Mafiile imobiliare 2

Mafia imobiliară 2 Aşa cum promiteam în ediţia anterioară a săptămânalului nostru, continuăm dezvăluirile tunurilor imobiliare din Argeş, date de mafiile imobiliare, dar şi cu devoalarea celor care se află în spatele acestor mafii. În ediţia de faţă vom „procesa” activitatea mafiilor imobiliare în comunele Bradu şi Oarjea, localităţi ţintă pentru mafii, dar şi pentru afaceriştii capitalismului argeşan de cumetrie. Este cunoscut tunul imobiliar de 40 miliarde lei, dat de bucureşteanca aproape adolescentă Pietraru, fiica unui funcţionar din Ministerul Agriculturii, apropiat al PSD-ului. Despre legăturile tinerei de numai 18 ani şi două luni cu una dintre filierele mafiei imobiliare din Argeş, cât şi despre victimele acelui tun imobiliar şi dedesupturile lui vom relata în cele ce urmează. Eterna şi fascinanta mătuşă…”Tamara” în variantă argeşană “Puneri în posesie ilegale, matrapazlacuri în acte oficiale, tranzacţii dubioase, fals şi uz de fals, încălcări grosolane ale legilor fondului funciar”. Acestea sunt concluziile la care au ajuns inspectorii Corpului de control al Prefecturii Argeş, care au semnalat nereguli cu terenurile din jurul autostrazii Bucureşti-Piteşti. Dosarul a fost trimis la DNA, procurorii începând cercetarea in acest caz. Beneficiarii ilegalitaţilor, spun inspectorii, sunt rudele familiei Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judetean Argeş (C.J.A.). Potrivit aceloraşi victime, Constantin Nicolescu a profitat de faptul că o matuşa de-a sa, defuncta, Marinescu Elena, fusese improprietărită cu 5,5 ha. Matuşa lui Nicolescu, pe care a mostenit-o presedintele C. J. Arges, a obţinut suprafaţa amintită de pământ, potrivit dreptului de reconstituire a proprietăţii. Ulterior, moştenirea Elenei Marinescu a fost multiplicată de zeci de ori. Astfel, Nicolescu, în cârdăşie cu fostul prefect de Argeş Constantin Tamagă şi primarul de la Bradu, a obţinut in mod ilegal peste 20 de ha în zona Metro. Totodată, inspectorii prefecturii mai semnalează si faptul ca pământurile din localitatea Bradu, cu ieşire la autostradă, au ajuns numai în mâinile primarului, tatălui său, precum şi a membrilor Comisiei de punere in posesie. Oamenii, cărora trebuia să li se reconstituie dreptul de proprietate au fost târâţi prin tribunale si pe la toate institutiile statului. Moştenirea consoartei lui Nicolescu de la mătuşa Marinescu seamănă izbitor cu moştenirea consoartei lui Adrian Năstase de la mătuşa Tamara. Întreaga poveste a şirului de nereguli şi abuzuri a inceput in 1998, când Constantin Nicolescu, actualul preşedinte al C.J.Argeş, pe-atunci senator PDSR de Argeş, şi-a găsit, după modelul Adrian Năstase, o matuşă, în defuncta Elena Marinescu. Mătuşa a lăsat o mostenire de 5,5 ha. Teren puţin, dar foarte valoros deoarece era situat în comuna Bradu, chiar în apropierea autostrăzii Piteşti-Bucureşti.. Mostenitorii Mostenitorii direcţi ai “Tamarei” mioritice au fost: Secuiu Tudora, Popa Ioana si Preda Victoria. Secuiu Tudora este sora cu sotia lui Nicolescu (Rodica), iar Preda Victoria si Popa Ioana sunt matuşi ale preşedintelui C.J.Argeş. In circuitul familial, ca actor principal al ilegalităţilor, se înscrie şi Popa Gheorghe, soţul Ioanei Popa. Pe 8 octombrie 1998, Comisia judeţeană de fond funciar emite hotararea nr. 75 de punere în posesie in localitatea Bradu pentru mostenitorii defunctei Elena Marinescu cu 4,4 ha. Apoi se eliberează si titlul de proprietate, pe data de 11 noiembrie 1998. Terenul cu care este improprietărită familia lui Nicolescu se situează în apropierea autostrăzii. În scurt timp valoarea terenurilor începe să crescă vertiginos. Afacerile în zonă reprezintă un succes. Drept consecinţă, încep să curgă “manevrele” şi tranzacţiile imobiliare dubioase. Rudele lui Nicolescu recurg, prin intermediul primarului din Bradu, la o formă grosolană de falsificare de documente: Hotararea 75 de punere in posesie este multiplicată, pentru alte 16 ha. Ilegalităţi pe bandă rulantă Astfel, numai într-o singură zi, pe 16 octombrie 2001, se eliberează sase procese-verbale de punere in posesie a... Hotărârii 75 din 1998. Adică, după ce familia Nicolescu a primit cele 4,4 ha in 1998, Comisia judeteana le-a mai dat, total ilegal, in 2001, celor din acest clan alte 12 ha, pe baza aceleiaşi hotărâri de punere in posesie din 1998. Deoarece din 2001, zona autostrăzii a inceput să prezinte interes pentru o serie de concerne internationale, clanul Nicolescu si-a extins afacerile dubioase. La sfarsitul anului 2002, Comisia judeteană mai validează moştenitorilor Elenei încă 1,1 ha, iar la începutul anului 2003 alte... 14 ha. Pentru ca, in 2004 familia Nicolescu să intre in posesia altor 5 ha. Toate aceste proprietăţi s-au dovedit a fi extrem de valoroase. Ele au fost vândute pe sume uriaşe unor societăţi şi concerne internaţionale. Cea mai bună afacere a fost încheiată cu Metro, care a ridicat un supermarket pe autostradă, la ieşirea din Piteşti. Metro, o afacere de peste 40 miliarde lei Astfel, Popa Gheorghe si Popa Florea, rudele lui Constantin Nicolescu, moştenitori ai Elenei Marinescu au vândut firmei Metro aproape 6 ha la o valoare de 1,343 milioane euro. Tranzacţia a fost incheiată printr-un intermediar. Este vorba despre Alexandra Aurelia Pietraru din Bucureşti, care nu avea nici 18 ani. Insă tatăl acesteea, potrivit unor surse, era un apropiat al PSD. Totodată, trebuie precizat că rudele familiei Nicolescu au incheiat multe alte tranzacţii de vânzare de terenuri din zona autostrăzii către Metro. Astfel de acte de vânzare-cumparare au început la sfârşitul lui 2001, mai precis pe 16 decembrie, afacere incheiata de Secuiu Tudora si Popa Ioana, adică…sora si matuşa sotiei lui Nicolescu. Aceste tranzactii au fost continuate şi în 2002, când au fost vândute către Metro încă nouă terenuri, iar în 2004 alte două terenuri. Un alt actor principal al vânzărilor de teren obţinut prin fraudă este Popa Gheorghe, ruda lui Nicolescu. Acesta a obţinut prin numeroase tranzacţii peste 1 milion de euro. Numai în urma unei afaceri încheiate pe 16 aprilie 2004 cu firma SC "AWS Singapore Properties" SRL, Popa a încasat peste 23 miliarde lei din vânzare a peste 3 ha. De asemenea, acesta a obţinut 12.400 USD de la Akili Omar, prin vânzarea a 3.543 mp la autostrada, în octombrie 2003. Un anume Prodanel i-a dat lui Popa 180 milioane lei in 2003 pentru 4 ha, sumă care nu reflectă tot adevărul din motive de taxe şi impozite. Nicolescu spune că nu are nici o legătură cu tranzacţiile amintite Preşedintele Consiliului Judeţean Arges, Constantin Nicolescu, susţine că nu are nici o legătură cu aranjamentele imobiliare în care au fost implicate rudele sale: "Familia Nicolescu nu are teren in zona autostrazii. Eu sunt dintr-o familie originară din Mihaieşti. Nu am avut moştenire decât 3,5 ha. Nu am luat acest pământ. Nu ştiu de ce se face atâta caz, există interes ca eu să fiu implicat în această afacere. Sa plătească cine se face vinovat", ne-a spus Nicolescu. . Împroprietăriţi doar membrii comisiei locale Bradu Procurorii DNA au cercetat şi modul considerat ilegal de punere in posesie a terenurilor din întreaga localitate Bradu. "Cu ocazia verificarilor s-au constatat incălcări grave ale legilor fondului funciar cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate al unor cetăţeni. De reconstituirea dreptului de proprietate au beneficiat în majoritatea cazurilor membrii Comisiei locale de fond funciar Bradu, salariaţii din cadrul Primăriei Bradu, consilieri locali, precum şi rudele acestora. In această situaţie se află restituirile de proprietate în punctul "Autostradă-Varianta de ocolire a municipiului Piteşti", se arată în nota de sesizare din partea Prefecturii Argeş către DNA Arges. Corpul de control al prefecturii semnalează presupuse ilegalităţi puse la cale de primarul de la Bradu, Zamfir Costel. Inspectorii vorbesc despre faptul că pământurile foarte valoroase, cu deschidere la autostradă au fost împărţite între membrii Comisiei de punere in posesie, ilegalităţi care au fost apoi validate de Comisia judeţeană de fond funciar. Cei care au primit teren in mod abuziv au fost: Zamfir Costel, primar, si tatăl sau, Zamfir Stan, Tănase Marieta, sora primarului, si sotul acesteia, Tănase Gheorghe, membru in comisia locală, Preda Florin, fostul şofer al primăriei şi iubitul fetei primarului, Stroe Constantin, consilier local, Boboc Toma şi Şerban Ion, membrii în comisia locala până în 2004, Orjanu Gheorghiţa, mama comandatului politiei Argeş, Orjanu Marian. “Găinăriile” primarului CostelZamfir: Şi morţii din Bradu au încheiat tranzacţii imobiliare Primarul Zamfir Costel face de altfel si obiectul unor cercetări penale în mai multe dosare penale, până astăzi nefiind solutionat încă niciunul. Potrivit unor informatii, acesta ar fi facut puşcărie pe vremea lui Ceauşescu, pentru furt de combustibil. Edilul din Bradu s-a folosit de tot felul de “găinarii”, pentru a-şi satisface apropiaţii, amatori de afaceri cu terenuri din zona autostrăzii. Astfel, Zamfir Costel a ajuns chiar să întocmească o listă cu... morţi, care ar fi încheiat tranzacţii imobiliare. Este vorba despre persoane care au decedat demult, dar care sunt trecute pe o listă falsă de persoane puse in posesie si care le-au instrăinat. Tamagă dă vina pe primarul din Bradu Deputatul PSD Constantin Tamagă, fost prefect, se consideră nevinovat de ilegalităţile semnalate de Corpul de control al prefecturii. "Există un circuit al documentelor, care trebuie să facă dovada retrocedărilor. Toate aceste acte sunt depuse la comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar. Aceasta comisie face verificările de rigoare. Comisia locală face propunerile de validare. Comisia judeţeană nu se ocupa cu amplasamentele", ne-a spus Tamagă. Acesta susţine faptul că el, în calitate de preşedinte al Comisiei judeţene de aplicare a legilor fondului funciar, nu putea să semnaleze ilegalităţile în actele de punere in posesie. "Vin sute de hârtii pe masa prefectului. Aceste hârtii pleacă de la comisia locală şi se intorc la comisia locală", a conchis Tamagă. Nu am reusit sa stam de vorba cu primarul din Bradu, Zamfir Costel, acesta fiind plecat in strainatate. Nu am putut vorbi cu nimeni din primarie deoarece nu erau la serviciu nici secretatul, nici juristul. Singurul prezent la serviciu era viceprimarul, care ne-a declarat că…nu stie bine cazul, el fiind nou in această funcţie. Morţi, puşi in posesie pe hartie, cu Justiţia pe mână De exemplu, intreaga familie a consilierului local Marin Parvu a fost pusă in posesie... pe hârtie. Numai că, părinţii acestuia sunt morţi de ani de zile. In această situaţie se află şi tatăl vitreg al consilierului local Marin Parvu, mort din 1986, care potrivit evidenţelor primăriei a primit un teren de 5.000 mp, si care, apoi l-a vândut unei terţe persoane. La fel şi bunicul consilierului, Gheorghe Dana, mort si acesta din 1970, dar care... a primit in 2004 suprafaţa de 7.000 mp. Mai mult, însuşi consilierul Dana este trecut în hârtiile primăriei că ar fi primit în posesie, si apoi ar fi vandut, un teren de 8.000 mp. Acesta, insă nu a primit niciun petic de pământ, fiind în litigiu cu primăria. Marin Parvu are decizie judecatorească definitivă şi irevocabilă pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Dar... nu a fost pus in posesie de primar primar nici până azi.. Toate aceste ilegalităţi au fost săvârşite în timp ce numerosi proprietari de drept au dat în judecată Primăria Bradu. Aceştia au obţinut decizii judecătoreşti definitive si irevocabile pentru punerea în posesie. Insă. edilul Zamfir Costel a refuzat cu obstinaţie să pună în aplicare hotărârile judecatoreşti. Mai mult, oamenii au dat din nou în judecată primăria, pentru refuzul aplicării deciziilor instantelor. Judecătorii l-au amendat pe Zamfir Costel cu 1 milion de lei pe zi, pentru fiecare zi de intârzire a nepunerilor în aplicare a deciziilor judecătoreşti. Primarul nu s-a sinchisit nici de această nouă decizie a instanţei! Nu a plătit nici amenda! Oamenii sunt de-a dreptul disperaţi, nu mai ştiu ce să facă. Nici măcar justiţia nu le-a putut face dreptate. Şi nici nu ar avea cum, atâta vreme cât judecătorii şi procurii îşi iau dreptul de la primari, fie cash, fie în terenuri. Brădenii s-au plimbat de geaba cu jalbele-n proţap pe la toate instituţiile statului: prefectură, parchet, DNA, Parlament, Preşedinţie, fără absolut nici un efect. Toate cererile erau plasate de la presedintie la Prefectura Arges, apoi la Politie si Parchet. Alte trasee: parlament-Prefectura Argeş-Poliţia Argeş; Ministerul Justitiei-Parchet-Primăria Bradu; Ministerul Agriculturii-Ministerul de Interne-Poliţia Arges. Intotdeauna aceste plângeri, după ce erau plasate de la o instituţie la alta, prăfuite de-atâta purtat de la Ana la Caiafa, ajungeau cel mult la coş. . Cazul Zidaru, un exemplu de incalcare a dreptului de proprietate Un caz interesant este cel al lui Zidaru Laurentiu, din Pitesti. Acesta este moştenitorul de drept al bunicului patern - Zidaru Gheorghe, care a fost deposedat abuziv de comunisti. Acesta avea dreptul, potrivit legilor fondului funciar, să primească 9 ha de teren in comuna Bradu, chiar în zona "autostrada", mai exact pe terenul unde se afla astazi Metro. De 16 ani primăria a refuzat să-l puna in posesie. A dat in judecată primaria. Judecatoria Piteşti îi dă acestuia dreptate în 2004, şi printr-o decizie judecatorească definitivă şi irevocabilă, si obligă primăria la punerea acestuia în posesie. Zamfir Costel refuză! Zidaru Gheorghe este sfătuit să dea din nou în judecată primăria pentru nepunerea in aplicare a unei decizii judecătoreşti. Judecătoria Piteşti îi dă dreptate din nou pe 20 aprilie 2005 si "obligă pârâta la plata daunelor cominatorii în suma de 1 milion de lei pentru fiecare zi de intarzire până la data punerii in posesie conform deciziei pronunţată de Judecătoria Piteşti". Şi de-această dată primarul refuză aplicarea legii. Iar de amendă nici vorbă. Primăria trebuie să plătească până acum o amendă de câteva sute de milioane lei vechi. Zidaru a incetat să-si mai caute dreptatea, iar absurdităţile au continuat. După ce a văzut că o decizie judecatorească nu reprezinta nimic, acesta a început să bată drumurile celorlalte instituţii. Jalbele deposedaţilor, plimbate ani de zile de la o instituţie la alta Astfel, în 2005 s-a adresat: Preşedinţiei României, Ministerului Justiţiei, Comisiei de abuzuri a Camerei Deputaţilor, prim-procurorului Inaltei Curţi de Justiţie si Casatţe, DNA. In 2006, Zidaru a trimis jalbe la Cancelaria primului ministru, Preşedintiei României, Ministerului Agriculturii, Ministerului Administraţiei si Internelor, Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, Comisiei de abuzuri a Camerei Deputaţilor. Hartiile s-au plimbat din nou de la o instituţie la alta, fără a se fi întâmplat ceva. Mai mult, primarul continuă să facă şi azi afaceri cu terenuri. Are acoperirea necesara: presedintele Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, pe-a deputatul PSD Constantin Tamaga, dar şi pe-a “greilor” Văcăroiu şi Cozmâncă. Alt caz interesant este si cel al consilierului local din Bradu Marin Pârvu. Acesta a obţinut de asemenea o decizie judecatorească definitivă şi irevocabilă pentru punerea in posesie cu 2 ha, si chiar mai mult, daune cominatorii de 500.000 lei pe zi, pentru neaplicarea hotărârii instanţei. Parvu nu a primit nimic nici până azi. O altă situaţie de încălcare grosolană a legii a fost generată de acelaşi primar din Bradu: Comisia judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate emite un titlu de proprietate pentru 2 ha pe numele lui Voicu Gheorghe, dar care nu stabileşte hotarul proprietatii. Oricum, beneficiarul, Voicu Gheorghe, ne-a declarat ca nu a fost pus in posesie desi are actul de proprietate in mana. "Am trimis zeci de petitii la toate institutiile statului de doi ani incoace. Nu am rezolvat nimic", a adăugat Gheorghe. Ultima oră Pe o suprafaţă de peste 10 ha din cele 194 de ha situate la autostradă şi luate cu japca setenilor comunei Oarja de ex-primarul Zamfir ajutat de ex-prefectul Tamagă şi Nicolescu, a mai apărut un supermarket. Astfel, pe partea opusă firmei Mtro s-a înălţat şi Carffur. Cu toate acestea, alegerile locale de la îmceputul acestei veri au făcut ca primarul Costel Zamfir să piardă fotoliul de primar al comunei Bradu, la o diferenţă de peste 300 de voturi. Şi aceata în ciuda celor peste 200 de puneri în posesie, pe o suprafaţă de 100 de ha, efectuate chiar între cele două tururi de scrutin. Urmarea? Aproape instantaneu expiratul primar Zamfir a început să piardă şi procesele cu sătenii, până săptămâna trecută pierzând deja patru procese. Mai mult, pe rolul instanţelor se află încă alte două dosare, care-l încriminează pe acelaşi Costel Zamfir. Este vorba de “Cazul Vergea II” şi “Cazul Ana Coman”, dosare care se adaugă celorlalte patru dosare deja soluţionate. În urma noii situaţii create prin pierderea alegerilor, Costel Zamfir datorează Primăriei Bradu suma de 1,5 miliarde lei vechi, noul primar intenţionând să solicite punerea bunurilor fostului primar sub sechestru asiguratoriu. În loc de concluzii Am trăit aşadar, vreme de mai bine de 17 ani un timp anost, care a aparţinut doar unora. Unui grup restrâns de interese. În fapt, unui grup restâns de profitori, al căror unic scop a fost jaful, acumularea de proprietăţi şi valori mobile, dar mai ales imobile, pe orice căi, acumulările de influenţe şi nu în ultimul rand, de capital. De capital atât material, cât şi politic şi de imagine. Povestea primarului de la Bradu Costel Zamfir nu este nici de cum una izolată. Este povestea mai toturor primarilor din România. La fel nici povestea preşedintelui CJ Argeş nu este singulară. Cele două realităţi nu ar fi fost posibile dacă, preşedintelui CJ Argeş nu i-ar fi ţinut “spatele” însuşi preşedintele Senatului, iar restul primarilor de teapa lui Costel Zamfir, Tudor Pendiuc, Gheorghe Boţârcă, Marian Ibric sau Titi Ghica, şl el mazilit de rucăreni, nu ar fi avut la rândul lor în Nicolescu, spatele pe care Nicolescu îl are asigurat de Nicolae Văcăroiu. Vom continua dezvăluirile cu tunurile imobiliare date la Albota şi Bascov, apoi la Mărăcineni, Miceşti, Câmpulung şi Rucăr, dar şi la Călineşti, Leordeni şi Topoloveni Ştefan Dumitru Afrimescu

Mafiile imobiliare

Mafiile imobiliare fac Legea şi în Argeş

Situat la o aruncătură de băţ de Bucureşti, Argeşul a fost asaltat de tot felul de Mafii: a petrolului, a pădurilor, a piselor de schimb, a retrocedărilor şi cu voia cititorlor, ultima pe listă, de „Mafia Imobiară”. Aceasta nu înseamnă că Mafia imobiliară acţionează de numai câteva luni. Nici pe departe! Mafiile imobiliare acţionează de când au apărut Legile proprietăţii şi ale retrocedărilor. Despre cum acţionează acestea, cine fac parte din reţele, dar şi despre victimele mafiilor imobiliare, vom încerca să vă relatăm în cele ce urmează.

.

Cum acţioneză mafiile imobiliare din Argeş?

Nu este de loc simplu să dezarticulezi nicio mafie, cu atât mai puţin una dintre cele imobiliare, domeniul în care acţionează, fiind unul dintre cele mai profitabile. Acestea vor dispărea doar odată cu proprietatea. Iar atunci când sunt ajutate de o legislaţie ambiguă (era să-i zic neghioabă), la care se adaugă întregul sistem judiciar, şasensele anihilării acestor mafii sunt ca şi inexistente. Din aceste mafii fac parte următoarele structuri: preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de locatari/proprietari de locuinţe. Ei ştiu care sunt persoanele care au datorii la întreţinere. Urmează avocaţii, chipurile apărătorii celor care sunt trimişi în judecată, dar care cad la pace cu avocaţii asociaţiilor de locatari/proprietari (desigur contra unui comision). Avocaţii sunt la rândul lor pe mână cu instanţele, dar şi cu executorii judecătoreşti, cu notarii publici, cu reprezentanţii OCAOTA şi cu firmele de întabulare. La capătul procesului perdanţii sunt întodeauna locatarii, care sunt de regulă pensionari, şomeri, persoane cu handicap, marginalizaţii social în general, dar nu numai. Iată şi cum acţionează mafiile imobiliare: preşedintele asociaţiei de proprietari îşi dă în judecată locatarii datornici. Dosarul ajunge în instanţă. Primul care îşi angajază apărător este asociaţia de proprietari. O face doar pe banii asociaţiei. Avocatul solicită drept onorariu (în funcţie de debitul victimei), între 10% şi 50% din suma datorată Urmează negocieri secrete, prin interpuşi, între completul de judecată şi avocat. Se dau câteva termene, chipurile pentru expertizarea contabilă, pentru completarea documentelor la dosar. Numai că, termenele pe cât par de legale, pe-atât sunt de „toxice” pentru cei trimişi în judecată. În cele câteva luni de zile, se pune în mişcare întregul angrenaj, fiecare segment al mafiei, având sarcini clare, atât pentru găsirea unui cumpărător al apartamentului sau garsonierei în cauză, cât şi pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor de vânzare/cumpărare: numirea unui executor judecătoresc, găsirea celui care aranjază întabularea, a notarului cu cele mai mici taxe etc., astfel încât la termenul fixact de instanţa, aflată pe mână cu restul angrenajului, să nu-i mai rămână decât să dea sentinţa de evacuare. Profitorii acestui sistem sunt numai din rândurile celor cu bani şi influenţă: poliţişti, judecători, procurori, dar şi cămătari şi samsari de imobile. În final victima e aruncată în stradă, iar garsoniera sau apartamentul ei ajunge proprietatea unui poliţist, avocat, judecător sau procuror, luat la preţul derizoriu de 400-500 de miliaoane lei vechi. Prin imobil trebuie să înţelegem şi terenurile pe care trebuia să le primească proprietarii de drept sau moştenitorii acestora. Au apărut astfel mafiile terenurilor.din jurul marilor oraşe, deci şi al Piteştiului. Astfel, localităţi ca Bradu, Oarja, Bascov, Moşoaia, Albota sau Ştefăneşti, dar şi cele din jurul lacului Vidraru, au devenit obiective de importanţă maximă pentru mafiile terenurilor, mafii ale căror tentacule au ajuns, spre exemplu, în cazul terenurilor de la Bradu, situate la autostradă, până la Octav Cozmâncă. Însă, nici Constantin Nicolescu, Filip Georgescu, Nicolae Berechet, Constantin Tamagă, Michi Şpagă, Adrian Năstase, iar mai nou şi Critian Boureanu, nu sunt străini de mafiile terenurilor şi nici de cele imobiliare.

O astfel de victimă a „Mafiei gulerelor albe” a fost şi o anume Cârciumaru, care după mai bine de 10 ani de procese a rămas fără casă, în avantajul judecătoarei Dumitru, unul dintre mebrii Mafiei „gulerelor albe”, aflată pe mână cu cele imobiliare. Victima Cârciumaru a ajuns la mai toţi miniştrii Justiţiei, la Guvern şi Preşedinţie, a fost de zeci de ori în greva foamei, ajungând în mai multe rânduri la un pas de a-şi da foc. Cu toate acestea, nici una dintre „somităţile” la care a fost în audienţă nu a mişcat un deget, pentru a-i face dreptate.

Mafia retrocedărilor

După apariţia Legii Retrocedărilor a apărut şi Mafia retrocdărilor. Iată şi cum acţionează aceste mafii:

1)-Obţinerea informaţiilor necesare, sau cum este ajutată mafia chiar de către stat;

2)-Crearea unui moştenitor fictiv

-primarul nu semnează hologarf toate documentele

-Juriştii nu cer instanţelor să verifice autenticitatea identităţii moştenitorilor,

3)-Împuternicirea unui asoiat al mafiei să-l reprezinte pe moştenitorul fictiv:

4)-Declanşarea procedurilor de retrocedare;

5)-falsificarea sau la nevoie fabricarea documentelor de retrocedare;

6))-Persoana fictivă devine proprietar de drept;

6)-Vânzarea proprietăţii unui cumpărător de bună credinţă, când intră-n acţiune Oficiul de Cadastru...

7)-Cumpărarea drepturilor judiciare:

-proprietarii rămaşi fără bani şi sătui să mai fie târâţi prin instanţe, îşi vând de bună voie mafiei toate drepturile asupra proprietăţii în cauză. Numai că sumele obţinute, uneori nu reprezibtă nici 10% din valoarea de piaţă a proprietăţii, care făcea obiectul retrocdării.

Astfel, după „tunurile” imobiliare date de ex-pimarul comunei Bradu, Costel Zamfir cu terenurile de la autostradă, şi primarul de la Miceşti a dat un „tun” de peste 200 ha din proprietatea lui Istrate Micescu. La fel şi fostul primar de la Arefu, Vasile Avram a ”înzestrat” familia Chiriloiu din Bucureşti cu 10 ha de teren la doar câţiva paşi de Bâlea Lac. Afacerea poartă marca Romsilva, unde a şi fost pusă la cale de către Armand Chiriloiu, fost director al Direcţiei de Vânătoare şi Pescuit din cadrul Regiei amintite. Victima acestuia este localnica Rodica Strelea, propriatara de drept a celor 10 ha de teren forestier, pentru care s- judecat şase ani..

Aceştia sunt cei şase sau şapte „paşi”, care, pentru mafii duc spre extaz, iar pentru prorietarii de drept, spre agonie. În acest fel, proprietarii au fost practic deposadaţi a doua oară de proprietate: o dată de bolşevici şi-a doua oară de aceste...„clone” ale lor.

Ştefan Dumitru Afrimescu