Megalomania primarului Pendiuc

Din ciclul aici sunt banii voştri sau pohta ce-a pohtito primarele Pendiu
Megalomania primarului Pendiuc lasă zeci de mii de piteşteni fără locuinţe

În cele ce urmează vom da glas zecilor de mii de piteşteni care aşteaptă de 18 ani o locuinţă. Cu toate acestea, primarul Piteştiului a preferat să investească sute de miliarde lei în borduri, pavele, pieţe, arteziene, patinuare şi imobile fără vreo utilitate socială sau cu totul nefuncţionale. Şi toate acestea, numai pentru ca primarul să-şi satisfacă apetitul megalomanic. O satisfacere, din păcate pe bani publici. Mai exact pe sutele de miliarde lei “subtilizate” din buzunarele piteştenilor.

Înscăunarea şi cosmetizarea
După mandatul meteoric al lui Ion Dumitrescu, cel care a păşit în primărie în bascheţi şi după numai câţva ani, în urma însuşirii spaţiilor comerciale ale “Fortunei” SA, s-a mutat direct în vilă, dotată cu piscină şi maşină la scară, fotoliul de primar al Piteştiului a fost ocupat de Tudor Pendiuc. În timpul ultimelor trei mandate de primar, centrul Piteştiului a suportat trei valuri de cosmetizare,.însemnand de fapt înlocuirea spaţiului verde existent cu nişte kitch-uri în formă de falusuri, pavele şi betoane, un “râu”, “pârâu”, sau ce s-o fi dorind să fie, arteziene şi pieţe cât mai nefuncţionale. Pentru toate acestea municipalitatea a aruncat pe apa sâmbetei sute de miliarde de lei. Şi, cu toate că primarul este reprezentantul social-democraţilor din Argeş, în loc ca din sumele respective să construiască locuinţe pentru familiile tinere sau nevoiaşe, azile pentru bătrâni, lăcaşuri pentru copiii străzii, cantine pentru săracii urbei şi multe, multe altele, a prefeerat să-şi satisfacă apetitul megalomanic, şi să construiască un observator astronomic, încă nefuncţional, un muzeu, o bibliotecă, doar parţial funcţionale şi două pieţe la fel de nefuncţionale.

Etapele şi banii pe cosmatizări

Etapa întâi a
Aşa cum precizam, fiecare mandat al primarului „care este”, a însemnat tot atâtea cosmetizări ale centrului Piteştetiului Prima cosmetizare a avut loc spre finalul mandatului al doilea şi a constat în pavarea Pieţei “Vasile Milea”, cu pavele în culori atât de stridente încât locatarii blocurilor din jurul pieţei nu mai pridideau cu vizitele la oftalmologie. Aceasta a fost însă, doar un efect colateral. Adevăratul efect a fost “gaura” de peste 22 miliarde lei, la nivelul anilor ’99-2000, dată bugetului local. “Gaură” precedată de altele, generate de construirea Bibliotecii cu suma de peste 50 miliarde lei şi urmată de altele şi mai mari: Muzeul Judeţean, peste 60 miliarde lei şi Oservatorul Astronomic, a cărui finanţare continuă şi azi, investiţia fiind încă nefinalizată, deşi au trecut aproape 10 ani de la începerea lucrărilor. Urmare a pavării “Pieţei Milea”, Tudor Pendiuc a câştigat un alt mandat de primar.
Etapa a II-a
În timpul următorului mandat de primar Tudor Pendiuc şi-a continuat visele sale megalomanice.cu tot felul de lucrări de construcţie de tip mamut, care au înghiţit alte sute de miliarde lei. Astfel, a demarat lucrările etapei a doua de cosmetizare a centrului. O cosmetizare mult mai profundă decât prima etapă. Întâi de toate a continuat pavarea centrului cu tronsonul Piaţa Milea- Magazinul Trivale. O cosmetizare care a constat în distrugerea spaţiului verde, prin înlocuirea acestuia cu pavele şi construirea unui “râu, “părău” sau cum s-o numi el. Lucrările de pavare au costat 45 de miliarde lei, iar pârâul şi arteziana care “alimentează” pârâul alte 45 de miliarde. Tot în timpul celui de-al doilea mandat au fost începute lucrările la cosmetizarea Pieţei Ceair. Preţul final al etapei a doua de osmtizare a centrului a fost de 119 miliarde lei.
Etapa a III-a sau pohta ce-a pohtit-o primarele
Etapa a treia a cosmetizării, centrului începută în vara anului trecut, va costa municipalitatea la o primă strigare 120 miliarde lei, la care se adaugă alte 9 miliarde lei care reprezintă o rectificare de proiect, mai excat proiectantul “omisese” tocmai stratul de nisip pe care se fixsau pavelele. Acestei sume de 129 de miliarde se mai adaugă o altă sumă de 1,3 milioane euro, respective 48,490 miliarde lei, care a reprezintt arteziana muzicală din faţa primăriei, “Pohta ce-a pohtit-o” primarul “care este”. În urmă însă cu doi ani, au fost demarate lucrările de cosmetizare a Pieţei Smârdan, ceea ce a presupus altă sută de miliarde lei. Iată unde sunt banii piteştenilor!

Scurtă recapitulare
Aşadar, să recapitulăm principalele “investiţii” făcute de primarul Tudor Pendiuc în timpul celor trei mandate:
*-Biblioteca Judeţeană-(aproximativ), 60 miliarde lei;
*-Muzeul-70 miliarde lei
*-Obseravtorul Astronomic, investiţie neterminată-peste 100 miliarde lei la momentul acesta, dar mai trebuiesc achiziţionate planetariumul, adică alte 10 miliarde lei, telescopul cu lentile şi oglinzile;
*-Prima etapă a cosmetizării-22 miliarde lei;
*-Etapa a II-a- peste 90 miliarde lei;
*-Etapa a III-a-177,490 miliarde lei;
*-Piaţa Ceair-60 miliarde lei;
*-Piaţa Smârdan- 110 miliarde lei.
Adunând sumele de mai sus ajungem la suma de 748,490 miliarde lei.

Profitorii
Oricare piteştean, chiar şi dintre cei de rând, şi-a pus fireasca întrebare: în conturile cui au ajuns aceste sute de miliarde lei. Iată, spre o firească informare care sunt firmele care s-au îndestulat din banii publici: „Conarg”, „Nordco”, „Selca”, „Zeus” şi „Vasicos”, firmele constructoare, dar şi firma de confecţionat pavele a PSD-istului Pandelică.

Ce s-ar fi putut face cu sutele de miliarde lei „îngropate” în pavele
Cu cei aproape 1000 de miliarde lei Primăria Piteşti putea construi cel puţin 748 de apartamente cu două camere sau 1220 de garsoniere. Primarul Piteştiului a preferat să îngroape suma amimtită în nişte pavele, în arteziene şi în construcţii pe cât de hidoase arhitectural pe-atât de nefuncţionale şi tot la fel de nerentabile. Acum, urmare a adâncirii crizei, continuată de recesiunea economică estimată la minus 4%, primarul Pendiuc dă din colţ în colţ pentru atragerea de fonduri la bugetul local. Se pare însă că va trebui să scoată la mezat cel puţin o parte dintre imobilele construite fără nici noimă.
Ştefan Dumitru Afrimescu