Cine sunt, dar mai ales ce au fost,

Alegerile pentru Parlamet se apropie cu paşi repezi, poate chiar mai repezi decât şi-o doresc virtualii candidaţi. Spunem virtuali, întrucât până la data redactării analizei de faţă doar PNL îşi alnsase candidaţii. Rstul partidelor o vor face în zile următoare. Constanta acestor alegeri este “racolarea”, convingerea persoanelor cu notorietate şi/sau imagine publică “neşifonată”, în colegiile unde sunt puse să candideze. Cu toate acestea există destui “dalmaţieni” care vor candida şi la aceste alegeri. Cei mai mulţi se află în rândurile PSD şi PC, dar nici PLD-ul nu duce însă lipsă de “dalmaţieni”. Unii dintre ei provin din rândurile “defunctului” PD, alţii din cele ale liberalilor dezertori şi/sau exluşi din PNL.

“Dalamaţienii” PSD, care mai vor încă un mandat

Deşi unii dintre candidaţi se află la al doilea, iar alţii la al treilea sau al patrulea mandat de parlamentar, îşi mai doresc încă unul. Şi aceasta, cu toate că unii dintre ei, din cauza unor activităţi “colaterale” celor de parlamntar, ar fi meritatcâte unul sau chiar mai multe mendate de…arestare.

*-Nicolae Văcăroiu-Bunăoară, decanul de vârstă al parlamentarilor PSD de Argeş, Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, care acum candidează, pentru al patrulea mandate de senator PSD de Argeş, în colegiul Piteşti. Fostul şef al Consiliului Superior al Planificării ceauşiste (CSP), Nicolae Văcăroiu este un “dalmaţian”, pentru că în calitatea de premier a falimentat SC “Grulen” din Câmpulung, apoi a privatizat fraudulos “Cimus” Câmpulung, pantru ca, mai apoi, în calitate de parlamentar, respectiv de preşedinte al Senatului să contribute activ la privatizarea dezastruasă a Uzinei “Aro” din Câmpulung. Mai mullt, în aceeaşi calitate de senator PSD de Argeş a deţinut consecutiv două funcţii: funcţia de preşedinte al Senatului şi cea de preşednte al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID), a lui Sorin Ovidiu Vântu (SOV), la care avea şi Văcăroiu 6% din acţiuni. BID a fost înfiinţată pe banii păgubiţilor FNI-FNA şi Gelsor. De la BID, Văcăroiu a încasat timp de peste 6 luni, absolut ilegal, un al doilea salariu, de câte 3000 USD/lună. Nici averea lui Nicolae Văcăroiu nu este una de-aruncat. Astfel, al doilea om în stat timp de 8 ani deţine un duplex la munte, în Buşteni sau la Sinaia, o vilă în Valea Mare-Ştefăneşti, o proprietate în Olt, respectiv în comuna Redea, precum şi o impresionantă colecţie de obiecte de artă: sculpturi, picturi şi icoane, başca atenţiile primite sub formă de… “protocoale” în calitatea de preşedinte al Senatului. Nici beizadeaua lui Nicolae Văcăroiu, Mihăiţă Văcăroiu nu este uşă de biserică. Văcăroiu jr. deţine o firmă de export a fierului vechi, “Tomini Trading”SRL, prin care a exportat sute de mii de tone de fier vechi de la mastodonţii industriali construiţi de Ceauşescu, intraţi în faliment sau coservare, cum ar fi “Grulen”, “Aro”, “Cimus” ori “Romproteine”, dar şi instalaţii miniere, cel mai căutat fiind inox-ul şi oţelurile speciale din instalaţiile de rafinare, chimie şi petrochimie. Mai mult, acelaşi Mihăiţă Văcăroiu a cumpărat prin tot felul de presiuni, la preţ de garsonieră Staţiunea Balneară Sărata-Monteoru din judeţul Buzău. Despre afacerile cel puţin dubioase al “juniorului”, Văcăroiu senior declară: “La noi, fiecare e cu treaba lui. Prin urmare fiecare răspunde de ce face”. Probabil că aşa ar fi normal să fie, numai că, aflat într-un proces, în calitate de învinuit, privind o afacere cu calculatoare, pentru un proiect de reconversie profesională, Mihăîţă Văcăroiu s-a “tirat” afară, exact cât a durat procesul. Şi astfel nu a mai răspuns nimeni, nici măcar la telefon, iar în faţa instanţei nici atăt. Dar, nici măcar consoarta Văcăroiului, Marilena Văcăroiu nu a stat de-o parte de afaceri, declanşând scandalul “Afacerea Biterul suedez”. De ce şi-ar mai dori Văcăroiu încă un mandate? Poate pentru că vrea să se pensioneze din funcţia de preşedinte al Senatului? Potrivit însă altor surse Văcăroiu este doar pe post de iepure electoral, după alegeri urmând să fie uns preşedinte al Curţii de Cănturi.

*-Constantin Tamagă-fost director al Direcţiei Agricole Argeş şi ex-prefect PSD, în prezent deputat de Argeş, a avut în 1999 un dosar la parchet, în care era acuzat de obţinerea unui credit de la Banca Aricolă fără acoperire (garanţii bancare), dosar “topit” cu doar trei-patru săptămâni înaintea alegerilor din 2000. În present, deţine un apartament în buricul târgului, la Mobilulx, o vilă situată la urcare în cartierul Craiovei, o Asociaţie agricolă în Mozacu şi 5000 mp de pădure teleportaţi de la Mozacu tocmai pe malul Lacului Vidraru..Tamagă jr, odrasla deputatului Tamagă deţine mai multe SRL-uri, o balastieră în plină exploatare, dar neautorizată să funcţioneze, situată în comuna Mărăcineni, la care se adaugă construcţia, situată în complexul Mobilux, ridicată la fel fără neautorizaţie de construcţie. De perioada în care Constantin Tamagă a fost prefect, se leagă unul dintre cele mai mari scandaluri imobiliare, dom’ Tamagă “subtilizând” comunei Oarja 194 de ha de teren, situate la autostradă, pe care le-a făcut cadou comunei Bradu, mai excat ex-primarului Costel Zamfir şi rudelor lui şi ale lui Constantin Nicolescu, pe-atunci senator PSD de Argeş.

*-Florea Costache-fost şef peste spaţiilor locative din Piteşti, cînd şi-a prăduit după bunul plac societatea, fără a da vreo dată socoteală, apoi şef la CET şi în sfârşit, de peste 8 ani vecepreşedinte al CJ Argeş, candidează la Senat în colegiul Curtea de Argeş. Florea Costache deţine potrivit mai multor surse autorizate mai multe apartamente atât în Piteşti cât şi în Mioveni, Curtea de Argeş dar şi la Costeşti, dar şi la Izvoru, loalitatea natală.

*-Filip Georgescu-şef al ocolului silvic Topoloveni până în 1990, apoi şef al Direcţiei Silvice Argeş, pentru ca din 1996 să ajungă deputat PSD de Argeş Din 2000 până-n 2004 a obţinut un nou mandat de deputat, pentru ca în perioada 2000-2003 să deţină două funcţii, fiind uns şef peste pădurile patriei, funcţie deţinută aproape 3 ani, adică până prin 2003, când a fost demis din fruntea ROMSILVA, din cauza unui dosar de braconaj prin pădurile Sucevei. Tot din periaoada în care a fost director al ROMSILVA, datează şi teleportarea a vreo 10 ha de pădure de la Bârla tocmai pe malul Lacului Vidraru, după care a şi început să taie şi să vândă din pădurea teleporată. Acelaşi Filip Georgescu a fost şi protagonistul unui scandal sexual, privind paternitatea copilului secretarei de la Direcţia Silvică Argeş. PDSR-ul, partidul care pe-atunci “era în toate”, l-a salvat pe Don Felipe, instanţa scoţându-l basma curată, copilul secretarei râmânând cu “tată natural”. Şi-l făcuse probail de una singură! Filip Georgescu a mai fost protagonistul unui alt scandal, muşamalizat la timp însă, în care era acuzat de achiziţionarea a mii de uniforme pentru pădurari patriei la preţuri de 4-5 ori mai mare decât cele de piaţă. Un ac de cravată a costat şi 300 RONI, deşi era din tinichea. La capitolul avere, Fiiip Georgescu deţine sau a deţinut 40 ha de pădure moştenite de consoartă, o casă în comuna Bârla, o vilă în Valea Mare-Ştefăneşti, un Mecedes, Jeep pe care l-a vândut cu modica sumă de…15.000 de euro, iar preţul real este între 45.000 şi 60.000 euro, în funcţie de dotări. Mai deţine de asemenea terenuri forestiere la Albota, Bascov, Ştefăneşti şi Topoloveni. Don Felipe candidează pentru al treilea, dacă nu chiar al patrulea mandat de deputat în colegiul Topoloveni.

*-Giorgiu Gingăraş, un alt “dalmaţian”. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului (MTS), desfiinţat între timp, Gingăraşi nu a fost nici un “gingaşi”, nici un “îngeraşi” cu banii publici. Orginar de prin judeţul Brăila, Gigăraşi s-a stabilit înainte de ’90 tocmai în Argeş, având locul de muncă la “Hidroconstrucţia”, unde a deţinut funcţii ca şef de lot, apoi şef de şantier. În urma privatizării din 1995, şi-a tras o halcă din fosta întreprindere pe care a botezat-o “Argeş General Construct” la care este director general şi acţionar majoritar. Fostul ministru al MTS, deţine şi acum un apartament cu trei camere în buricul Capitalei, pe Bdul Unirii, nr 68, bl K2, deşi trebuia să-l elibereze încă din februarie 2003. Apartamentul a fost locuinţă de serviciu pe perioada cât Georgiu Gingăraşi a deţinut funcţia de ministru al MTS. Legea spune că locuinţele de serviciu date demnitarilor prin RAAPPS, trebuiesc predate în maximum 60 de zile de la eliberarea din funcţia deţinută Gingăraşi a fost ministru din 2000 până-n decembrie 2002, iar în februarie 2003 trebuia să predea RAAPPS locuinţa de serviciu, Numai că de-atunci au trecut peste 5 ani, iar în fosta locuinţă de serviciu locuieşte “fata lu’ tata”, studentă a unei facultăţi bucureştene. “Am primit un apartament gol, şi nu o vilă, pe care a trebuit să-l mobilez din banii mei, iar acum nu înţeleg de ce trebuie să-l predau RAAPPS”, susţinea pe Realitatea TV fostul ministru Gingăraş. Trebuie să termine şi fetiţa mea facultatea, nu piere RAAPPS dacă mai stă doi ani, până termină facultatea”. Precizăm că “fatal lu ’tata” plăteşte Regiei o chirie de 150 RONI/lună, în timp ce în zona respectivă chiriile sunt între 600 şi 1000 euro/lună. Dar, Gingăraş a fost cercetat şi pentru acordarea firmei NORDCO a unor lucrări, în baza unei licitaţii truncate, lucrări care au costat peste un million de euro, bani publici. Se pare că acesta a şi fost motivul pentru care a fost demis din fruntea MTS, înaintea expirării mandatutului de deputat PDSR de Argeş.Iată că după o pauză de patru ani Gingăraşi îşi mai doreşte un mandat de deputat, sperând probabil să salveze apartamentul din Unirii, pentru ca fostul ministru să-şi poată şcoli şi nepoţi.

*Gheorghe Marin-încă un “dalmaţian”, care îşi mai doreşte un mandat! Gheorghe Marin, fost deputat PDSR de Muscel în perioada 2000-2004. În această calitate a pus, alături de restul parlamentarilor PDSR de Argeş, după puterile lui de demnitar, unărul la privatizarea şi falimentarea industriei muscelene, dar mai ales a Uzinei ARO, devenind astefel unul dintre groparii indistriei muscelene. Cu toate acestea, fostul deputat candidează chiar în colegiul Câmpulung Muscel, fără a avea însă măcar o şansă dintr-o sută, în faţa PDL-istului Sorin Buta. “Părerea mea”, ca să-l parafrazez pe dom’ Văcăroiu.

*-Ion Burnei-un alt “dalmaţian” care mai vrea încă un mandat de…deputat! Jupânul farmciştilor patriei, Ion Burnei a revenit în Camera Deputaţilor oarecum prin uşa din dos, urmare a plecării deputatului PSD de Argeş Mihai Tănăscu la FMI. Propritarul lanţului de farmacii “Mona”, dar şi vicepreşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, Ion Burnei a muls ani de-a rândul CAS Argeş şi Spitalul Judeţean de sute de miliarde de lei. Burnei se află la al doilea mandat şi îşi mai doreşte incă unul, pentru care candidează în colegiul Mioveni.

*-Ion Mânzână- Ex-preşedinte al PRM Argeş, în prezent preşdinte al PC, senatorul Ion Mânzână este perceput de peremiştii argeşeni drept groparul partidului în Argeş, iar de conservatori drept calul troian al PSD în PC. Aflat la al treilea mandat de parlamentar, Mânzână candidează pentru încă un mandat la Camera Deputaţilor în colegiul Costeşti. “Mânzână este, sau (doar) se crede, un abonat pe viaţă la un fotoliu de parlamentar”, susţinea Ion Neguş, care a completat: “Dl. Mânzână este în relaţii cu serviciile de când avea 19 ani”.

Bogdan Niculescu-Duvăz-omul de la centru impus de Mircea Geoană pentru a candida în Argeş, este purtătorul de cuvânt al PSD, funcţie pentru care s-a “bătut” cu Victor Ponta, câştigând-o. Duvăz a fost până-n 2003 deputat PD de Constanţa, iar din 2003 este deputat PSD de Galaţi. O vreme a fost şi ministru de interne, în prezent este membru al Comisiei de Politică Externă a Camerei Deputaţilor şi purtător de cuvânt. Nu este cunoscut încă nici în ce colegiu va candida, nici pentru care Cameră. Şi pentru acest loc de candidat în Argeş a trebbuit să se bată cu Octavian Ştireanu, fost senator şi-apoi consilier de imagine al lui Iliescu.

*-Mircea Drăghici-Ex-subprefectul lui Constantin Tamagă, Mircea Drăghici este un fel de “copil de suflet” al preşedintelui CJ Argeş, Constantin Nicolescu. Mai mult pilot de curse decât politician, Mircea Drăghici a fost protagonistul unui scandal cu iz sexual, pretinzând că i-a fost violată consoarta.de către fostul patron al “Helax”-ului Stelică Lubine. Marea calitate a lui Mircea Drăghic rămâne tinereţea. Acum candidează pentru un prim mandat de deputat PSD în colegiul Curtea de Argeş.

*-Petele de culoare din PSD Argeş- PSD are şi două pete de culoare. Este vorba de Mihai Georgescu ex-director al „Arpechim” şi „Petromidia”, şi fost director în SNP-Petrom. Este „paralel” cu politica, dar e prin excelenţă un tehnocrat. Locul său ar putea fi mai degrabă în Executiv, decât în Parlament. Este printre puţinii candidaţi ai PSD care chiar merită un madat, mai cu seamă că a şi renunţat cu ani în urmă la un fotoliu de parlamentar, pentru funcţia de preşedinte al Companiei Naţionale a Petrolului (CNP).

*-O altă probabilă pată de culoare- ar fi putu fi, Radu Vasilică, dacă nu ar fi căsătorit cu nepoata lui Constantin Nicolescu, şi dacă nu i-ar fi şi naşi de cununie. Preşedintele tineretului PSD, Radu Vasilică putea reprezenta noua generaţie de politicieni în PSD. Fiind însă, cine este, a devenit mai mult o pată de lumini şi umbre. Pe de-altă parte, dacă nu ar ceea ce este, nici nu ar fi pupat vreodată, vreo funcţie în PSD.

Ştefan Dumitru Afrimescu

Mafiile imobiliare 2

Mafia imobiliară 2 Aşa cum promiteam în ediţia anterioară a săptămânalului nostru, continuăm dezvăluirile tunurilor imobiliare din Argeş, date de mafiile imobiliare, dar şi cu devoalarea celor care se află în spatele acestor mafii. În ediţia de faţă vom „procesa” activitatea mafiilor imobiliare în comunele Bradu şi Oarjea, localităţi ţintă pentru mafii, dar şi pentru afaceriştii capitalismului argeşan de cumetrie. Este cunoscut tunul imobiliar de 40 miliarde lei, dat de bucureşteanca aproape adolescentă Pietraru, fiica unui funcţionar din Ministerul Agriculturii, apropiat al PSD-ului. Despre legăturile tinerei de numai 18 ani şi două luni cu una dintre filierele mafiei imobiliare din Argeş, cât şi despre victimele acelui tun imobiliar şi dedesupturile lui vom relata în cele ce urmează. Eterna şi fascinanta mătuşă…”Tamara” în variantă argeşană “Puneri în posesie ilegale, matrapazlacuri în acte oficiale, tranzacţii dubioase, fals şi uz de fals, încălcări grosolane ale legilor fondului funciar”. Acestea sunt concluziile la care au ajuns inspectorii Corpului de control al Prefecturii Argeş, care au semnalat nereguli cu terenurile din jurul autostrazii Bucureşti-Piteşti. Dosarul a fost trimis la DNA, procurorii începând cercetarea in acest caz. Beneficiarii ilegalitaţilor, spun inspectorii, sunt rudele familiei Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judetean Argeş (C.J.A.). Potrivit aceloraşi victime, Constantin Nicolescu a profitat de faptul că o matuşa de-a sa, defuncta, Marinescu Elena, fusese improprietărită cu 5,5 ha. Matuşa lui Nicolescu, pe care a mostenit-o presedintele C. J. Arges, a obţinut suprafaţa amintită de pământ, potrivit dreptului de reconstituire a proprietăţii. Ulterior, moştenirea Elenei Marinescu a fost multiplicată de zeci de ori. Astfel, Nicolescu, în cârdăşie cu fostul prefect de Argeş Constantin Tamagă şi primarul de la Bradu, a obţinut in mod ilegal peste 20 de ha în zona Metro. Totodată, inspectorii prefecturii mai semnalează si faptul ca pământurile din localitatea Bradu, cu ieşire la autostradă, au ajuns numai în mâinile primarului, tatălui său, precum şi a membrilor Comisiei de punere in posesie. Oamenii, cărora trebuia să li se reconstituie dreptul de proprietate au fost târâţi prin tribunale si pe la toate institutiile statului. Moştenirea consoartei lui Nicolescu de la mătuşa Marinescu seamănă izbitor cu moştenirea consoartei lui Adrian Năstase de la mătuşa Tamara. Întreaga poveste a şirului de nereguli şi abuzuri a inceput in 1998, când Constantin Nicolescu, actualul preşedinte al C.J.Argeş, pe-atunci senator PDSR de Argeş, şi-a găsit, după modelul Adrian Năstase, o matuşă, în defuncta Elena Marinescu. Mătuşa a lăsat o mostenire de 5,5 ha. Teren puţin, dar foarte valoros deoarece era situat în comuna Bradu, chiar în apropierea autostrăzii Piteşti-Bucureşti.. Mostenitorii Mostenitorii direcţi ai “Tamarei” mioritice au fost: Secuiu Tudora, Popa Ioana si Preda Victoria. Secuiu Tudora este sora cu sotia lui Nicolescu (Rodica), iar Preda Victoria si Popa Ioana sunt matuşi ale preşedintelui C.J.Argeş. In circuitul familial, ca actor principal al ilegalităţilor, se înscrie şi Popa Gheorghe, soţul Ioanei Popa. Pe 8 octombrie 1998, Comisia judeţeană de fond funciar emite hotararea nr. 75 de punere în posesie in localitatea Bradu pentru mostenitorii defunctei Elena Marinescu cu 4,4 ha. Apoi se eliberează si titlul de proprietate, pe data de 11 noiembrie 1998. Terenul cu care este improprietărită familia lui Nicolescu se situează în apropierea autostrăzii. În scurt timp valoarea terenurilor începe să crescă vertiginos. Afacerile în zonă reprezintă un succes. Drept consecinţă, încep să curgă “manevrele” şi tranzacţiile imobiliare dubioase. Rudele lui Nicolescu recurg, prin intermediul primarului din Bradu, la o formă grosolană de falsificare de documente: Hotararea 75 de punere in posesie este multiplicată, pentru alte 16 ha. Ilegalităţi pe bandă rulantă Astfel, numai într-o singură zi, pe 16 octombrie 2001, se eliberează sase procese-verbale de punere in posesie a... Hotărârii 75 din 1998. Adică, după ce familia Nicolescu a primit cele 4,4 ha in 1998, Comisia judeteana le-a mai dat, total ilegal, in 2001, celor din acest clan alte 12 ha, pe baza aceleiaşi hotărâri de punere in posesie din 1998. Deoarece din 2001, zona autostrăzii a inceput să prezinte interes pentru o serie de concerne internationale, clanul Nicolescu si-a extins afacerile dubioase. La sfarsitul anului 2002, Comisia judeteană mai validează moştenitorilor Elenei încă 1,1 ha, iar la începutul anului 2003 alte... 14 ha. Pentru ca, in 2004 familia Nicolescu să intre in posesia altor 5 ha. Toate aceste proprietăţi s-au dovedit a fi extrem de valoroase. Ele au fost vândute pe sume uriaşe unor societăţi şi concerne internaţionale. Cea mai bună afacere a fost încheiată cu Metro, care a ridicat un supermarket pe autostradă, la ieşirea din Piteşti. Metro, o afacere de peste 40 miliarde lei Astfel, Popa Gheorghe si Popa Florea, rudele lui Constantin Nicolescu, moştenitori ai Elenei Marinescu au vândut firmei Metro aproape 6 ha la o valoare de 1,343 milioane euro. Tranzacţia a fost incheiată printr-un intermediar. Este vorba despre Alexandra Aurelia Pietraru din Bucureşti, care nu avea nici 18 ani. Insă tatăl acesteea, potrivit unor surse, era un apropiat al PSD. Totodată, trebuie precizat că rudele familiei Nicolescu au incheiat multe alte tranzacţii de vânzare de terenuri din zona autostrăzii către Metro. Astfel de acte de vânzare-cumparare au început la sfârşitul lui 2001, mai precis pe 16 decembrie, afacere incheiata de Secuiu Tudora si Popa Ioana, adică…sora si matuşa sotiei lui Nicolescu. Aceste tranzactii au fost continuate şi în 2002, când au fost vândute către Metro încă nouă terenuri, iar în 2004 alte două terenuri. Un alt actor principal al vânzărilor de teren obţinut prin fraudă este Popa Gheorghe, ruda lui Nicolescu. Acesta a obţinut prin numeroase tranzacţii peste 1 milion de euro. Numai în urma unei afaceri încheiate pe 16 aprilie 2004 cu firma SC "AWS Singapore Properties" SRL, Popa a încasat peste 23 miliarde lei din vânzare a peste 3 ha. De asemenea, acesta a obţinut 12.400 USD de la Akili Omar, prin vânzarea a 3.543 mp la autostrada, în octombrie 2003. Un anume Prodanel i-a dat lui Popa 180 milioane lei in 2003 pentru 4 ha, sumă care nu reflectă tot adevărul din motive de taxe şi impozite. Nicolescu spune că nu are nici o legătură cu tranzacţiile amintite Preşedintele Consiliului Judeţean Arges, Constantin Nicolescu, susţine că nu are nici o legătură cu aranjamentele imobiliare în care au fost implicate rudele sale: "Familia Nicolescu nu are teren in zona autostrazii. Eu sunt dintr-o familie originară din Mihaieşti. Nu am avut moştenire decât 3,5 ha. Nu am luat acest pământ. Nu ştiu de ce se face atâta caz, există interes ca eu să fiu implicat în această afacere. Sa plătească cine se face vinovat", ne-a spus Nicolescu. . Împroprietăriţi doar membrii comisiei locale Bradu Procurorii DNA au cercetat şi modul considerat ilegal de punere in posesie a terenurilor din întreaga localitate Bradu. "Cu ocazia verificarilor s-au constatat incălcări grave ale legilor fondului funciar cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate al unor cetăţeni. De reconstituirea dreptului de proprietate au beneficiat în majoritatea cazurilor membrii Comisiei locale de fond funciar Bradu, salariaţii din cadrul Primăriei Bradu, consilieri locali, precum şi rudele acestora. In această situaţie se află restituirile de proprietate în punctul "Autostradă-Varianta de ocolire a municipiului Piteşti", se arată în nota de sesizare din partea Prefecturii Argeş către DNA Arges. Corpul de control al prefecturii semnalează presupuse ilegalităţi puse la cale de primarul de la Bradu, Zamfir Costel. Inspectorii vorbesc despre faptul că pământurile foarte valoroase, cu deschidere la autostradă au fost împărţite între membrii Comisiei de punere in posesie, ilegalităţi care au fost apoi validate de Comisia judeţeană de fond funciar. Cei care au primit teren in mod abuziv au fost: Zamfir Costel, primar, si tatăl sau, Zamfir Stan, Tănase Marieta, sora primarului, si sotul acesteia, Tănase Gheorghe, membru in comisia locală, Preda Florin, fostul şofer al primăriei şi iubitul fetei primarului, Stroe Constantin, consilier local, Boboc Toma şi Şerban Ion, membrii în comisia locala până în 2004, Orjanu Gheorghiţa, mama comandatului politiei Argeş, Orjanu Marian. “Găinăriile” primarului CostelZamfir: Şi morţii din Bradu au încheiat tranzacţii imobiliare Primarul Zamfir Costel face de altfel si obiectul unor cercetări penale în mai multe dosare penale, până astăzi nefiind solutionat încă niciunul. Potrivit unor informatii, acesta ar fi facut puşcărie pe vremea lui Ceauşescu, pentru furt de combustibil. Edilul din Bradu s-a folosit de tot felul de “găinarii”, pentru a-şi satisface apropiaţii, amatori de afaceri cu terenuri din zona autostrăzii. Astfel, Zamfir Costel a ajuns chiar să întocmească o listă cu... morţi, care ar fi încheiat tranzacţii imobiliare. Este vorba despre persoane care au decedat demult, dar care sunt trecute pe o listă falsă de persoane puse in posesie si care le-au instrăinat. Tamagă dă vina pe primarul din Bradu Deputatul PSD Constantin Tamagă, fost prefect, se consideră nevinovat de ilegalităţile semnalate de Corpul de control al prefecturii. "Există un circuit al documentelor, care trebuie să facă dovada retrocedărilor. Toate aceste acte sunt depuse la comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar. Aceasta comisie face verificările de rigoare. Comisia locală face propunerile de validare. Comisia judeţeană nu se ocupa cu amplasamentele", ne-a spus Tamagă. Acesta susţine faptul că el, în calitate de preşedinte al Comisiei judeţene de aplicare a legilor fondului funciar, nu putea să semnaleze ilegalităţile în actele de punere in posesie. "Vin sute de hârtii pe masa prefectului. Aceste hârtii pleacă de la comisia locală şi se intorc la comisia locală", a conchis Tamagă. Nu am reusit sa stam de vorba cu primarul din Bradu, Zamfir Costel, acesta fiind plecat in strainatate. Nu am putut vorbi cu nimeni din primarie deoarece nu erau la serviciu nici secretatul, nici juristul. Singurul prezent la serviciu era viceprimarul, care ne-a declarat că…nu stie bine cazul, el fiind nou in această funcţie. Morţi, puşi in posesie pe hartie, cu Justiţia pe mână De exemplu, intreaga familie a consilierului local Marin Parvu a fost pusă in posesie... pe hârtie. Numai că, părinţii acestuia sunt morţi de ani de zile. In această situaţie se află şi tatăl vitreg al consilierului local Marin Parvu, mort din 1986, care potrivit evidenţelor primăriei a primit un teren de 5.000 mp, si care, apoi l-a vândut unei terţe persoane. La fel şi bunicul consilierului, Gheorghe Dana, mort si acesta din 1970, dar care... a primit in 2004 suprafaţa de 7.000 mp. Mai mult, însuşi consilierul Dana este trecut în hârtiile primăriei că ar fi primit în posesie, si apoi ar fi vandut, un teren de 8.000 mp. Acesta, insă nu a primit niciun petic de pământ, fiind în litigiu cu primăria. Marin Parvu are decizie judecatorească definitivă şi irevocabilă pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Dar... nu a fost pus in posesie de primar primar nici până azi.. Toate aceste ilegalităţi au fost săvârşite în timp ce numerosi proprietari de drept au dat în judecată Primăria Bradu. Aceştia au obţinut decizii judecătoreşti definitive si irevocabile pentru punerea în posesie. Insă. edilul Zamfir Costel a refuzat cu obstinaţie să pună în aplicare hotărârile judecatoreşti. Mai mult, oamenii au dat din nou în judecată primăria, pentru refuzul aplicării deciziilor instantelor. Judecătorii l-au amendat pe Zamfir Costel cu 1 milion de lei pe zi, pentru fiecare zi de intârzire a nepunerilor în aplicare a deciziilor judecătoreşti. Primarul nu s-a sinchisit nici de această nouă decizie a instanţei! Nu a plătit nici amenda! Oamenii sunt de-a dreptul disperaţi, nu mai ştiu ce să facă. Nici măcar justiţia nu le-a putut face dreptate. Şi nici nu ar avea cum, atâta vreme cât judecătorii şi procurii îşi iau dreptul de la primari, fie cash, fie în terenuri. Brădenii s-au plimbat de geaba cu jalbele-n proţap pe la toate instituţiile statului: prefectură, parchet, DNA, Parlament, Preşedinţie, fără absolut nici un efect. Toate cererile erau plasate de la presedintie la Prefectura Arges, apoi la Politie si Parchet. Alte trasee: parlament-Prefectura Argeş-Poliţia Argeş; Ministerul Justitiei-Parchet-Primăria Bradu; Ministerul Agriculturii-Ministerul de Interne-Poliţia Arges. Intotdeauna aceste plângeri, după ce erau plasate de la o instituţie la alta, prăfuite de-atâta purtat de la Ana la Caiafa, ajungeau cel mult la coş. . Cazul Zidaru, un exemplu de incalcare a dreptului de proprietate Un caz interesant este cel al lui Zidaru Laurentiu, din Pitesti. Acesta este moştenitorul de drept al bunicului patern - Zidaru Gheorghe, care a fost deposedat abuziv de comunisti. Acesta avea dreptul, potrivit legilor fondului funciar, să primească 9 ha de teren in comuna Bradu, chiar în zona "autostrada", mai exact pe terenul unde se afla astazi Metro. De 16 ani primăria a refuzat să-l puna in posesie. A dat in judecată primaria. Judecatoria Piteşti îi dă acestuia dreptate în 2004, şi printr-o decizie judecatorească definitivă şi irevocabilă, si obligă primăria la punerea acestuia în posesie. Zamfir Costel refuză! Zidaru Gheorghe este sfătuit să dea din nou în judecată primăria pentru nepunerea in aplicare a unei decizii judecătoreşti. Judecătoria Piteşti îi dă dreptate din nou pe 20 aprilie 2005 si "obligă pârâta la plata daunelor cominatorii în suma de 1 milion de lei pentru fiecare zi de intarzire până la data punerii in posesie conform deciziei pronunţată de Judecătoria Piteşti". Şi de-această dată primarul refuză aplicarea legii. Iar de amendă nici vorbă. Primăria trebuie să plătească până acum o amendă de câteva sute de milioane lei vechi. Zidaru a incetat să-si mai caute dreptatea, iar absurdităţile au continuat. După ce a văzut că o decizie judecatorească nu reprezinta nimic, acesta a început să bată drumurile celorlalte instituţii. Jalbele deposedaţilor, plimbate ani de zile de la o instituţie la alta Astfel, în 2005 s-a adresat: Preşedinţiei României, Ministerului Justiţiei, Comisiei de abuzuri a Camerei Deputaţilor, prim-procurorului Inaltei Curţi de Justiţie si Casatţe, DNA. In 2006, Zidaru a trimis jalbe la Cancelaria primului ministru, Preşedintiei României, Ministerului Agriculturii, Ministerului Administraţiei si Internelor, Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, Comisiei de abuzuri a Camerei Deputaţilor. Hartiile s-au plimbat din nou de la o instituţie la alta, fără a se fi întâmplat ceva. Mai mult, primarul continuă să facă şi azi afaceri cu terenuri. Are acoperirea necesara: presedintele Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, pe-a deputatul PSD Constantin Tamaga, dar şi pe-a “greilor” Văcăroiu şi Cozmâncă. Alt caz interesant este si cel al consilierului local din Bradu Marin Pârvu. Acesta a obţinut de asemenea o decizie judecatorească definitivă şi irevocabilă pentru punerea in posesie cu 2 ha, si chiar mai mult, daune cominatorii de 500.000 lei pe zi, pentru neaplicarea hotărârii instanţei. Parvu nu a primit nimic nici până azi. O altă situaţie de încălcare grosolană a legii a fost generată de acelaşi primar din Bradu: Comisia judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate emite un titlu de proprietate pentru 2 ha pe numele lui Voicu Gheorghe, dar care nu stabileşte hotarul proprietatii. Oricum, beneficiarul, Voicu Gheorghe, ne-a declarat ca nu a fost pus in posesie desi are actul de proprietate in mana. "Am trimis zeci de petitii la toate institutiile statului de doi ani incoace. Nu am rezolvat nimic", a adăugat Gheorghe. Ultima oră Pe o suprafaţă de peste 10 ha din cele 194 de ha situate la autostradă şi luate cu japca setenilor comunei Oarja de ex-primarul Zamfir ajutat de ex-prefectul Tamagă şi Nicolescu, a mai apărut un supermarket. Astfel, pe partea opusă firmei Mtro s-a înălţat şi Carffur. Cu toate acestea, alegerile locale de la îmceputul acestei veri au făcut ca primarul Costel Zamfir să piardă fotoliul de primar al comunei Bradu, la o diferenţă de peste 300 de voturi. Şi aceata în ciuda celor peste 200 de puneri în posesie, pe o suprafaţă de 100 de ha, efectuate chiar între cele două tururi de scrutin. Urmarea? Aproape instantaneu expiratul primar Zamfir a început să piardă şi procesele cu sătenii, până săptămâna trecută pierzând deja patru procese. Mai mult, pe rolul instanţelor se află încă alte două dosare, care-l încriminează pe acelaşi Costel Zamfir. Este vorba de “Cazul Vergea II” şi “Cazul Ana Coman”, dosare care se adaugă celorlalte patru dosare deja soluţionate. În urma noii situaţii create prin pierderea alegerilor, Costel Zamfir datorează Primăriei Bradu suma de 1,5 miliarde lei vechi, noul primar intenţionând să solicite punerea bunurilor fostului primar sub sechestru asiguratoriu. În loc de concluzii Am trăit aşadar, vreme de mai bine de 17 ani un timp anost, care a aparţinut doar unora. Unui grup restrâns de interese. În fapt, unui grup restâns de profitori, al căror unic scop a fost jaful, acumularea de proprietăţi şi valori mobile, dar mai ales imobile, pe orice căi, acumulările de influenţe şi nu în ultimul rand, de capital. De capital atât material, cât şi politic şi de imagine. Povestea primarului de la Bradu Costel Zamfir nu este nici de cum una izolată. Este povestea mai toturor primarilor din România. La fel nici povestea preşedintelui CJ Argeş nu este singulară. Cele două realităţi nu ar fi fost posibile dacă, preşedintelui CJ Argeş nu i-ar fi ţinut “spatele” însuşi preşedintele Senatului, iar restul primarilor de teapa lui Costel Zamfir, Tudor Pendiuc, Gheorghe Boţârcă, Marian Ibric sau Titi Ghica, şl el mazilit de rucăreni, nu ar fi avut la rândul lor în Nicolescu, spatele pe care Nicolescu îl are asigurat de Nicolae Văcăroiu. Vom continua dezvăluirile cu tunurile imobiliare date la Albota şi Bascov, apoi la Mărăcineni, Miceşti, Câmpulung şi Rucăr, dar şi la Călineşti, Leordeni şi Topoloveni Ştefan Dumitru Afrimescu

Mafiile imobiliare

Mafiile imobiliare fac Legea şi în Argeş

Situat la o aruncătură de băţ de Bucureşti, Argeşul a fost asaltat de tot felul de Mafii: a petrolului, a pădurilor, a piselor de schimb, a retrocedărilor şi cu voia cititorlor, ultima pe listă, de „Mafia Imobiară”. Aceasta nu înseamnă că Mafia imobiliară acţionează de numai câteva luni. Nici pe departe! Mafiile imobiliare acţionează de când au apărut Legile proprietăţii şi ale retrocedărilor. Despre cum acţionează acestea, cine fac parte din reţele, dar şi despre victimele mafiilor imobiliare, vom încerca să vă relatăm în cele ce urmează.

.

Cum acţioneză mafiile imobiliare din Argeş?

Nu este de loc simplu să dezarticulezi nicio mafie, cu atât mai puţin una dintre cele imobiliare, domeniul în care acţionează, fiind unul dintre cele mai profitabile. Acestea vor dispărea doar odată cu proprietatea. Iar atunci când sunt ajutate de o legislaţie ambiguă (era să-i zic neghioabă), la care se adaugă întregul sistem judiciar, şasensele anihilării acestor mafii sunt ca şi inexistente. Din aceste mafii fac parte următoarele structuri: preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de locatari/proprietari de locuinţe. Ei ştiu care sunt persoanele care au datorii la întreţinere. Urmează avocaţii, chipurile apărătorii celor care sunt trimişi în judecată, dar care cad la pace cu avocaţii asociaţiilor de locatari/proprietari (desigur contra unui comision). Avocaţii sunt la rândul lor pe mână cu instanţele, dar şi cu executorii judecătoreşti, cu notarii publici, cu reprezentanţii OCAOTA şi cu firmele de întabulare. La capătul procesului perdanţii sunt întodeauna locatarii, care sunt de regulă pensionari, şomeri, persoane cu handicap, marginalizaţii social în general, dar nu numai. Iată şi cum acţionează mafiile imobiliare: preşedintele asociaţiei de proprietari îşi dă în judecată locatarii datornici. Dosarul ajunge în instanţă. Primul care îşi angajază apărător este asociaţia de proprietari. O face doar pe banii asociaţiei. Avocatul solicită drept onorariu (în funcţie de debitul victimei), între 10% şi 50% din suma datorată Urmează negocieri secrete, prin interpuşi, între completul de judecată şi avocat. Se dau câteva termene, chipurile pentru expertizarea contabilă, pentru completarea documentelor la dosar. Numai că, termenele pe cât par de legale, pe-atât sunt de „toxice” pentru cei trimişi în judecată. În cele câteva luni de zile, se pune în mişcare întregul angrenaj, fiecare segment al mafiei, având sarcini clare, atât pentru găsirea unui cumpărător al apartamentului sau garsonierei în cauză, cât şi pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor de vânzare/cumpărare: numirea unui executor judecătoresc, găsirea celui care aranjază întabularea, a notarului cu cele mai mici taxe etc., astfel încât la termenul fixact de instanţa, aflată pe mână cu restul angrenajului, să nu-i mai rămână decât să dea sentinţa de evacuare. Profitorii acestui sistem sunt numai din rândurile celor cu bani şi influenţă: poliţişti, judecători, procurori, dar şi cămătari şi samsari de imobile. În final victima e aruncată în stradă, iar garsoniera sau apartamentul ei ajunge proprietatea unui poliţist, avocat, judecător sau procuror, luat la preţul derizoriu de 400-500 de miliaoane lei vechi. Prin imobil trebuie să înţelegem şi terenurile pe care trebuia să le primească proprietarii de drept sau moştenitorii acestora. Au apărut astfel mafiile terenurilor.din jurul marilor oraşe, deci şi al Piteştiului. Astfel, localităţi ca Bradu, Oarja, Bascov, Moşoaia, Albota sau Ştefăneşti, dar şi cele din jurul lacului Vidraru, au devenit obiective de importanţă maximă pentru mafiile terenurilor, mafii ale căror tentacule au ajuns, spre exemplu, în cazul terenurilor de la Bradu, situate la autostradă, până la Octav Cozmâncă. Însă, nici Constantin Nicolescu, Filip Georgescu, Nicolae Berechet, Constantin Tamagă, Michi Şpagă, Adrian Năstase, iar mai nou şi Critian Boureanu, nu sunt străini de mafiile terenurilor şi nici de cele imobiliare.

O astfel de victimă a „Mafiei gulerelor albe” a fost şi o anume Cârciumaru, care după mai bine de 10 ani de procese a rămas fără casă, în avantajul judecătoarei Dumitru, unul dintre mebrii Mafiei „gulerelor albe”, aflată pe mână cu cele imobiliare. Victima Cârciumaru a ajuns la mai toţi miniştrii Justiţiei, la Guvern şi Preşedinţie, a fost de zeci de ori în greva foamei, ajungând în mai multe rânduri la un pas de a-şi da foc. Cu toate acestea, nici una dintre „somităţile” la care a fost în audienţă nu a mişcat un deget, pentru a-i face dreptate.

Mafia retrocedărilor

După apariţia Legii Retrocedărilor a apărut şi Mafia retrocdărilor. Iată şi cum acţionează aceste mafii:

1)-Obţinerea informaţiilor necesare, sau cum este ajutată mafia chiar de către stat;

2)-Crearea unui moştenitor fictiv

-primarul nu semnează hologarf toate documentele

-Juriştii nu cer instanţelor să verifice autenticitatea identităţii moştenitorilor,

3)-Împuternicirea unui asoiat al mafiei să-l reprezinte pe moştenitorul fictiv:

4)-Declanşarea procedurilor de retrocedare;

5)-falsificarea sau la nevoie fabricarea documentelor de retrocedare;

6))-Persoana fictivă devine proprietar de drept;

6)-Vânzarea proprietăţii unui cumpărător de bună credinţă, când intră-n acţiune Oficiul de Cadastru...

7)-Cumpărarea drepturilor judiciare:

-proprietarii rămaşi fără bani şi sătui să mai fie târâţi prin instanţe, îşi vând de bună voie mafiei toate drepturile asupra proprietăţii în cauză. Numai că sumele obţinute, uneori nu reprezibtă nici 10% din valoarea de piaţă a proprietăţii, care făcea obiectul retrocdării.

Astfel, după „tunurile” imobiliare date de ex-pimarul comunei Bradu, Costel Zamfir cu terenurile de la autostradă, şi primarul de la Miceşti a dat un „tun” de peste 200 ha din proprietatea lui Istrate Micescu. La fel şi fostul primar de la Arefu, Vasile Avram a ”înzestrat” familia Chiriloiu din Bucureşti cu 10 ha de teren la doar câţiva paşi de Bâlea Lac. Afacerea poartă marca Romsilva, unde a şi fost pusă la cale de către Armand Chiriloiu, fost director al Direcţiei de Vânătoare şi Pescuit din cadrul Regiei amintite. Victima acestuia este localnica Rodica Strelea, propriatara de drept a celor 10 ha de teren forestier, pentru care s- judecat şase ani..

Aceştia sunt cei şase sau şapte „paşi”, care, pentru mafii duc spre extaz, iar pentru prorietarii de drept, spre agonie. În acest fel, proprietarii au fost practic deposadaţi a doua oară de proprietate: o dată de bolşevici şi-a doua oară de aceste...„clone” ale lor.

Ştefan Dumitru Afrimescu

Poezii

Volumul Poemele iubirii

De Ştefan Dumitru Afrimescu

-1-

Nici regăsiţi ca lumea, că

şi presimt că ne vom pierde

iarăşi, că ne vom risipi în

căutări absurde.

Presimţi iubito, că vom rătăci

din nou încă o mie de ani,

încercând zadarnic să ne

regăsim fiecare în câte

cineva, care oricum nu

ne va merita iubirea.

Presimt că ne vom pierde

vremea cu nimicuri, fiecare

culcându-ne cu statuia

celuilalt în suflet.

Într-un târziu, iubito,

presimt că ne vom regăsi

uitându-ne în străfundurile

noastre golite de sensuri,

goale de noi înşine, iubito,

deveniţi hiatusuri

devoratoare de neant …

-2-

Şi ce poem am fi putut

scrie noaptea trecută!

Ce mai poem, iubito,

puteam isca în doi,

departe de lume, iubito,

departe de noi, într-o

noapte, iubito, rămasă

neconsumată nici pe

după somn, în patul

acela imens, iubito,

cât imensitatea însăşi…

-3-

Acum scriu într-o

noapte în care te ştiu

departe de mine.

În care aproape că

nu te mai simt. Scriu

totuşi peste o noapte

din care-aş vea să fug

cu tine în mână,

până la marginea

lumii şi-acolo …

s-aprindem un rug

în care să ne ardem

aripile de îngeri,

izgoniţi la margine

de timp, iubito, ce

târziu s-a făcut …

E miez de noapte,

iubito-cântec tăcut,

de stea călătoare.

Iubito, mă doare …

rana din sânge şi

cântecul mut, mă

doare, iubito, tot

ce se stinge, ca

rugul acesta ce

sunt, căci îngeri,

iubito, nu mai

suntem de mult …

Ştefan Dumitru Afrimescu / 25 februarie 2004

-4-

Foarte curând, iubito,

vom deveni ficţiuni.

Deocamdată, mai

avem să ne spunem

câte ceva: tu cu cine

mă-nşeli, în fiecare

seară, eu-lângă cine

mă trezesc în zori.

Apoi, la capăt de timp,

iubito, vom depune

fiecare mărturie de

fidelitate, jurându-ne

credinţă pe altă lume.

Suntem, iubito, dacă

încă nu ştiai, fiecare,

deja, ficţiunea celuilalt!

Ştefan Dumitru Afrimescu / 6 martie 204

-5-

Şi, iată că, de ce-mi

era cel mai frică

să nu ni se-ntîmple,

tocmai a avut loc –

ziua de mâine, cea în

care scriu, nu ne-a

mai prins împreună.

Şi dacă n-ai fi spus

cu doar o seară-n urmă!

Ştefan Dumitru Afrimescu / 6 martie 204

-6-

Astfel că, dimineaţa de

azi s-a făcut fără tine şi

cu mine a plecat până la

capătul vieţii, să-nduplec

timpul, să te-aducă-napoi.

Dar, nu s-a mai întors

nimeni: nici eu, nici

dimineaţa zilei de mâine.

Un mâine, care s-a făcut

fără noi! De-atunci,

şi tu şi eu am devenit

unul celuilalt, ficţiune!

Ştefan Dumitru Afrimescu / 6 martie 2004

-7-

Doamne, ce ani stau

grămădiţi, iubito, între

noi! Ce de timp, iubito,

irosirăm tot căutând, încă

nu se ştie ce. Şi cât de

puţine lucruri trebuiau

făcute, pentru ca măcar

tu să fi fost fericită. Atât

de puţine, că ar fi trebuit

să ne sperie. Adevărul este

că n-am ştiut niciodată,

nici cum şi nici când, să

iubesc o femeie ca tine!

Nu am avut niciodată

vreme destulă să-nvăţ

pe de rost gesturile, fireşti

pentru unii, pentru alţii

automatisme şi-atât.

Gesturile altfel derizorii.

Derizoriu e totul, iubito!

Doamne, şi-atât de efemer!

Ştefan Dumitru Afrimescu / 6 martie 2004

-8-

Doar anii aceştia, iubito,

grămădiţi între noi şi …

“diferenţa” de ani-lumină

dintre simţuri. Iubito,

amândoi iubim, dar …

diferit, fiecare cu altul

dintre simţuri sau organe,

şi amândoi, iubind pe

câte-altcineva. Chiar şi

de gândit … gândim, dar

fiecare cu mintea altcuiva.

Dacă mai şi …gândim

Ştefan Dumitru Afrimescu / 6 martie 2004

PS: Ţie îţi voi explica mai târziu

iar cititorii înţeleg şi singuri …

-9-

Străino, cu trupul culcat

în somnul unei elypse,

mă mai iubeşti? În curând

lumina sau poate întunericul

peşterii tale, cu ecoul chemării

în străfunduri, vor întâlni,

năvălind, păstăile seminţei

mele sau pe-a altuia, migrând.

Străino, cu trupul culcat în

somn, asemenea unei elypse,

dacă nu mă iubeşti, atunci …

alungă-mă. La fel, dacă nu

mă urăşti îndeajuns.

Ştefan Dumitru Afrimescu / 7 martie 2004

-10-

Nu-ţi mai recunosc, iubito,

niciuna dintre frumuseţi!

Nuiciuna dintre puterile-ţi

avute asupra mea, cândva;

iubito, nu te mai recunosc.

Eşti vid, iubito. Eşti hiatus!

Eşti cuţitul răsucit în rana

sângerândă peste care, mai

zilele trecute, presăraseşi

sarea unei mări de timp

şi de unitate. Iubito, mă …

doare conturul urmelor

tale de dor. Doamne, şi

cum te-aşezai în pat, ca

o aducere aminte, peste

uitarea ce urma să devii.

Ştefan Dumitru Afrimescu / 13-14 martie 2004

-11-

Iubito, într-atât mi-ai înfrumuseţat

suferinţa, încât ştiu de-acum, că

doar tu o puteai face, mai mult decât

altele, decât alţii. De aceea, cu

bruma de sânge ce mi-a rămas din

precedentele tentative, am vrut s-o

pictez. Prea târziu însă. Visul mi

se terminase pe drum. Iar de tine,

iubito, curând va mai rămâne o …

amintire şi-atât. O aducere aminte

ce mi-a-nfrumuseţat suferinţele.

Cândva

-12-

Ce poate fi însă mai frumos

decât să iubeşti! Sau …,

ce-ar putea fi mai trist decât să nu

poţi răspunde iubirii cu iubire,

dorinţei cu dorinţă, numai că

niciuna dintre ele nu e veşnică.

Veşnică e doar uitarea, veşnică,

suferinţa. Veşnici rămân munţii

aceştia care ne despart, veşnic

e timpul şi-ar mai putea rămâne

veşnice, poemele acestea, ca o

veşnică a noastră pomenire.

Restul e deşărtăciune …

Ştefan Dumitru Afrimescu / 14-15 martie 2004

-13-

Un umăr dezgolit, iubito, ca

adevărul de crud, şi nişte sâni

agăţaţi peste cearcănul nopţii,

transfiguraţi, peste

cearcănul sorţii. Iubito, de-ai

ştii cât de mult îmi lipseşti sau

cât de mult te doresc. De aceea,

iubito, încerc să opresc (doar

pentru tine), timpul în loc

şi să dau foc trecutului tău,

în care ai fost mai mult drac

decât înger. Iubito, am să te

fulger într-o noapte cu ochiul

meu din ceafă sau din tâmple.

Deşi, iubito, n-aş vrea să se

întâmple ceva rău între noi, ştiu

sigur că unul va ajunge în junglă,

iar celălalt în noroi. Unul va …

sfida timpul, iar celălalt va fi

gunoi. Unul se va-ngemăna

cu sine, până la refuz, iar

celălalt va deveni havuz, mut

şi surd; matricea lumii, însă

a unei lumi aproape stinsă …

Ştefan Dumitru Afrimescu / 15-16 martie 2004

-14-

Şi ce cauţi tu în viaţa asta

a mea, atât de bizară? Cu

siguranţă cea mai bizară

din câte există. Ce cauţi

în respiraţia mea? Dar în

transpiraţie, ce-mi cauţi?

Ce cauţi în sarea lacrimei

mele!? În vise, ce-mi cauţi,

iubito, sau în nopţile albe

şi lungi cât istoria!? Ce-mi

cauţi, iubito, până şi prin

sânge, tocmai când în mine

cineva se plânge de rău

tratament?! Dar în sudoare?

Ce-ţi caută, iubito, porii tăi în

porii mei?! Iubito, mersul

tău, în mersul meu, râsul tău

în plânsul meu …?!

Ştefan Dumitru Afrimescu / 20-21 martie 2004

-15-

Şi va veni, iubito, şi ziua

în care nu vom mai avea

nimic să ne spunem.

Tăcerea mea însă, va

însemna altceva decât a

altora. Apoi, într-o

altă zi, voi pleca undeva

foarte departe de tine,

de mine, de lume,

să umplu cu vorbe sau

cu reproşuri, abisul,

iubito, căscat între noi.

Ştefan Dumitru Afrimescu / 21-22 martie 2004

-16-

Apoi, iubito, unul va deveni

trecut, iar celălalt uitare.

Cerul tău nu va mai avea

pământ, iar tălpile mele

nu vor mai avea picioare,

să mai poată veni-n vizită.

De-aceea, num ă mai aştepta,

să vin. Vor mai veni, poate,

într-o noapte, braţele mele,

deschise-m larg, în aripe

prefăcute în păsări, ca şi

tine, fără trup, să mi te

treacă peste abis. Iubito,

încet dar sigur, mă rup …

Mă sfărâm, iubito, de orice

caldarâm şi te blestem,

să n-ai niciodată parte

de mine, să nu mai vreau,

niciodată, să te văd!

Şi-n curând, să-ncepi

să-mi numeri tăcerile …

Ştefan Dumitru Afrimescu / 22 martie 2004

-17-

Iubito, nemaiavând

trupuri, ştiai că n-o

să ne mai atingem

niciodată!? Vom fi

iubito, diafani!

Ştefan Dumitru Afrimescu / 22 martie 2004

-18-

Iubito, tu cine eşti?

Eu cine sunt? Frânturi

de viaţă, pe pământ?!

Frânturi de gânduri.

Firicele de nisip. Şi-n câte

rânduri mi-am traversat

moartea, înviind doar

pentru tine! Iubito, de-ai

ştii de câte ori m-am revărsat

doar pentru a te-mbrăţişa

cu şuvoiul meu de ape!

Cu puhoiul meu de gânduri!

Toate-au început să-ţi sape

chipu-ţi în sângele meu.

Trup din ape să-ţi cioplească

şi din vise. Iubito, să te rup,

aş vrea, din sânge. Să te rup

cum rupi o pâine. Iubito,

cineva în mine plânge,

parc-ar plânge după mâine.

Tu, iubito, de ce plângi?

Eu cine sunt? Tu cine eşti?

Făpturi de lut, aburi celeşti

sau nişte jeguri făr’ de Lege!

Eu ce-am ales? tu ce-ai alege?

Ştefan Dumitru Afrimescu / 7-8 aprilie 2004

-19-

Tu cine eşti? Eu cine sunt?!

Făpturi de iarbă. Pe pământ,

făpturi de cântec şi, mai rari,

ajungem şi grăunţi stelari.

Iar când vântul o s-adie,

tu să te culci, eu să mă scutur,

căci, nu se ştie… Tu vei fi o păpădie

şi te va aproba un flutur.

Şi un flutur te-a zburat…

Tu cine-ai fost, eu cine-am fost?!

Făpturi pe-o lume fără rost…

Ştefan Dumitru Afrimescu / 11-12 mai 2004

-20-

Târziu, când viaţa tocmai

mă purta cu lăute, jumătate

spre moarte, jumătate cu

descântece spre tine, tu tot

veneai jumătate şi jumătate

te-ntorceai, ducându-te …

Ştefan Dumitru Afrimescu / 8-9 aprilie 2004

-21-

Dacă mâine ar fi doar

prelungirea lui azi, am

putea trăi în totala lui

nepăsare faţă de ieri,

dar mâine există, chiar

dacă, numai pentru unii.

Restul e trecut şi uitare …

Ştefan Dumitru Afrimescu / 9 aprilie 2004

-22-

Ieri, te doream de mă doreai,

te muream de nu mureai. Şi

mureai în vis, dorindu-mă!

Azi, aş muri şi n-aş muri,

aş veni şi n-aş veni, aş…

pleca-nvârtindu-mă!

Mâine, aş iubi şi n-aş iubi,

aş minţi şi n-aş minţi,

prefăcându-mă că te iubesc,

iar, la noapte, aş dormi şi …

n-aş dormi, aş muri şi …

n-aş muri. Aş iubi, dar n-am

pe cine. Te-am visat, rană

durându-mă. Şi erai cearcăn

peste zori acestei dimineţi,

a zilei de ieri, avortată

Ştefan Dumitru Afrimescu / 12 mai 2004

POEME ALBASTRE

Stefan Dumitru – Afrimescu

-1-

Nu aştepta diferenţa

dintre lumină şi ce era

înainte de a fi,

Pentru că, ori nu ţi se mai dă

şi-atunci îţi pierzi vremea

Iar, când îţi e dată,

nu mai ai destulă viaţă în tine,

să o poţi plăti

pentru a-ţi cumpăra ... o dorinţă.

-2-

Nimic aproape important ...

Numai că locul nu mai avea loc ...

Mutat disciplinar, ca şi Ovidiu,

scria-n delir, forţând poarta,

unui abis, identic cu al lui,

punându-i zarurile în palmă.

Cine astăzi ar mai fi în stare

să mai aşeze în infinit o bornă?

Tăcerea lui, azilul tăinuit

sau, cine ştie?! Lumea, şi mai goală,

osândită în lume, mai visa,

ca nimeni înainte şi nici

după marea lui absenţă

pe care a-mbrăcat-o, treaz.

-3-

Ecoul este prezenţa nimănui?

Sau ce?!

Tu, timp, care ţi-ai sfârtecat puii,

respiră-mă!

Eu nu te pot atinge,

de teamă să nu-ţi sfărâm

Ecoul ...

-4-

Acolo florile împrăştiau

mirosuri putrede, trufii, proteste,

şi aerul era fioros, ca orice fiară.

Fluvii verticale tunau în lume şi răsunau în cer.

Ecoul mineral al lumii

cutremura deodată

toate celelalte lumi.

Severe şi noptoase astre,

zuruind pe cer,

anunţă universul:

Se va mai naşte-o lume!

O puteţi distruge

şi-apăra-n acelaşi timp!