiscal. Legea italiană a amnistiei fiscale, care avea o dată limită prevăzută a fost prelungită, pană la sfarşitul lunii aprilie a.c., dată la care fuseseră repatriate nu mai puţin de 95 de miliarde euro, fiscul Italian încasand peste 5 miliarde USD, obţinuţi din impozitul fix de 5%. Data limită, fixată la sfarşitul lunii aprilie, pană la care se puteau face repatrieri de capitaluri s-a cam dus de mult, după care, cei care au ignorant legea sau din varii motive nu s-au încadrat în termenii ei vor fi şi mai abitir căutaţi de Fiscul italian şi de procurori, oriunde s-ar afla ascunşi cei vizaţi sau conturile lor. De această amnistie fiscală au beneficiat chiar şi traficanţii de droguri, traficanţii de armament şi muniţi sau de persoane, patronii de cazinouri sau de aparate electronice de jocuri de noroc modificate. O altă condiţie a Legii amnistiei fiscale este şi aceea, ca după amnistiere făptuirii să se “pocăiască”, adică să intre în legalitate, să aibă afacerile la vedere, să înceteze cu orice fel de tranzacţii ilicite şi evident să-şi mute conturiele, cu tot cu capital, în Italia. Şi încă ceva: nu este amnistiată decat o singră infrcaţiune, cea a fraudării fiscului. Restul infracţiunilor săvarşite de cetăţenii intalieni contra persoanelor, a statului sau instituţiilor lui, mai puţin cea a Fiscului (cum ar fi traficul de droguri, traficul cu armament şi muniţie, acţiuni teroriste, omucideri, talhării, înşelăciuni etc), au fost pedepsite conform legilor în vigoare în Italia. Printre cei care nu s-au conformat Legii amnistiei fiscale se află, potrivit mai multor cetăţeni italieni rezidenţi în Piteşti, precum şi-a unor romani, care fac parte din anturajul italienilor piteşteni, ca Marian Stan, dar nu numai, “Cetăţeanul italian Enrico Perini, nimeni altul decat patronul “Romstal” şi ginerele preşedintelui C.J. Constantin Nicolescu, este căutat de Fiscul italian, pentru săvarşirea de infracţiuni fiscale, comise pe teritoriul Italiei”. Ştefan Dumitru Afrimescu
PS1-Marian Stan (zis Italianu’), a fost timp de 10 zile în Italia, unde a aflat de la faţa locului cele de mai sus.
PS2-Vă alătur şi un banc cu mafioţi: La un colocviu international al mafioţilor!
După colocviu, il capo di tutti capi îl cheamă pe Ion, şeful mafiei româneşti, la el. - Auzi, Ioane, tu ai vilă din asta cu 2 etaje, cum am eu? - Nu, răspunde Ion. - Dar Mertzane ca ale mele, ai? - Nu. - Dar lanţ din ăsta gros cât 2 degete, de aur, ai? - Nu. - Măi, păi ce mafiot eşti tu? La colocviul următor să nu te aud că nu ai ce ţi-am zis azi, clar? Merge Ion acasă şi îl strigă pe servitorul lui, Ghiţă. - Ghiţă!!! Dărâmă ultimele 2 etaje de la casă, vinde elicopterele şi cumpără Mertzane, iar câinele du-l în casă, că lanţul lui trebuie să-l port eu.

Nicolescu şi-a "tras" licenţa cu o lucrare făcută de un specialist al CCSITA

Nicolescu şi-a luat licenţa cu o lucrare făcută de un fost angajat al CCSITA!?
În existenţa lui Constantin Nicolescu, au fost şi perioade dintre cele mai grele, cum ar fi cea a studiilor şi formării sale ca om. Atunci, cand după terminăarea Şcolii profesionale a trebuit să facă naveta Mihăieşti-ARO Campulung vreo caţiva ani cu bicicleta, indiferent de anotimp. A fost o perioadă în care după cele 8 ore de muncă, mergea şi la cursurile serale ale Liceului „Dinicu Golescu” din Campulung, unde numai carte nu se făcea. După absolvirea cursurilor liceale la seral, îndrumat de fratele cel mare Valeriu Nicolescu, ajuns primar al Piteştiului, s-a înscris, tot la seral, la cursurile Institutului de Construcţii de Maşini. Ocazie cu care şi-a schimbat şi locul de muncă, de la ARO, la UAP. Alţi trei ani de navetă, de muncă, ziua la uzină şi seara la cursurile de la Institut. Şi colac peste pupăză, după absolvire a trebuit să mai treacă un hop, cel al examenului de licenţă. O treabă nu tocmai uşoară, pentru cineva care îşi făcuse toate studiile de pană atunci la seral, unde se făcea orice (bişniţă, turnătorii), numai carte nu. Dandu-şi seama de situaţie, acelaşi Valeriu Nicolescu a trebuit să apeleze la specialiştii de la Centrul de Cercetăre, Studii de Inginerie şi Tehnologii Auto (CCSITA), pentru a-i concepe şi redacta Lucrarea de Diplomă pentru Licenţă în Construcţia de Maşini. “Măgăreaţa”, ca să ne exprimăm nu tocmai academic, a căzut pe capul unui specialist al CCSITA, I. B., care în timpul liber mai cocheta şi cu arta şi literatura, frecventand cenaclurile din oraş, dar cu precădere, pe cel al Casei Studenţilor. “Eu cred că Nicolescu nu a ştiut niciodată cine este autorul acelei lucrări de licenţă. Intervenţia a fost făcută de către primarul de-atunci al Piteştiului Valeriu Nicolescu, direct la şeful de-atunci al fostei CCSITA. Nu ştiu, mă gandesc, pentru că altfel m-ar fi abordat în toţi anii ăştia să-mi spună măcar un mulţumesc”. Fostului Institut de Construcţii de Maşini Piteşti i-a urmat ASE-ul, pe care l-a absolvit (fireşte la…F.F. adică, fără frecvenţă), şi potrivit dr. Gheorghescu (fost medic la Cabinetului Medical de pe platform “Dacia”), “A absolvit ASE-ul, pe bază de piese de schimb, scoase “moca”din Uzină. Iar doctoratul l-a luat pe bază de carnet de partid, avandu-l ca îndrumător pe unul dintre liderii centrali ai PSD”.
Cine este Constantin Nicolescu? Activitate profesionala Potrivit Wikipedia,între anii 1962 – 1967era Frezor-sculer la Fabrica de scule Rasnov si Uzina Mecanica Muscel. 1967 - 1969 - Mecanic auto punti ARO la Uzina Mecanica Muscel. 1973 - Tehnolog la Serviciul Tehnic al Uzinei de Autoturisme Dacia Pitesti 1973 - 1974 - Reprezentantul Uzinei Dacia in America Latina – Columbia. 1975 - 1980 - Profesor-inginer la Liceul Industrial Nr.1 Pitesti, predand cursul de Intretinere si reparatii auto.1974 - 1985 a lucrat la Grupul Unitaţilor de Asistenta Tehnica pentru Autoturisme Pitesti (IATSA), indeplinind, pe rand, urmatoarele atributii: sef de atelier (1974 - 1978); sef sectie - coordonator a 20 unitai service (1978 - 1979) 1979 - 1985 - director general GUATA (IATSA) 1985 - 1990 - Director Comercial la Centrala Industriala de Autoturisme Pitesti, coordonator al activitaii de comert exterior si interior. Din 1990 - Director, manager si director general la S.C. Grupul IATSA SA Pitesti
Studii, specializari 1968 - Absolvent al Liceului Dinicu Golescu din Campulung Muscel 1973 - A absolvit Institutul de Invaţamant Tehnic Pitesti, Specializarea - Intretinere si reparatii auto; 1974 - 1978 - A urmat cursurile Academiei de Studii Economice Bucuresti, Facultatea de Comert, specialitatea : Relatii Economice Internationale 1979 - Absolvent al Cursurilor postuniversitare de specializare in management- marketing international organizate de Academia de Studii Economice Bucuresti 1986 - Absolvent al Cursurilor postuniversitare de organizare si conducere a activitaii in industrie. Din 1998 - devine Doctor in Relatii economice internationale cu lucrarea Perfectionarea activitaiţi de management - marketing in productia si exportul de autoturisme, cu referire la autoturismul ARO. (Poftim??!!!-n.r.).
Apartenenta politica: Partidul Social Democrat (PSD) Activitatea politica: - Din 7 ianuarie 1995 – membru a PDSR, primvicepresedinte al Organizatiei Judetene Arges; - Din 1996 – Membru al Biroului Executiv Central al PDSR, activand in cadrul Departamentului pentru Industrii al Consiliului National al PSD; - Prefect al judetului Arges in perioada 28 aprilie 1995 – 20 decembrie 1996; - Consilier judetean al Partidului Social Democrat in perioada 17 iunie 2000 – 22 februarie 2001; - Senator al Partidului Social Democrat – 2000 – 2004; - Secretar al Biroului Permanent al Senatului Romaniei - 2000 – 2003; - Presedinte al Comisiei Speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informatii Externe (2001 – 2004); - Membru al Comisiei de Aparare a Senatului Romaniei (2000 – 2004); - Secretar al Grupului Parlamentar de prietenie cu Republica Columbia (2000 – 2004); - Membru al Grupului Parlamentar de prietenie cu Republica Chile (2000 – 2004); - Deputat mirean in Adunarea Bisericeasca Nationala; - Presedinte Executiv al Organizatiei Judetene Arges 2003 – aprilie 2005; - Presedinte al Consiliului Judetean Arges – din iunie 2004 si in prezent; - Presedinte al Organizatiei Judetene a PSD Arges – din aprilie 2005 si in prezent; - Vicepresedinte si membru al Consiliului Director al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania – februarie 2006 – prezent; - Presedinte al Consiliului de Dezvoltare Regionala Sud Muntenia – mai 2006 – august 2007; - Presedinte Crucea Rosie, filiala Arges – aprilie 2007 – prezent; - Vicepresedinte al Comitetului Regional de Evaluare Strategica si Corelare Sud Muntenia (CRESC) – ianuarie 2008 – prezent; - Vicepresedinte al Partidului Social Democrat – februarie 2008 – prezent; - Reprezentantul U.N.C.J.R. - Presedintele Comisiei pentru Dezvoltare Durabila din cadrul Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa – iulie 2008 – prezent.
Alte responsabilitai publice Presedinte al Federatiei Nationale a Dealerilor de Autoturisme din Romania. Lector din 1998 al Universitaii “Constantin Brancoveanu”, sustinand cursul Managementul Afacerilor Economice Internationale. Presedinte al Fundatiei Filantropice si caritabile Valsan. Presedinte executiv al Fundatiei culturale “Dinu Lipatti”, precum şi alte "comiţii şi comitete". “Ece omo”! Ştefan Dumitru Afrimescu

Lehamitea romanilor de toate zilele, de partide, politică şi politicieni!

Lehamitea romanilor de toate zilele, de partide, politică şi politicieni!


Politica românească traversează o perioadă efervescentă, pe de-oparte, şi destul de nefastă, atât pentru mediul politic în sine, cât mai ales pentru România, pe de-altă parte.. Şi aceasta, pentru că România şi românii traversează la rândul lor una dintre cele mai acute crize economice postbelice, suprapusă unor crize la fel de acute cum ar fi: criza morală, criza de identitate atât naţională, cât şi politică, criza de elite politice veritabile, criza valorilor culturale autentice, etc. Aşa se face că partidele politice, societatea civilă şi segmente întregi din populaţia României au fost făcute franjuri de către aceşti politicieni inconştienţi, preocupaţi doar de propriile interese.

Primul partid căzut victimă este PSD. Pierderea alegerilor prezidenţiale de către Mircea Geoană, gafele sale electorale, plus jocurile şi aranjamentele de culise, au făcut ca la Congres, pesediştii să-l aducă în fruntea partidului pe Victor Ponta, omul de casă, al lui Ilieascu şi Năstase. “Ponta?! Ponta e un monstru, dom’le! Un monstru!” Declaraţia aparţine unui prieten şi coleg de partid al lui Victor Ponta. Noi credem doar că e “uşor” necopt”, pentru o funcţie atât de importantă, într-un moment atât de delicat pentru PSD. Cu siguranţă la fel cred şi Iliescu şi Năstase, care nu vor mai prididi cu “sfaturile” pe lângă Ponta. Cert este că PSD se află în colaps, iar resuscitarea lui este o misiune aproape imposibilă chiar şi pentru…”micul Titulescu”, alias Victor Ponta. Pe de-altă parte, PSD şi-a cam jucat rolul, mai mult rău decât bun, în istoria acestei ţări. Prin urmare, ar cam fi timpul ori să se restructureze, reformandu-se, ori să se transforme într-un alt patid ori să lase loc altor formaţiuni politice cu structuri, doctrine şi vocaţie Europene. Oricum PSD cu actualii lideri, cu acestă structură şi “garnitura” pe care o afişază, are zilele ca şi numărate pe scena politică românească. Ultimii plecaţi din PSD sunt Răzvan Teodorescu fost ministru al Culturi sub guvernarea Năstase şi Viorel Balcan, parlamentar de Brăila.

Dacă PNL a fost ocolit de conflicte interne majore, ca urmare a pierderii alegerilor prezidenţiale, Crin Antonescu dovedindu-se un lider “locomotivă” şi obţinând cu mult peste scorul partidului, asta nu înseamnă că în partid, mai ales la vârf şi prin filiale, totul e pe roze. Şi Filiala Argeş este un asemenea exemplu unde “lupii” tineri vor să preia conducerea. Sunt frământări deci, şi-n PNL. Şi din PNL au dezertat destui. Totuşi, încă nu este înregistrată “hemoragia” de la PSD. Rămâne de văzut ce va fi în PNL şi după următorul Congres, când sunt aşteptate alte mişcări brauniene. Oricum, de acest spectru al destructurării partidelor nu v-a scăpa se pare decât PDL. Şi aceasta, numai până după viitoarele alegeri din 2012.
Este ciudat cum un partiduleţ care încape într-un lift, cum este fostul PUR, actualul PC (sau Partidul Coloneilor din SECU), are pretenţia de a ajunge la guvernare prin el însuşi. Iar unii aproape că chiar îl cred. Nestatornic prin definiţie, întrucât nu a rămas niciodată până la capăt în vreuna dintre coaliţiile din care a făcut parte, fără o doctrină politică, PC mai însemnâd şi partidul curvelor politice, se şi vede propulsat în vârful politicii româneşti. În ceea ce ne priveşte credem că chiar dacă Voiculescu ar mai înfiinţa încă vreo 10 Antene, şi tot nu ar ajunge vreodată să guverneze singur. Aferim, să revină totuşi vreodată la guvernare în cine mai ştie ce formulă de coaliţie.

PDL-ului îi merge încă bine. Nu se ştie însă pentru câtă vreme. Deocamdată este preocupat de asigurarea unei majorităţi parlamentare confortabilă prin “confecţionarea unui “grup” de parlamentari aşa zişi independenţi, care, ori se va transforma într-un mare partid, presidential, pe care Băsescu să se poată sprijini în vremuri de restrişte, ori se v-a destrucura imediat după viitoarele alegeri. Adică, atunci când, uzată moral şi fizic de-atâta guvernare actuala coaliţie v-a trebui, fie să facă un pas în spate, fie să se transforme îtr-un partid-mamut, pentru a mai prinde totuş Parlamentul. Viitorul partid PDL v-a fi, după cum se vede, “confecţionat” prin destructurarea celorlalte forţe politice, respectiv a PSD-ului şi PNL-ului. Uzanţă nu tocmai ortodoxă, dar încă permisă de Legea Electorală. Însă, marea vină o poartă partidele în cauză, respectiv, PSD şi PNL, care şi-au trimis în Parlament politicienii de mucava.
Şi dacă, măcar cei care migrează de la un partid la altul, ar ajunge pe “centura polică”, ca să citez un…”clasic” încă-n viaţă, ar mai fi ceva. Dar când aceşti vânători de “ciolane” fug din opoziţie, pentru a se aşeza în “capul bucatelor” celor aflaţi la guvernare, cum să nu te-apuce greaţa?! Cum să nu ţi se facă lehamite şi de politică, şi de politicieni, şi de ţară, şi de cei care-o locuiesc?! Mai bine rămanea nelocuită! Ştefan Dumitru Afrimescu

Cand prietenul la "şmenuri" se cunoaşte "!

Cand “prietenul” la “şmemuri” se cunoaşte: Pendiuc+”Zeus”=LOVE(le)! În plină criză, Pendiuc, ajutat de conorăşanul Dobre îşi mai ctitoreşte o vilă!

Citeam undeva cum că: “Patronul de la “Zeus”, Grigore Dobre ajunsese anul trecut la un profit de peste 700 miliarde lei vechi”. Acum propbabil că a depăşit suma de 1000 de miliarde. Ne-am tot întrebat cum de s-a ajuns aci şi de unde s-a plecat. Şi, nu mică ne fost surprinderea să aflăm că patronul de la “Zeus” este născut şi crescut în oraşul Balş, la fel ca primarul Tudor Pediuc. Amandoi sunt “Fii ai Balşului”. Iată cum titrează publicaţia “Eveniment de Olt” din 10 iulie a.c., pe prima pagină: “Fii Balşului impart mălaiul” şi continuă: “Mădălin Teodosescu, primarul oraşului Balş, Tudor Pendiuc, primarul oraşului Piteşti şi Grigore Dobre, magnatul de la Zeus, toţi ar putea cîştiga distincţia de ,,fii ai Balşului”. Ultimii doi ,,fii”, primarul piteştean şi afaceristul de la ,,Zeus” s-au născut şi au crescut şi ei pe uliţele Balşului. Printr-o conjunctură, numită împărţirea banului public, drumurile celor trei s-au intersectat”. Aflarăm deci, de unde s-a plecat. De la Balş, adică de la Dunăre. În cele ce urmează vom afla şi cum de s-a ajuns aici.

Criză doar pentru unii?!

Se pare că acestă criză, care a dus la reducerea salariilor cu 25%, la creşterea TVA-ului de la 19% la 24%, la disponibilizări colective de zeci de mii de angajaţi, la luarea celor mai austere măsuri din ultimii 20 de ani, nu-l afectează şi primarul Piteştiului Tudor Pendiuc. Ba am zice că dimpotrivă, chair a găsit de cuviinţă să-şi mai ctitorească o viluţă, pe acelaşi teren din zona Stadionului. Ar trebui poate întrebat cu care dintre firme? Şi cu ce bani? Cumva din salariile de bugetari ale soţilor Pendiuc? Că dom’ primar s-a apucat de ctitorit pe vremuiri de criză stau mărturie stivele de material de construcţie aduse în după amiaza zilei de 5 iulie a.c., de către firma “Zeus” şi lăsate în box-paleţi chiar în faţa primei vile a edilului. Despre relaţia dintre “Zeus” (firma) şi “Zeus”-ul din fruntea Primărieri Piteşti se cunoaşte faptul că firma amintită a obţinut cam tot ce-a vrut muşchii patronului Grigore Dobre în materie de lucrări publice în municipiu Piteşti şi nu numai, ba chiar şi prin judeţele PSD-iste, Olt, Giurgiu şi chiar şi-n municipiul Craiova, la Universitatea din Bănie.

Cine este Zeus? “Lucrările efecutate prin toată ţara au fost de mîntuială”

“Apartamente ANL care au rămas fără tavan, case pentru sinistraţi cărora le-a căzut acoperişul, clădiri publice fără tencuială. Potrivit site-ului de licitaţii publice, ANL-ul, a desemnat drept cîştigători ai licitaţiei pentru construcţia de locuinţe destinate tinerilor din Municipiul Giurgiu 2 firme: SC “Zeus” SA Piteşti şi SC “OltCons” SA Slatina. De mai multă vreme, cele 2 firme lucrează în tandem pentru a cîştiga lucrări publice. Patronul societăţii Zeus SA, Grigore Dobre este un apropiat al primarului PSD al Piteştiului, Tudor Pendiuc, care a sposorizat cu cîteva sute de milioane de lei vechi campania electorală a lui Adrian Năstase, în 2004. Dobre s-a remarcat prin uşurinţa cu care a cîşigat licitaţii organizate de Consiliul judeţean Argeş. Sedii de şcoli, sediile Consiliului Judeţean şi Consiliului Local au fost reabilitate de către SC “Zeus” SA. Amintim şi o lucrare controversată, din perioada guvernării Năstase, care a făcut obiectul unui Dosar Penal în 2006: clădirea Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Argeş. Procurorii Anticorupţie au constatat că, în acest caz, plăţite efectuate către firma Zeus SA au fost duble faţă de valoarea pieţei, înşelînd astfel, bugetul judeţean cu cîteva miliarde de lei vechi”, susţin cei de la “ancheteonline. ro”.
Cert este că aceiaşi firmă “Zeus” a efectuat şi lucrările de pavare a străzii centrale a Piteştiului, respectiv tronsonul Magazinul Trivale-Teatrul “Davila”, construirea Fantanei muzicale din faţa primăriei, plus lucrările de refacere a podului de la Căteasca. Prin urmare, existand astfel de interese şi asemenea tip de relaţii, Tudor Pendiuc fiind conorăşan din Balş cu Grigore Dobre, patronul firmei “Zeus”, aproape sigur materialele de construcţie depozitate de către firma amintită, chiar în faţa vilei primarului Pediuc, sunt un fel de “cadou”, primit drept reconpensă, pentru licitaţiile de lucrări caştiagate de către “Zeus”, firma lui Grigore Dobre.

"ZEUS” SA , abonată la banul public

“SC “Zeus”SA, în tandem cu SC “Scadt” SA Slatina, controlată de actualul preşedinte PSD Olt, Ion Toma, a cîştigat un proiect cu bani PHARE, în valoare de 2,5 milioane de euro pentru refacerea podului de la Căteasca. În perioada mandatului trecut al primarului Pendiuc, SC Zeus SA a mai construit fîntîna arteziană muzicală din centrul Piteştiului, o investiţie considerată inutilă şi foarte costisitoare. Totodată, SC “Zeus” SA a obţinut lucrări de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), fără ca CNI să ţină cont de trecutul nu prea curat al afaceristului Grigore Dobre. Societatea lui Dobre a mai primit un contract de 1 milion de lei pentru construcţia unui complex sportiv în localitatea Lunca Corbului”, mai susţin cei de la “ancheteonline.ro”.

Patronul de la “ZEUS” SA , abonat şi la banul public din Balş, oraşul natal

Firma care a caştigat licitaţia pentru construirea locuinţelor sociale este SC ZEUS SA, cu sediul în Piteşti. Contractul încheiat între Primăria Balş şi societatea ZEUS depăşeşte suma de 50 de miliarde lei, fără TVA. Chiar dacă în momentul actual primăria nu dispune de respectiva sumă, ba chiar nu dispune de niciun leu , angajamentul contractual este unul ferm. Administraţia locală va fi pusă în situaţia de a nu onora alte plăţi pentru a-şi onora contractul cu societatea piteşteană”, susţin cei de la “Eveniment de Olt”. În aceste condiţii mai încape îndoială în privinţa firmei care-i construieşte primarului Tudor Pendiuc cea de-a doua vilă? Sau pentru ce sumă?Dar cum a caştigat patronul de la “Zeus” SA, Grigore Dobre atatea licitaţii pentru lucrări pe bani publici de-a ajuns la un profit de-aproape 1000 de miliarde lei vechi?! Ştefan Dumitru Afrimescu

Şoc în politica argeşană

Şoc în politica argeşană!
Preşedintele interimar al PRM Argeş, Constantin Slabu s-a întalnit la sediul partidului cu reprezentanţii Partidului Noua Dreaptă, fără acordul sau înştiinţarea lui Vadim!
Mircuri 7 iunie a.c., la sediul PRM Argeş a avut loc o întalnire de” gradaul zero”, între o delegaţie a Noii Drepte, condusă de Marius Florea şi preşedintele interimar al PRM Argeş, col.(r) Coonstantin Slabu. Discuţiile au durat ceva mai mult de o oră şi s-au axat (official vorbind), deocamdată, pe un eventual sprijin reciproc la viitoarele alegeri. Întalnirea este cu atat mai şocantă cu cat cele două extreme politice, dreapta şi stanga se întalnesc pentru prima dată după 1944. Iar acest lucru s-a petrecut la Piteşti. Mai mult decat atat, întalnirea celor două delegaţii a avut loc fără ştirea sau acordul ofical al liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor. Tot fără ştirea sau acordul lui Vadm preşedintele interimar PRM Argeş col. (r) Constantin Slabu a înscris în PRM în jur de 100 de noi membri din randurile agenţilor de pază BIDEPA, societate la care Slabu este acţionar şi director general, pentru zona Sud-Muntenia. Potrivit mai mai multor surse, Constantin Slabu a început de mai bine de două săptămani să foloseacă agenţii BIDEPA ca forţă paramilitară la paza şi apărarea sediullui PRM Argeş faţă de “musafirii” nepoftiţi gen Fulga şi Neguşi, deveniţi indezirabili pentru “interimarul” de la PRM, precum şi a unor jurnalişt, ameninţaţi cu tribunalul de către coloneii Slabu şi Dan Zanfirescu. Aşteptăm reacţia lui Vadim. Ştefan Dumitru Afrimescu

Primarul de Topoloveni "albit" de magistraţii argeşeni!

Abuzurile ex-PRM-stului PSD-ist Boţarcă Baronul PSD local-primarul Topoloveniului, Boţarcă-scos basma curată de magistraţi !

Ex-peremistul PSD-ist Gheorghe Boţarcă este primar al Topoloveniului încă din primele zile ale evenimentelor din decembrie ’89. Atunci a intrat pentru prima oară în instituţie şi a “uitat” să mai iasă pană-n ziua azi, deşi a fost la un pas de-a fi demis de Văcăroiu. S-a opus din răsputeri CVT, Boţarcă fiind pe-atunci membru PRM, iar Vadim a intervenit la timp pe langă fostul premier. De-atunci, între Văcăroiu şi Boţarcă (trecut la PDSR), s-a cimentat o prietenie de nezdruncinat, la adăpostul căreia în toţi aceşti ani, edilul Topoloveniului a făcut tot ce-au vrut muşchii lui. Iată doar cateva dintre abuzurile baronului PRM-isto-PSD-ist de Topoloveni.

Abuzuri şi ilegalităţi pe bandă rulantă

1)*-A vandut toate centralele termice ale oraşului, chiar în nume propriu, specificand că una dintre ele a fost contruită de el şi pe terenul lui, chiar în timpul comunismului. În această calitate a vandut centrala unei bucureştence cu nici 100 milioane lei. În aceeaşi zi bucureşteanca a vandut-o lui Boţarcă jr., cu doar cateva milioane lei mai mult, pentru ca, peste numai cateva luni, Boţarcă jr. să o revandă cu terenul aferent cu tot, unei alte persoane, cu suma de 45.000 de euro, lăsandu-şi concetăţenii ani de- randul în frig; 2)*-Topoloveniul nu are apă caldă încă din 1992, adică de 18 ani;
3)*-Şi-a construit pod privat peste Carcinov din bani publici în valoare de 1.800.000 RON , care duce doar la trei vile : la a sa, la a fiiului său aflată încă în construcţie şi la a fostului colonel SECU, Dan Zanfirescu, fost deputat PRM între 2004 şi 2008, în prezent vicepreşedinte PRM naţional. Şi noroc că a avenit criza pentru că altfel, urma să mai construiasc încă un pod. 4)*-A cumpărat 68 ha de teren extravilan de la cetăţeni, la preţul de 70-80 milioane lei vechi/ha, şi l-a vandut, după ce la transferat în intravilanul oraşului, cu 5-6 euro/mp, acţionarilor consorţiului spaniol « Bamesa »., cărora, pentru că i-au acceptat preţul cerut pe terenuri, le-a creat tot felul de scutiri de la taxe şi impozite, sume care ar fi ajuns în bugetul primăriei; 5) *-A închiriat spaţiul Bibliotecii oraşului, care aparţinea fostului CENTROCOOP, PSD-ului, pentru al transforma în sediu de partid şi a-l cumpăra mai apoi pe mai nimic; 6)*-A angajat lucrări de construirea unui complex cultural multifuncţional încă din 1992, în care sunt incluse: o Catedrală, o discotecă, sediu pentru Judecătorie, pentru Parchetul Judecătoriei şi Primărie, cu o singură firmă, SC « Nordco » SRL, aparţinand PSD-istului Mircea Georgescu, complex căruia, numai în 2008 i-a fost alocat suma de 1.761.375 euro; 7)*-A iniţiat o asociere între 10 primării şi consilii locale, numit “Consorţiu Zonal”, al cărui şef s-a autointitulat, care îşi propunea aducţiunea de gaze în cele 10 comune. Numai că, în loc să aducă gaze naturale cetăţenilor, le-a “subtilizat” aproape 4 miliarde lei, fără să fi fost săpat un metru de şanţ pentru ţeava prin care urma să circule gazele; 8)*-A acordat ajutor de sprijin cate 2,5 milioane lei, mai multor odrasle de bani-gata, între care şi fiului unui fost inspector general adjunct din I.Şc.J.Argeş ; 9)*- Şi, deşi are bani să dea ajutor de sprijin unor odrasle de bani gata, a refuzat cu obstinenţă să plătească transportul cadrelor didactice care fac naveta pentru a preda în şcolile din Topoloveni ; 10)*-Ajutat de Zanfirescu, Miriţă prin consoartă, judecătoare la Curtea de Apel Piteşti, de un fost preşedinte al CJ Tulcea, membru PRM şi de Tribunalul Tulcea, Ghoerghiţă Boţarcă a devenit şi proprietar de Deltă, însuşindu-şi nu mai puţin decat 47 de hetare din Delta Dunării, chiar dacă suparfaţa face parte din Zona protejată şi administrată de Adiministraţia Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării (ARBDD) ; 11)*-Acestora li se adaugă încă vreo 200-300 he de pădure, situate pe raza comunei Bogaţi şi obţinute cu ajutorul şi complicitatea aceluiaşi tandem Zanfirescu-Miriţă, plus secretarul Primăriei Bogaţi. Şi acestea sunt doar cateva dintre abuzurile şi ilegalitălile baronului local PRM-sto-PSD-ist Gheorghe Boţarcă , primarul de la Topoloveni.

Studiile, afacerile şi averea primarului de la Topoloveni

Studii

Primarul Boţarcă este de profesie mecanic auto, mai exact tinichigiu. După 1990 şi-a « completat » studiile, ajungand subinginer, apoi în urma unui masterat a devenit inginer diplomat. Şi-a continuat studiile, absolvind şi o Facultate de administraţie publică locală şi un Institut de Teologie. Numai că, nu prea a dat pe la cursurile absolvite. Nici nu ar fi avut cum, trebuind să facă faţă, nu atat funcţiei, cat mai ales propriilor afaceri, vizetelor în străinătate, chiolhanurilor şi, nu în ultimul rand, activismului politic şi de partid, atat din sanul PSD, cat şi cel al PRM. Şi nu numai în plan local, ci şi naţional, fiind pentru Topoloveni un fel de « Pendiuc » al Piteştiului, garantand pentru candidaţii de la centru, veniţi să candideze în coligiul său, pentru Dan Zanfirescu a garantat doar pe jumătate spre deloc. Motiv pentru care PRM nu a mai intrat în Parlament.

Afacerile

Iată şi care sunt afacerile dlui Boţarcă: *-*-Tip-Topo, o firmă de taximetrie ; *- “Crescendo Market”, o firmă de cablu pentru TV şi Internet; *- “Valmar”, mai mult decat o carciumă, un soi de pensiune, dar şi loc de întalniri şi consfatuiri PSD-iste, la care au participat chiar liderii naţionali: Iliescu, Geoană, Năstase şi chiar Ponta şi unde s-au şi luat deciziile falimentare dinaintea prezidenţialelor: *- o fermă de agricolă în toată regula ; *-şi bineînţeles un service auto. Se pare însă că toate firmele sale sunt doar de paravan, pentru a justifica provenienţa banilor din afcerile ilegale, cum ar fi traficul cu terenuri, traficul de influienţă şi sfanta şpagă. De altfel, în fruntea celor patru afaceri ale primarului este trecut Boţarcă jr. « Seniorul » avand probleme mult mai importante cum ar fi consolidarea propriei puterii şi « cultivarea » pilelor şi a relaţiilor la nivel înalt, şi nu numai cu marea familie a PSD-ului local, ci cu liderii marcanţi ai partidului: Iliescu, Năstase, şi nu în ultimul rand cu Văcăroiu şi Nicolescu, relaţii care i-au întărit în Topoloveni puterea absolută. Adica, atat puterea politică, cat şi pe cea economică, atrăgandu-i titlul de « baron local PSD » de Topoloveni.

Averea

Averea primarului Boţarcă este extrem de greu de evaluat. Chiar şi cea aflată la vedere. Deţine, potrivit mai multor surse peste 70 ha de teren în lunca Argeşului. Mai deţine (oficial ?) 6 ha teren pădure la Bogaţi, iar neoficial vreo 300 de ha şi alte 5 ha forestiere la Răteşti, două vile şi-o a treia în construcţie, un jeep şi cate un autoturism pentru fiecare membru al familiei, inclusiv pentru o noră. Dar, acestea sunt doar varful aisbergului. Primarul Boţarcă deţine foarte mulţi bani în conturi deschise în bănci din Germania, unde se află stabilită una dintre cumnatele sale. Sume, desigur nefăcute publice în declaraţiile sale de avere.

Scos basma curată

Parte importantă în scandalul «Tigris », dar mai ales autorul toturor abuzurilor, ilegalităţilor şi nedreptăţilor săvarşite în cei 20 de stat în funcţia de primar, atat cetăţenii exasperaţi, cat şi consilierii locali şi chiar funcţionarii din cadrul Prefecturii Argeş, l-au reclamat la Poliţie, Parchet, precum şi liderilor PSD. Pe numele « baronului » de Topoloveni au fost întocmite peste 30 de dosare de cercetare penală. Cu toate acestea “organele” l-au scos de fiecare dată basma curată, soluţionand dosarele cu NUP sau SUP. A existat totuşi un dosar, rezultat în urma unei plangerii din partea Prefecturii, în care s-au făcut cercetări ceva mai aprofunde şi în urma cărora forţele DEPIR au descins la primărie şi la una dintre vilele baronului şi i-au « săltat » orece documente. Mai mult, primarul Topoloveniului a şi fost reţinut în vreo două randuri, dar numai pentru declaraţii, şi cel mult pentru cate o zi sau două. A fost însă de fiecare dată scos din mainile procurorilor tocmai de relaţiile pe care a avut grijă să şi le “cultive” de-a lungul celor 20 ani de stat în funcţia de primar al Topoloveniului. Relaţii dovedite salvatoare chiar şi sub o guvernare liberală şi iată şi sub o altă guvernare şi mai de drepta, PDL-sto-UDMR-istă.
Ştefan Dumitru Afrimescu

Revoluţia romană între adevăr şi mistificare

Editorial Rovoluţia română între adevăr şi mistificare
Despre mimi, impostori, eroi şi morminte

S-au împlinit zilele mai lunile trecute 20 de ani de la evenimentele din decembrie ’89, numite destul de pompos şi revoluţia română. Analitic vorbind, a fost prima “revoluţie” (rog a se citi lovitură de stat), transmisă în direct. Tot în direct s-a transmis, câţiva ani mai târziu, abolirea unei alte dictaturi din est. I-a urmat în ‘99 abolirea dictaturii lui Miloşevics, de data aceasta din Balkani. Apoi, invazia Iraqului, în 2003. Dictaturile sunt însă aceleaşi peste tot, cu mici diferenţe de… nuanţe: dictaturi de stanga sau de dreapta. Poate că ar trebui să fie tipărit un studiu despre dictaturi într-un tiraj de masă, pentru că noi, românii avem, pe lângă o duzină de defecte, unul care i-a ajutat pe foştii dictatori şi pe aceşti pseudopoliticieni de azi să facă tot ce-au vrut muşchii lor. Defectul acela este că pricem greu (sau doar ne prefacem), uităm repede şi iertăm chiar mai repede decât uităm. Celelalte defecte ar fi laşitatea, oportunismul, inconsecvenţa, iar în dreptul calităţi, ar fi într-o doză aproape insesizabilă, puţina nebunie, manifestată cam odată la o sută şi ceva de ani. Din păcate, de rezultatul nebuniei unora, de fiecare dată au profitat impostorii, acel soi de profitori, care se agaţă de orice oportunitate, pentru a-şi însuşi calităţi pe care nu le-au avut niciodată. Au ştiut întotdeauna să se afle la momentul potrivit, în locul potrivit, chiar dacă au mimat totul. Nu, nici măcar figuraţie n-au făcut, ci doar au mimamt până şi figuraţia. Ei bine, tocmai acest soi de impostori, aceşti mimi ai figuraţiei sunt cei mai vocali. Am uitat să adaug la capitolul “calităţi” mimetismul românilor. Suntem în stare să mimăm totul: de la un act sexual, la o revoluţie. De la orgasm, la reforme. De la eretism, la frica de Dumnezeu. Totul e de mimat. De la dictatură, la democraţie. De la economia de comandă, la economia de piaţă, noi preferând economia subterană. Mimăm competenţa, preferând de fapt sistemul de pile şi relaţii. Mimăm statul de drept, preferându-l pe cel mafiot. “Calităţi” de care nu cred că ne vom mai vindeca vreodată. Până şi ultima noastră revoluţie a fost tot mimată. Doar morţii, răniţii şi mutilaţii acelor zile nu au mai reuşit să mimeze moartea, rănile şi gloanţele rămase pentru tot restul vieţii în trupuri. Crimele au fost au fost pe cât de reale pe-atât de inutile. Regimul îşi dovedise incompetenţa timp de 45 de ani. Prin urmare, trebuia să plece. Acelaşi Regim, ca şi cum nu i-au ajuns sutele de mii de victime de până în ’89, a vrut să mai lase în urmă alte câteva mii de morţi, răniţi şi mutilaţi pe viaţă. Dar, putea fi şi mai rău. Adică, putea ieşi din scenă, printr-o adevărată baie de sânge. Păcat de acei tineri căzuţi la Inter, de morţii de la Timişoara, aduşi la Bucureşti şi arşi în crematoriu, a căror cenuşă a fost aruncată la canal. Pe cadavrele lor impostorii au ajuns la putere, alţii pe funcţii babane, sau cu indemnazaţii de 17-18 milioane lei/lună, doar pentru că au fluturat de la vreun balcon al judeţenelor de partid vreun drapel găurit. Apoi, unii ca ei au venit peste ani şi se bat cu cărămida-n piepturi urlând că au “făcut istoria”. Că fără ei se scufunda lumea sau mai ştii, poate întregul Univers! Când de fapt, revoltă a fost doar la Timişoara. La mitingul de la Bucureşti a fost o” dulce” pantomimă: Ceauşescu a mimat că vrea să fie veşnic, iar mulţimea că era sătulă de promisiuni. În realitate, “pingelică” era la fel de adulat ca-n anii lui de glorie. Noroc cu “agenturili”, şi-a fost nevoie de vreo patru, cinci asemenea “agenturi”, pentru al debarca. Restul, respectiv mimarea procesului şi asasinarea celor doi, chiar în ziua de Crăciun, este “brand” sută la sută românesc. Preferam pentru ce doi o altfel de pedeapsă, cum ar fi condamnarea pe viaţă la aceleşi condiţii de trai pe care le oferiseră ei românilor timp de aproape un sfert de veac.Dar, Impostorii i-au vrut morţi, şi cât mai repede, pentru a duce cu ei adevăruri, care puteau însemna ani grei după gratii, şi pentru impostori. Dacă dictatorii ar mai fi rămas în viaţă, destul de probabil că azi am fi avut mai puţini pseudorevluţionari printre noi, şi mai mulţi după gratii. Dar…n-a fost să fie! Poate…data viitoare! Adică peste alte vreo 200 de ani! Ştefan Dumitru Afrimescu

Lipsa unei legi a lustratie naste monstri

Lipsa unei Legi a Lustraţie naşte monştri şi după 20 de ani de la revoluţie! Un fost col. SECU, ce racola minori, pentru ai transforma în turnători şi care a fugit cu 1,6 miliarde lei, banii păgubiţilor FNI, a ajuns preşedinte al PRM Argeş!

În cei 20 de ani scurşi de la revoluţia din decembrie 1989 s-a dovedit de sute de mii de ori cat de necesar era, să fie adoptate, începand chiar din 1990, două legi esenţiale pentru oricare democarţie din ţările foste comuniste: Legea Condamnării comunismului şi Legea lustraţiei..S-ar fi împiedicat astfel ascensiunea unor politruci notorii, precum Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu & comp., în sructurile de putere ale statului, în partide, precum PNŢ, PNL, PRM şi PSD nu ar mai fi putut fi infiltraţi foşti securişti, nu ar mai fi existat “dosariade”, mineriade, şantajişti şi şantajaţi cu dosarele de informatori, instituţii fundamentale ale statului (Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia, Justiţia, Magistratura şi Mass Media), nu mai puteau fi înţesate cu foşti ofiţeri SECU şi ar fi fost respectate şi aplicate legile unui stat de drept, Romania nu mai putea fi atat de uşor de devalizată, nu mai avea cum să apară tot felul de jocuri piramidale precum Caritas, Philadelfhia şi FNI, iar ofiţerii fostei Securităţi, precum colneii Dan Zanfirescu şi Constantin Slabu îşi puteau plimba liniştiţi nepoţii sau nepoatele pe aleile parcurilor din oraşele în care locuiesc. Cei enumeraţi deja, au preferat să-şi continue activităţile anterioare, reuşind, unul ca alde col. Slabu să mai racoleze, în afara sutelor de turnători încă de pe băncile şcolilor, şi vreo7.500 de victime (numai din Argeş), şi pentru FNI.

Cine este col. Constantin Slabu? “Ece homo”…sekurty’s !

Constantin Slabu a intrat în Securitate în 1969. Înainte de 1989 a ofiţer de Securitate, lucrand în cadrul Direcţiei de Contrainformaţii a Securităţii Argeş. S-a pensionat definitiv în 1995-1996 în baza unei Ordonanţe de Guvern, prilej cu care şi-a tras şi vreo 20 sau 24 de salarii compensatorii. Şi Constantin Slabu face parte deci, din randul pensionarilor de lux ai Romaniei, fiind beneficiarul unei pensii speciale ca oricare angajat al Serviiciilor de Informaţii. Şi nu trebuie uitat că a “slujit” sub două Regimuri: pană în 1990, sub cel totalitar, pentru ca după 1990, Virgil Măgureanu să-l reînregimenteze şi în SRI, şi tot în cadrul Direcţiei de Contrainformaţii. În veche calitate de ofiţer SECU la contrainformaţii, Constantin Slabu racola minori încă de pe băncile şcolilor, pentru ai transforma în “turnătorii” propriilor familii (bunici, părinţi, fraţi şi surori), ai prietenilor de familie şi ai vecinilor de apartament, de scară sau de blocul în care locuiau. Fostul ofiţer SECU a şi recunoscut de altfel într-un săptămanal local: “Serii întregi de minori, inclusiv din Argeş, au fost racolaţi de către structurile informative. Ţinta ofiţerilor din serviciile secrete erau elevii eminenţi, cu înaltă ţinută morală, care colaborau pe linia prevenirii actelor antisociale şi a delincvenţei juvenile”. Cu toate acestea fostul securist susţine că: “Minorii racolaţi nu făceau poliţie politică”. Atunci ce făceau? “Turnătoria” nu este cumva asimilată “poliţiei politice”?

Şi cu banii FNI-ştilor ce-aţi mai avut?! Dar, să continuăm. În 1990 Constantin Slabu s-a pensionat din fosta Securitate. însă nu a stat pe ”tuşă”decat vreo cateva luni, întrucat Virgil Măgureanu, director SRI pe-atunci l-a reactivat în randurile SRI-ului, unde a rămas pană în 1996. După ce s-a pensionat şi din SRI, şi după încă o “tuşă” de numai cateva luni, a fost contactat de către “oamenii lui SOV”. Unul dintre cei aproape 350 de foşti securişti din anturajul lui Sorin Ovidiu Vantu (SOV), l-a propus patronului FNI, pentru funcţia de director al “Gelsor” Argeş, poziţie din care controla şi filiala locală FNI-ul, unde de altfel şi-a şi impus fiica (Smeureanu C. Gabriela), în funcţia de contabil-şef al FNI Argeş. După cum se ştie FNI s-a păbuşit în anul 2000. Pe data de 15 mai acel an, “mama FNI”, Ioana Maria Vlas a transmis pe fax în toată ţara, inclusiv şi-n Argeş o directivă prin care interzicea efectuarea plăţilor în numerar. In noaptea de 23-24 mai Constantin Slabu, dircetorul Gelsor a pătruns în sediul FNI, şi nu al Gelsor, care se despărţise de FNI, şi a sustras suma de 1,6 miliaarde lei, din care 1,2 miliarde au aparţinut numai familiei: Slabu Constantin (tatăl)-17,4 milioane lei; soţia col. Slabu (Slabu Alexandrina-357,9 milioane lei) şi familia ficei, respectiv, Smeureanu C. Gabriela-23,1 milioane lei, pană şi nepoata de numai 8 ani pe-atunci şi-a luat partea: Smeureanu M.Mihaela-8,2 milioane lei şi Smeureanu M. Marian Marius-472 milioane lei şi “tartorul”, col Slabu C. Constantin-179,5 milioane lei +107, 6 milioane lei. Înnoaptea cu pricina col Slabu a fost la un pas de a fi linşat de restul deponenţilor FNI, care aşteptau să le vină randul la încasat bani. Rand, care, pentru cei mai mulţi dintre deponenţi nu a mai venit nici pană-n ziua de azi. Au urmat procese, proteste ale păgubiţilor, cercetări inclusive a col. Constantin Slabu. Şi cu toate acestea singura care a fost judecată şi condamnată de statul roman a fost Ioana Maria Vlas. Restul sunt cu toţii bine mersi. Pană şi preşedintele Băncii de Scont, Teodor Nicolăescu stă ascuns pe undeva prin Indonezia iar fostul preşedinte al BID (Banca de Investiţii şi Dezvoltare Nicolae Văcăroiu este, pentru încă 7-8 ani, preşedintele Curţii de Conturi a Romaniei După gratii mai stat şi Doru Nicolaescu şi Nicolae Popa. Nici colonelului Slabu nu i-a fost mişcatîn timpul cercetărilor, un fir de păr măcar, deşi gestul său frizează, furtul, însuşirea ilegală a unor sume de bani care aparţineau şi altor păgubiţi. Dar, pentru că suma a fost atat de mare i s-a spus hold-up. Ca să nu mai spunem că acei 1,6 miliarde lei din anul 2000, echivalează cu peste 100 de miliarde dinziua de azi. Şi lucrurile nu se opresc aici. Salvatorul col Slabu se numeşte Teodor Teodosescu, fost procuror general al Parchetului Curţii de Apel Piteşti.

“Ţeape de ţepe”, date de Slabu atat patronului FNI, cat şi agenţiei “Imobil ’47”! Cea mai tare lovitură dată de Slabu chiar patronului FNI a fost achiziţionarea sediului Gelsor. Potrivit unor infosrmaţii “top secret”, jumătate din vila de pe bdul Republici în care a fost sediul Gelsor.a aparţinut fostului deputat PDSR Iulian Nistor, iar cealaltă jumătate Fondului locative Piteşti, iar pentru vanzare a fost necesară şi apostila unui foarte cunoscut viceprimar. Vila plus terenul de sub ea în suprafaţă de 780 mp. Pentru achiziţionarea vilei s-a adresat Agenţiei Imobiliare “Imobil ’47”, care i-a găsit vila a mintită, contra sumei de 80.000 USD, plus un commission de 5000 USD, pentru agenţie, commission care nu a mai fost recuperate nici pană azi. Mia mult, la scurt timp după cumpărarea imobilului col. Labu a vandut vila către Gelsor cu suma de 100.000 USD, obţinand o diferenţă de 20.000 USD. Cu 10.000 USD şi cumpărat un apartament prin aceeaşi agenţie chiar pe calea Bucureşti, iar ceilalţi 10.000 USD i-au intrat în propriile-i buzunare.

Final, deocamdată, cu happy-and! Au trecut 10 ani şi mai bine de o lună de zile de la hold-up-ul din noaptea de 23-24 mai 2000. Nici pană azi col. Constantin Slabu, fostul şef al Gelsor Argeş, în ciuda manăriilor pe care le-a făcut, nu a fost măcar o oră reţinut de procurori. Şi nu numai că nu a fost atins măcar cu o floare, dar a ajuns şi ditamai directorul şi acţionarul Agenţiei de protecţie şi pază “Bidepa”. Şi, ca şi cum nu i-ar fi fost de-ajuns, cu vreo două luni în urmă a fost “uns”, cu sprijinul colegului său de la Securitate, col. Dan Zanfirescu, şi preşedinte al filialei PRM Argeş. În această dublă calitate col Slabu şi-a permis să folosească agenţii BIDEPA pe post de forţă paramilitară, pentru a îngrădi accesul unor membri PRM, ajunşi indezirabili pentru col. Slabu şi camarila sa din fosta Securitate.
Ştefan Dumitru Afrimescu

PS Iată un mod sănătos de a gandi, postat pe acest blog de către un... "anonim":

Intai de toate

Bună Dana şi scuze dacă poate deranjez
Ar fi ceva de comentat la comentariile tale. Mă voi rezuma însă la doar cateva completări la postarea mea anterioara.

Dan diaconescu, ştii şi tu foarte bine, că nu este si nici nu a fost un înger. Dacă ar fi fost, cu siguranţă ar fi urcat de mult la ceruri. Nici otv-ul sau zero tv, pe numele său de…“răsfăţ”, este tocmai ceea ce lipsea romanilor, pentru a-i tembeliza definitiv. Sigur că nici kanal d sau “antenele” nu sunt foarte departe, totuşi parcă mai au şi ceva conţinut nu sunt doar “forme” fără fond, cum este otv. Pe de-altă parte, cand am propus unei televiziuni de nişă (“pratec tv”), un proiect media şi o grilă de programe ceva mai elevate, mi s-a răspuns că, “patronul nu are de gand să aibă telespectatori numai din randul academicienilor". Este şi acesta un adevăr. Dar, dacă presa scrisă nu mai vrea sau nu mai poate să mai fie formatoare de caractere sau măcar de opinii, corecte, atunci “misiunea" ar trebui preluată de anumite televiziuni de nişă, gen tvr cultural. Revenind la dan diaconescu, eu cred că-şi face iluzii deşarte cu PPR. “Popular”, nu vine cumva de la populist? Oare chiar să nu se fi săturat romanii de 20 de ani de populismele ieftine ale PSD, PDL, PRM şi PNG, care iată unde ne-au dus? Le mai trebuie şi partidul lui diaconescu? Sau poate vrea diaconescu să mai “albească” vreo cateva milioane de euro, “spelandu-le” cu ajutorul PPR? N-ar fi nici primul şi nici ultimul “samaritean” al romanilor! De altfel, cred că i-l v-a face cadou lui băsescu, chiar inainte de a se dezmetici. Deocamdată e încă buimac de tot ce i se întamplă. De altfel, dan diaconescu ar fi trebuit mai de mult "săltat", pentru infracţiuni mult mai grave decat cele pentru care este cercetat. Acum e “beat criţă” de “succesurile” repurtate. Aş vrea să-l vad cand va venii scadenţa cu "nota sa de plată". Atat pe el, cat şi pe cei de la "atacul la persoană", care sunt mai "penali" de mii de ori decat diaconescu. Cu prietenie-Ştefan

Editorial-Scoala romanească-fabrică de tampiţi

EDITORIAL
Şcoala romanească-Fabrică de tampiţi!

Este tot mai evident faptul că şi Învăţământul se află de 65 ani în tot felul de crize. De la crizele financiare generate de politicile de subfinanţare ale fostelor guvernări, la cele de calitatea personalului didactic rămas în sistem, de la numărul tot mai redus de elevi, abandonul şcolar, fiind la cele mai ridicate cote din UE, la calitatea tot mai precară a absolvenţilor. O altă cauză este corupţia din sistem, mica, dar mai ales marea corupţie, unde „sfânta şpagă” este noua religie. Chiar zilele acestea la BAC, mai mulţi elevi au mers după examen direct la DNA. Apoi, circul s-a mutat la domiciliile unor profosori şi directori, acuzaţi că ar fi luat o şpagă de vreo 2000 lei.
Cine este de vină pentru toate acestea? Întai de toate clasa politică, Guvernele precedente, apoi miniştri care s-au perindat pe la învăţămant şi care nu au fost în stare să reformeze sistemul. Ba mai mult, l-a scufundat aproape definitive.

Nu există post în învăţământ, începând cu cel de director adjunct de unitate şcoolară, care să nu fie obţinut prin şpagă şi/sau culoare politică. Nu există concurs pentru vreun post mai acătări, care să nu fie măsluit. De la mica corupţie, care începe acolo unde un profesor îşi obligă elevii să-i vină meditaţii, pentru a nu-i lăsa corigenţi şi/sau repetenţi sau un profesor pensionar, care, pentru a obţine câteva ore sau o catedră întreagă, cotizează şi el cu cât îl ţine buzunarul, şi până la marea corupţie, prin care un proaspăt absolvent cu nota 5 la titularizare ajunge să suplinească un profesor la un colegiu naţional. Sau un profesor obscur ajunge director, inspector şcolar, inspector general adjunct şi chiar inspector general plin, nu mai este decât un pas. Doar cuantumul şpăgii mai face diferenţa, aceasta fiind direct proporţională cu funcţia vizată.

Altminteri ce mai poţi să crezi, când autorii testelor unice la limba maternă confundă personajele din Schiţele lui Caragiale, Ghiţă Niţescu cu Niţă Ghiţescu, iar peste doar câteva zile, gafa se repetă şi la teza de Istorie, unde Armata 1 a fost confundată cu Armata a 2-a? Pe de-altă parte, ce fel de pretenţii mai poţi avea de la nişte profesori care sunt mai prost remuneraţi chiar şi decât măturătorii?! Iată unde s-a ajuns! Până acolo când, până şi un „buticar”, dictează profesorilor notele pe care să le pună odraslei lui de bani gata. Iar consecinţele deja se văd.

Cert este că, de ani buni, Învăţământul românesc scoate pe bandă rulantă tot felul de „rebuturi”. În fapt, nişte semianalfabeţi cu diplome. Semianalfabeţi, care, într-o zi, se pot întoarce în sistem cu apucături cu tot. Însă, pe post de „profi”, asigurând, astfel, perpetuarea corupţiei, a nonvalorii şi promovarea nepotismului. S-a preferat astfel, unui învăţământ performant, un învăţământ de cumetrie, lipsit nu doar de performanţă, ci şi de o minimă eficienţă. Învăţământul românesc a devenit astfel necompetitiv chiar şi în plan intern. Pentru că un sistem care a scos timp de 17 ani şomeri pe bandă rulantă nu mai poate fi competitiv nici cu sine însuşi. Cum de s-a ajuns aici? Simplu! Prin amânarea şi/sau respingerea reformării sistemului în sine. O politică păguboasă de amânare a reformei, preferată de clasa politică şi dublată de reticenţa la reformă a celor care compun sistemul. Dacă pe termen scurt efectele par insesizabile, pe termen mediu şi lung, acestea pot fi catastrofale. Mai mult, clasa politică românească a „uitat” se pare, că acest învăţământul românesc a intrat în competiţie cu sistemele de educaţie din tot restul ţărilor componente UE, şi că „produsul finit”, adică absolvenţii învăţământului nostru, va trebui să facă faţă concurenţei de pe piaţa muncii din CE. O piaţă tot mai pretenţioasă nu numai cu emigranţii de-aiurea, ci mai ales cu cei din ţările membre UE. Şi-atunci, nu cumva guvernanţii se jucă cu viitorul acestor generaţii, amanetându-le carierele? Amputandu-le viitorul? Nu cumva Şcoala romanească a ajuns să scoată doar cateva exemplare reuşite, restul fiind cvasirebuturi? Nu cumva Şcoala a devenit o “fabrică”de produs tampiţi pe bandă rulantă!? Ştefan Dumitru Afrimescu

O parte din averea ex-deputatului PRM, comunisto-securistul Dan Zanafirescu!

PRM Argeş - De la avocat înlocuit cu-n inculpat, la inculpat schimbat cu-n securest!
O parte din averea colonelului de securitate Dan Zamfirescu, fost deputat PRM, 2004-2008

Fostul deputat PRM între anii 2004-2008, Dan Zamfirescu detine o avere de invidiat. Este actionar la SC “Tribuna Economică” SA Bucuresti , la SC “DGC CONSULTING” SRL, patron SC “AGROTOP” SA Topoloveni, actionar , SC “SIN D & D” SA. D-l Dan Zanfiresc a intrat in posesia unui teren agricol la Topoloveni în suprafaţă de 2,5 ha, unde cumnatul lui este cunoscutul primar Gheorghiţă Boţarca, printre cei mai bogati primari din Argeş. Primar, despre care presa scrie de-aproape 20 de ani, fără să i se întample nimic. Şi aceasta şi datorată relaţiilor de rudenie dintre cei doi: sotia dlui Zamfirescu este verisoară primară cu primarul Boţarcă. Atat Dan Zanfirescu cat si sotia sa, Daniela au lucrat in acelasi sistem, al fostei securitatii, ceea ce a făcut ca de fiecare dată, primarul şi camarila sa, în frunte cu Dan Zamfirescu, să iasă basma curată, chiar dacă “udau şi canapeaua”!

Despre cum “banul trage tot la ban şi păduchele tot la…păduche”!
Ca şi cum nu i-ar fi fost de-ajuns societăţile la care este patron sau acţionar, d-l Zamfirescu s-a pricopsit şi cu vreo cateva aprtamente: unul în “Şoseaua Panduri” , nr 7 , un altul in “Calea 13 Septembrie” şi în ,,Pescarilor”, şi în un al patrulea în “Drumul Taberei”, toate patru în Bucureşti. Mai deţin un apartament şi în Mamaia, situat într-un bloc numai de “barosani”. În Topoloveni deţine una bucată vilă în suprafaţă de peste 300 m.p., situată între vila primarului Boţarcă si cea a odraslei acestuia. “Cocioabă”, a cerei valoare este de peste 300 mii euro. “Este o vilă cu o arhitectura deosebita , cu dependinte si o terasa, unde se poate face o nunta de peste 200 persoane, o vila dotată cu porţi din fier fosrjat, cu deschidere electronica si supraveghere video.
La Cateasca a mai deţinut o “casă de vacanţă, primită sub forma de “donatie“ probabil de la vreo “matuşă Tamara“, vandută însă în 2007, cu suma de 55 mii de euro după cum rezultă din documentele de vanzare – cumparare. “Căsuţa”de vacanţă a fost cumpărată de către dna Iordache Alice Coralie Claudia, din Bucuresti, cu domiciliul pe str. Stirbei Voda, nr.126 , et II , ap 5.. Blocul din “Şoseaua Panduri” a fost cumparat in anul 1991 cu suma de 1.373. 000 lei, iar apartamentul din “13 Septembrie” a fost achiziţionat in 1996 cu 1.600.000 lei. Oare cine avea in perioada aceea, atatia bani?

„Afaceri” pe Clisura Dunării cu carburanţi, în plin embargou ONU, impus Iugoslaviei!
D-l Zanfirescu a facut trafic cu carburanti pe clisura Dunarii in perioada in care exista embragoul ONU asupra Iugoslaviei privind carburantii, perioadă in care a acumulat sume mari de bani neimpozitate. Intreaga contrabanda cu carburanti pe clisura Dunarii a facut obiectul unui dosar penal , dosar cu care Zanfirescu Dan este santajat. Acesta fiind si interesul pentru care a fost plantat in apropierea lui Vadim Tudor si de a deveni deputat, pentru a-I fi asigurată imunitatea . Din momentul in care a devenit deputat si apropiat al lui Vadim Tudor, il minte cu asa zise “note secrete”, de fapt niste inventii in marea lor majoritate, si pot dovedi oricand ca sunt nişte minciuni. Oricine o poate dovedi chiar lui Vadim Tudor, că sunt nişte minciuni. Dan Zanfirescu mai are si nişte acţiuni la limita legii la firma “DGC CONSULTING 2002” SRL, firmă care isi are sediul social in apartamentul din “Calea 13 Septembrie”, nr 106, bl 50, sc 1, ap 3, Bucureşti. O parte din acţiunile acestei firme se desfasoară în sistem “suveică”, între “CEMENTIR International” SRL , punct de lucru Portul Nou, incintă, Bucureşti, sect 2 şi SC “MITROCIM” SA, unde există directorul Mihai, fost ofiţer de securitate. Firma d-lui Zanfirescu preia cantităţi mari de ciment, le vinde la diversi beneficiari numai pe baza de aviz, primeşte CEC-uri pe numele de Dan Zanfirescu, însă banii întră într-un cont al BCR, Sucursala Unirii, cu nr. RO02RNCB 0082023072180001. Despre toate aceste “inginerii” sau cum vreţi să le denumiţi, cu ciment, s-au prins si “băieţii“ care se ocupă cu controlarea CEC –urilor in alb, care nu se mai încaseazî niciodată de către beneficiari. Acest serviciu se află în incinta RATB Bucureşti, si aparţine de secţia 14 de Politie. Mai există şi un dosar de evaziune fiscală la Parchetul si Garda Financiară Olteniţa. unul dintre cei care au fost păcăliţi în aşa zisele “afaceri” cu ciment, dl GEO COS de la firma “GEOCOST VALIMARK” din com Frumuşani, din jud Calarasi, care a pierdut sume importante de bani şi care poate da relaţii şi mai complete. Mai putem arăta că firma SC “SIN D & D” SRL, este firma la care este asociat cu un nepot de al său, Sin Nicolae, care a adus din din Occident în perioada cat a fost deputat PRM, 2007-2008 zeci de autoturisme străine, pe care le-au valorificat împreună, fără a mai plăti şi taxele aferente. Acestui Sin Nicolae i-a dat suma de 8 miliarde de lei ca să cumpere mai multe capete de tractor, adica TIR-uri, numai partea motoare, iar acesta i-a dat “ţeapa”. Acum il caută peste tot si il ameniţă că banii sunt ai lui Vadim şi că-l bagă în puşcărie. Am mai descoperit noi, că d-l Zanfirescu a mai avut un apartament si in “Drumul Taberi”, la nr 50, Bucuresti, deci se făcură patru apartamente, vila super tare de la Topoloveni, casa de vacanţă de la Căteasca si apartamentul de la la Mamaia.
De menţionat că la Topoloveni, împreuna cu primarul Boţarcă a cumparat niste rezervoare din fibra de sticla, patru bazine, pe care le-a ingropat pe terenul lor de langă podul construit din bani europeni şi care a făcut obiectul unor cercetări penale vaste, pentru că a fost mutată locaţia podului, iar banii europeni au fost folosiţi în scop personal, podul fiind construit pe terenul propriu si folosit numai de ei in scop personal, aşa cum se vede şi din anume fotografia alăturată. Dan Zanfiresu şi primarul Boţarcă au cumparat cele patru rezervoare pentru a face din ele fie crescatorii de peste, fie rezervoare pentru o viitoare staţie PECO. Avem informatii ca bazinele nu au fost plătite şi ca firma care le-a adus, este aceeaşi firmă care face anvelopara blocurilor din Topoloveni, rezervoarele constituidu-se intr-un soi de şpagă sau commission, pentru a castiga licitaţia. D-l Zanfirescu mai detine si 3 autoturisme de lux, o Toyota , un Volswagen si un Volswagen 4x4. De la la “AGRO TOPESAD” Topoloveni, numai intr-un singur an a caştigat aproape 256 miloane lei, acestora li se adaugă sumele obţinute din afacerile de contrabandă cu carburanţi de pe clisura Dunării, başca pensia lui de 216 milioane lei, de fost ofiter superior de securitate, si a soţiei care la randul ei are o pensie de 180 milioane lei, tot de la SRI. Avem aici de-a face cu un om caruia de 10 ani ii intra in casa aproape 400 milioane lei numai din pensii. Că are bani de-i întoarce cu lopata, o dovdesc şi dividendele încasate de la SC “Tribuna Economică” de peste 420 milioane pe an, başca cei 3500 euro lunar, de la închirierea unui apartament.

Din ciclul, “Dacă pămant nu e, nimic nu e” În continuare ne vom referi şi la niste terenuri pe care Dan Zanfirescu le deţine in comuna Gurbănesti , jud Calarasi. Este vorba de vreo 7 ha, date de un oarecare Jelev, fost “colonel” de securitate, care de fapt a fost plutonier adjutant, dar a fost impus de Zanfirescu în jud Călăraşi, asa cum şi-a mai impus oamenii lui şi la Lehliu, şi la Oteniţa, cu totii “cotizand” cu sume fabuloase si apoi dand chik-suri, aşa cum de fapt s-a implicat si la Arges, impunandu-l pe Col Slabu. De altfel, gruparea, Slabu, Miriţă, Zamfirescu şi Boţarcă, pe mană cu secretarul Primăriei Bogaţi, sunt cu toţii implicaţi intr-o afacere cu terenuri forestiere, gruparea dovedindu-se o “combinaţie letală”, pentru vreo 300 ha de pădure. Mirita a mai fost pus in posesie pe alte cateva ha de pădure, pe care la scurt timp le-a tăiat ilegal la ras. Nimeni nu mişca însă in fata dlui Miriţă pentru că soţia este cunoscuta judecatoare Miriţă de la Curtea de Apel Pitesti. Mirită Ilie se laudă la toţi, care stau să-l asculte, că l-a salvat de la moarte pe Vadim in 1992, la Constanta. De altfel Mirita Ilie este cunoscut in zonă ca vechi colaborator al fostei Securităţii. Acelaşi Mirita Ilei nu a mai călcat prin sediul PRM, exact de la fuga “găştii” lui Manzană, pană mai acum o lună în urmă, cand a fost instalat col Slabu, cel care, în nopatea de 24 august 2000 a sustras din sediul Gelsor 1,6 miliarde lei, banii depunenţilor FNI, si care a stat la “cutie” pană cu o lună în urmă, cand a obtinut de la Parchet neînceperea urmăririi penale (NUP), întrucat vezi doamne, nu a existat nicio faptă penală. Ca şi cum “şterpelirea” celor 1,6 miliarde lei din sediul Gelsor, s-a dovedit a nu constitui faptă penală. Dar, d-l Zanfirescu s-a implicat si la Arges si a reşit să spargă organizatia aşa cum a reuşit şi la Dimboviţa, şi la Vilcea, ca şi la Calarasi. “Peste to dom’ne, pe unde a trecut, s-a ales praful de PRM, si nimeni nu vrea sa priceapa că e venit in PRM cu misiune clară. Dacă am corobora actiunile lui din teritoriu, cu minciunile pe care le toarna d-lui Vadim, ne-am da seama ca d-l Zanfirescu niciodata nu a dorit sa intareasca PRM –ul, ci din contră”, susţin caţiva PRM-işti care mai au încă oarece curaj.

Afaceri ilegale cu material lemnos
Totodata, d-l Znfirescu, prin prisma înrudirii cu primarul Boţarca, e prieten cu toti potentatii din zonele unde face diverse afaceri. Să amintim bunăoară, despre o notificare venită de la Judecatoria Topoloveni, în care, primarul Botarcă a înregistrat “Asociatia Proprietarilor de Păduri”, numită “Stejaru” , prin care pană acum a acumulat osuprafaţă de 700 ha de padure. Nici un proprietar nu stie unde ii este pozitionată proprietatea, desi au acte de proprietate oamenii nu au fost pusi niciodata in posesie, “pentru binele padurii”, vezi Doamne. Lemnul din pădurile oamenilor din Topoloveni este vandut la drumul mare de pădurarii primariei, Udeanu (tată şi fiu) şi Munteanu, fără niciun act şi fără nicio teamă. Cine să-I controleze pe ditamai primarul, cand la cheremul lui Boţarca stă procurorul sef Toma, judecătorii si mai ales poliţiştii din zona?! Dacă cineva se revoltă, este scos rapid din asociatie si pus eventual in posesie la marginea proprietatilor, intr-o vale sau in vreo viroagă, unde nu mai exista nici surcea de lemn. Nou intrat in Asociaţia “Stejaru” este si d-l Dan Zanfirescu, îmbogăţind patrimoniul asociaţiei cu încă 70 ha! Dl Zanfirescu a dobandit proprietătile prin hotărari judecătoreşti. Din cate cunoastem d-l Zanfirescu are mulţi înaintaşi si foarte înstăriţi, deoarece a dobandit proprietăti si prin Cateasca si cine stie pe mai unde, pe lună sau pe Maete. Tot in cadrul asoicatiei Topoloveni d-l Botarca si Zanfirescu l-au angajat pe un oarecare Udeanu, tata si fiu, care sunt salariati la primarie, dar lucrează pentru asociaţie, ca şi d-l Munteanu. Cei trei taie padurea si vinde lemnul.
In aceeasi nota mai scrie că se afla in proces cu primaria Bogati, pentru cele 300 ha padure.

Zanfirescu, Boţarcă şi Bunduc, falşi latifundiari de Tulcea!
Dl Bunduc, fost presedintele Consiliului Judetean Tulcea pană-n 2008, din partea PRM, intr-o combinatie cu Boţarca si Zanfirescu, pe vremea aceea parlamentar, au făcut documente false pe baza de martori la Judecatoria Topoloveni, şi au reuşit, să obţină hotărare judecatorească si sa fie pusi in posesie pe 47 ha de Delta, taman la Sulina.

În loc de concluzii
“Ar mai fi multe de spus, dar ne oprim deocamdata aici, făcand două promisiuni: 1-că vom reveni foarte curand; şi 2-că o sa fim cu ochii pe d-l Zanfirescu (care a parjolit totul pe unde a trecut şi care face numai combinatii sinistre), ca pe butelie. Acest Zamfirescu l-a pus pe Neguş, să scrie tot felul de anonime, pană cand, pană şi Neguş s-a “prins” că, de fapt combinaţia: Boţarca, Zanfirescu şi Miriţă, este făcută pentru a prădui tot ce a mai rămas de prăduit prin zonă şi de a preda organizaţia PRM, organizatiei PSD şi lui Botarca. Mai cu seamă că Dan Zanfirescu are ganduri mari, pentru alegerile din 2012. Chiar pentru Neguş, căruia i-a promis că dacă tace si nu se revolta, v-a fi cap de listă la Consiliul Local Maracineni si-l v-a sprijini să ajungă primar de Mărăcineni”. De asemenea Neguş a declarat la Arges Tv ca, nu se lasă “pana nu v-a devoala toate hotiile acestor indivizi”. S-o vedem şi pe-asta. Pană atunci, no coments! Ştefan Dumitru Afrimescu