Poemele iubiri (fragment)

POEMELE IUBIRII
de Ştefan Dumitru Afrimescu
publicat miercuri, 18 Octombrie 2006

Poetul şi ziaristul Ştefan Dumitru Afrimescu s-a născut la 4 februarie 1951, în comuna Urluieni (Bârla), satul Afrimeşti (Argeş)._După_liceu, lucrează_la Combinatul Petrochimic Piteşti (unitate ce a dat literaturii române _şi alţi mari poeţi, de la Virgil Diaconu la Magda Grigore), până_în anul 1984 când, la o vizită_a Elenei Ceuşescu, este ,,luat la ochi de organele de partid şi de stat, pentru nonconformismul său (practic, ,,savanta de renume mondial” a exclamat, observându-l: ,,să_nu-l mai văd p’ăsta pe-ici!” ). Din anii aceia datează_multe cicluri de versuri, în frunte cu “Poemele libertăţii” (respectiv “Hermeneutica libertăţii”) şi ”Poeme albastre”, înregistrate pe bandă de casetofon de autor, conştient că_ nu le poate publica _şi temător că_manuscrisele ar fi putut să cădă pe mâna cui nu trebuia. În volum, debutase, în urma unui concurs naţional, la Editura “Albatros” (1983, “Caietul debutanţilor” pe. 1980-1981). După falimentul propriei reviste (Mileniul III), o vreme lucrează_ca director de cămin cultural, după_care devine corespondent pentru Argeş_al ziarului “România liberă”_(anchetele sale i-au adus zeci de procese de calomnie, sute de ameninţări şi chiar o sechestrare şi lipsire de lebertate, urmate de-o bătaie).
Cei care îl cunosc ca ziarist nu bănuiesc o clipă,_că_dincolo de virulentele sale articole, are puterea de a scrie versuri extrem de sensibile, publicate, de-a lungul anilor, în “SLAST”, “Calende”, “Solstiţiu”, Revista “Argeş”, “Cafeneaua literară”, Săgetătorul ori “Societatea literară”._Este autorul a trei_cărţi de versuri: “No man’s patria” (2002) şi Hermeneutica libertăţii 2010 (respectiv o tentativă în 2004, de numai 25 de exemplae), prima apărută la editura prietenului şi consăteanului Aurel Maria Baros (A.M.B.), iar “Hermeneutica libertăţii” şi” Poeme albastre” la Editura “Tiparg”. Până_în prezent, despre poezia scrisă_de Ştefan Dumitru Afrimescu s-au pronunţat elogios Cezar Ivănescu, Victor Atanasiu, Dan Stanca, Nicolae Prelipceanu, dar şi critici locali ca Mircea Barsilă, Dumitru Augustin Doman, Marian Barbu sau Marin Rădulescu. (Scris de Centrul Cultural)

POEMELE IUBIRII
(fragment din volum)
-*-
Un umăr dezgolit, iubito, ca
adevărul de crud, şi nişte sâni
agăţaţi peste cearcănul nopţii,
transfiguraţi, peste
cearcănul sorţii. Iubito, de-ai
şti cât de mult îmi lipseşti sau
cât de mult te doresc. De aceea,
iubito, încerc să_opresc (doar
pentru tine), timpul în loc
şi să_dau foc trecutului tău,
în care ai fost mai mult drac
decât înger. Iubito, am să_te
fulger într-o noapte cu ochiul
meu din ceafă_sau din tâmple.
Deşi, iubito, n-aşi_vrea să_se
întâmple ceva rău între noi, Ştiu
sigur că_unul va ajunge o junglă,
iar celălalt, noroi. Unul va
sfida timpul, iar celălalt va deveni
gunoi. Unul se va-ngemăna
cu sine, până_la refuz, iar
celălalt va deveni havuz, mut
şi surd; matricea lumii, însă,_
a unei lumi aproape stinsă.
(15-16 martie 2004)

-*-
Şi ce cauţi tu în viaţa asta
a mea, atât de bizară? Cu
siguranţă_cea mai bizară_
din câte există. Ce cauţi tu
în respiraţia mea? Dar în
transpiraţie, ce-mi cauţi?
Ce cauţi în sarea lacrimei
mele!? În vise, ce-mi cauţi,
iubito sau în nopţile albe
şi lungi cât istoria!? Ce-mi
cauţi, iubito, până_şi prin
sânge, tocmai când în mine
cineva se plânge de rău
tratament?! Dar în sudoare?
Ce-ţi caută iubito, porii tăi în
porii mei?! Iubito, mersul
tău, în mersul meu, râsul tău în plansul meu?!
Centrul Cultural Pitesti
(20-21 martie 2004)

-*-
Doamne, şi ce de ani stau
grămădiţi, iubito, între
noi! Ce de timp, iubito,
irosit_tot căutând, încă_
nu se ştie ce. Şi cât de
puţine lucruri trebuiau
făcute, pentru ca măcar
tu să_fi fost fericită. Atât
de puţine, că_ar fi trebuit
să_ne sperie. Adevărul este
că_n-am ştiut niciodată,
nici cum, şi nici când să_
iubesc o femeie ca tine!
Nu am avut niciodată_
vreme destulă_să-nvăţ
pe de rost gesturi, fireşti
pentru unii, pentru alţii
automatisme şi-atât.
Gesturi, altfel derizorii.
Derizoriu e totul, iubito!
Doamne, şi-atât de efemer!
(6 martie 2004)

-*-
Astfel că_dimineaţa de
azi s-a făcut fără_tine şi
cu mine a plecat până_la
capătul vieţii, să-nduplec
timpul, să_te-aducă-napoi.
Dar nu s-a mai întors
nimeni: nici eu, nici
dimineaca zilei de mâine.
Un mâine, care s-a făcut
fără_noi! De-atunci,
şi tu şi eu am devenit
unul celuilalt, ficţiune!
(6 martie 2004)

-*-
Şi, iată_că, de ce-mi
era cel mai frică_
să_nu ni se-ntîmple,
tocmai a avut loc;
ziua de mâine, cea în
care scriu, nu ne-a
mai prins împreună_.
Şi dacă_ţi-aş fi spus-o
cu doar o seară-n urmă!
(6 martie 2004)

-*-
Doar anii aceştia, iubito,
grămădiţi între noi şi
diferenţa de ani-lumină_
dintre simţuri. Iubito,
amândoi iubim, dar…
diferit, fiecare cu altul
dintre simţuri sau organe,
şi amândoi, iubind pe
câte-altcineva. Chiar şi
de gândit; gândim, dar
fiecare cu gândurile altcuiva. Dacă mai şi gandim
PS: -Ţie îţi voi explica mai târziu,
iar cititorilor poate niciodată!
(6 martie 2004)

-*-
Străino, cu trupul culcat
în somnul unei elipse,
mă_mai iubeşti? În curând
lumina sau poate întunericul
peşterii tale, cu ecoul chemării
din străfunduri, va întâlni,
năvălind, păstăile seminţei
mele sau pe-ale altuia,
Străino, cu trupul culcat în
somn, asemenea unei elipse,
dacă_nu mă mai_iubeşti, atunci
alungă-mă_ La fel, dacă_ nu
mă_urăşti îndeajuns.
(7 martie 2004)

-*-
Foarte curând, iubito,
vom deveni ficţiuni.
Deocamdată, mai
avem să_ne spunem
câte ceva: tu cu cine
mă-nşeli, în fiecare
noapte, eu lângă_cine
mă_trezesc în zori.
Apoi, la capăt de timp,
iubito, vom depune
fiecare mărturie de
fidelitate, jurându-ne
credinţă_pe- altă_lume.
Suntem, iubito, dacă_
încă_nu ştiai, fiecare,
deja, ficţiunea celuilalt!
(6 martie 2004)


-*-
Acum scriu într-o
noapte în care te ştiu
departe de mine.
În care, aproape că_
nu-ţi mai aud respiraţia. Scriu peste o noapte
din care aş_vrea să_fug
cu tine în mân_,
până_ la marginea
lumii, şi-acolo iubito
s-aprindem un rug
în care să_ne ardem
aripile de îngeri,
izgoniţi la margine
de timp, iubito, ce
târziu s-a făcut
E miez de noapte,
iubito-cântec tăcut,
de stea călătoare-
iubito, mă_doare
rana din sânge şi
cântecul mut, mă_
doare, iubito, tot
ce se stinge, ca
rugul acesta ce
sunt, căci îngeri,
iubito, nu mai
suntem de mult!
(25 februarie 2004)

-*-
Nu-ţi mai recunosc, iubito,
nici una dintre frumuseţi!
Nici una dintre puterile-ţi
avute cândva;
iubito, nu te mai recunosc.
Eşti vid, iubito. Eşti neant!
Eşti cuţitul răsucit în rana
sângerândă_peste care, mai
zilele trecute, presărasei
sarea unei mări de timp
şi de unitate. Iubito, mă_ doare conturul urmelor
tale de dor. Doamne, şi
cum te-aşezai în mine, ca
o aducere aminte, peste
uitarea ce urma să-mi_devii.
(13-14 martie 2004)

-*-
Ce poate fi însă_mai frumos
decât să_iubeşti?! Sau ce-ar putea fi mai trist decât să_nu poţi răspunde iubirii
cu iubire, dorinţei cu dorinţă,
numai că, nici una dintre ele
nu e veşnică. Veşnică_e doar…
uitarea, veşnică suferinţa. Veşnici
rămân munţii aceştia care ne despart,
veşnic e timpul şi-ar mai putea rămâne
veşnice poemele acestea, ca o
veşnică_a noastră_pomenire.
Restul e deşărtăciune!

Nici regăsici ca lumea, că_
şi presimt că_ne vom pierde
iarăşi, că_ne vom risipi în
căutări absurde.
Presimt iubito, că_vom rătăci
din nou încă_o mie de ani,
încercând zadarnic să_ne
regăsim fiecare în câte
cineva, care oricum nu
ne va merita iubirea.
Presimt că_ne vom pierde
vremea cu nimicuri, fiecare
culcându-ne cu statuia
celuilalt în suflet.
Într-un târziu, iubito,
presimt că_ne vom regăsi
uitându-ne în străfundurile
noastre golite de sensuri,
goale de noi înşine, iubito,
deveniţi hiatusuri
devoratoare de neant.

Şi ce poem am fi putut
scrie noaptea trecută!
Ce mai poem, iubito,
puteam isca din noi doi,
departe de lume, iubito,
departe de noi şi de ei
într-o noapte, iubito, rămasă_
neconsumată_ nici pe
după_ somn, în patul
acela imens, iubito,
cât imensitatea însăşi.
__
Iubito, într-atât mi-ai înfrumuseţat
suferinţa, încât ştiu de-acum, că_
doar tu o puteai face, mai mult decât
altele, decât alţii. De aceea, cu
bruma de sânge ce mi-a rămas din
precedentele tentative, am vrut s-o
pictez. Prea târziu însă!_Visul mi
se terminase pe drum. Iar de tine,
iubito, curând va mai rămâne o
amintire şi-atât. O frumoasă
aducere- aminte ce mi-a
înfrumuseţat canva suferinţele.
Cândva,dar...(cine mai ştie cand), ne vom reinventa.
17-20 martie, 2004
Centrul Cultural Pitesti
http://www.centrul-cultural-pitesti.ro Powered by Joomla

In curand o ancheta despre arhiepiscopul Argesului si muscelului, Calinic Argatu

In zilele urmatoare puteţi citi pe acest blog o anchetă cu şi despre arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Calinic Argatu, alias "Crivăţ" şi "Zamfir"!

Clipa de libertate -fragment din volumul apărut, Harmeneutica libertăţii

STEFAN DUMITRU AFRIMESCU
Clipa de libertate

Iar tu te-nhami la vremea altora,
la ploaia unor anotimpuri nici
pe jumătate ale tale. Te-nhami
şi tragi după tine timpul,
îmbătrânind ploile unui veac
isteric şi absurd, te-nhami şi
delirezi, îndemnând la drum,
„di, di, di sângele meu!”

***
Însă, curaj, bătrâne prieten, căci
răul de-abia se pregăteşte să…
înceapă. Curând, lucrarea lui va
fi perfectă! Golul împrejurul meu
se rotunjeşte ca un măr, iar eu, în
centru mă adaug golului, la fel
de gol… Ce haos domnilor!? Ce
haos poate fi, până la urmă,
şi-ntr-un măr!
***
Şi tocmai când se-nscriau pe
liste cei ce aşteptau la rând
de săptămâna trecută, cineva
le-a strigat de la balcon:
„Viermilor… maşina cu pâine
întârzie, iar cea cu lapte va mai
veni la fel ca săptămâna trecută!”
se face îmbulzeală, se-aud
înjurături, vociferări, se fac
pariuri se pun întrebări, al căror
răspuns avea să nu mai
intereseze pe nimeni!

***
Şi deodată, născută în fiecare dintre
cei aflaţi la rând, starea de iarnă, de
frică, de gol şi neputinţă. Prezentul
mai avea un rost doar pentru cei ce-şi
sărbătoreau libertatea dincolo de
gratii, pentru că dincoace nu mai
era loc! Nu era nici urmă de libertate.
Pâinea abdicase de mult de pe mese
iar noi toţi rămâneam doar faţă-n faţă
cu noi şi cu noaptea cea lungă,
cerşind cu-mprumut, chiar şi-o
oră de libertate.
***
i-au curs pe pământ şi de-aşteptare
s-au înverzit.
Deodată, unul adoarme, iar celălalt
plecat să cumpere alt ziar, s-a mai
întors cu buzele cusute şi ploapele
umflate de derizoriu. De… efemer.

***
Între timp, copilul din flori fu
luat de torenţii de lapte şi miere
promişi în centrul oraşului.
Cineva în curând îşi va pierde
pentru totdeauna identitatea…
Şi ziua e încă departe, noaptea la
fel, iar eu locuiesc tocmai spaţiul
acesta dintre starea de-a fi şi
vremea de-afară, unde deodată
se face atâta frig şi atâta linişte,
că poţi auzi creşterea ierbii sub
nămeţii de anul trecut. Nopţi
albite de sarea lacrimei!
Speranţe pierdute. Pierduţi
suntem toţi.

Fragment apărut în revista Argeş

S.O.V. în sfarşit reţinut! Ei şi?! Circul politic continuă în plin autism naţional!
Sigur, reţinerea lui SOV nu este de natură să întristeze vreun roman, păgubit de FNI, FNA sau GELSOR. Partea tristă este că, arestarea are loc la 10 ani după prăbuşirea celor trei fonduri şi a BID, cand cele mai multe dintre infracţiunile săvarşite de Vantu au fost deja prescrise. Cu alte cuvinte, totul este doar circ. Un spectacol pe cat de grotesc, tot pe-atat de gratuit. Un circ politic desfăşurat în plin autism al romanilor. Circ, care v-a continua în Romania, tot pe burta goală, pană prin 2011-2012, cand v-a începe campania electorală.
Din păcate, „circul” de-acum este nu doar pe burta goală şi în varf de recesiune economică a Romaniei, ci şi în plin „autism” al romanilor. Romanii au devenit, datorită sărăcirii programate, a înfometării, „autişti”în masă. Suntem tot mai „imuni” la spectacolul politic de pe plaiul nostru mioritic, menit doar să abată atenţia publică de la realităţile imediate, de la grijile de zi cu zi, spre circul politic. Bunăoară, Ieri, miercuri 8 sept. a.c., fanii PSD şi PDL dintr-o localitate s-au îmbrancit, foarte puţin lipsind să se ia la bătaie, iar azi, joi, 9 sept. SOV şi şoferul său personal au fost reţinuţi pentru cel puţin 24 de ore. Şi tot de azi palatul lui Becali se află sub sechestru asiguratoriu. Reţinrea lui SOV nu are aparent nicio legătură cu FNI. Spuneam doar aparent, pentru că, de fapt reţinerea are ca principal capăt de acuzare „favorizarea infractorului” Nicolae Popa, fostul director GELSOR, condamnat la 15 ani închisoare, dar ajutat de SOV, să fugă şi să stea ascus aproape opt ani tocmai în Indonezia, unde se află şi acum, reţinut din decembrie 2009, de autorităţile indonoziene de la Djakarta. Favorizarea infractorului Popa de către SOV, a vut loc, atat în momentul fugii din Romania, cat şi în decursul celor aproape peste opt ani de după fugă şi a constat atat în finanţarea infractorului, cat şi în trafic influienţă. Din păcate, reţineerea lui Vantu, mai satisface doar pe foarte puţini dintre păgubiţii FNI, FNA, BID sau GELSOR, întrucat majoritatae au fost despăgubiţi de statul roman, adică de noi toţi. Dovadă? Conturile AVAS încă blocate. Ok, SOV a fost reţinut. Şi ce se rezolvă prin asta? Vor creşte cumva salariile în Romania? Se vor mări pensiile? Vor fi create u milion de locuri de muncă? Vor scădea taxele şi impozitele? V-a fi redusă corupţia? Nu. Nimic din toate acestea. Dimpotrivă. Vom avea în continuare cir. Circ, dar fără paine. Însă, nu mai este mult pană departe, cand, cu certitudine, se vor desface larg băierile pungii guvernamentale, pentru campania electorală, ori la „ciorapul cu bani publici” sau la tiparniţa Guvernului. Deci, „Puţintică răbdare dlor”! Stefan Dumitru Afrimescu

PS: -pentru d.f.b.-Eşti de toată jena. Nu meriţi nici să ţi se mai raspundă la buna ziua. Locul tău este la Vedea, Bălăceanca sau Nr.9.

Primarul Piteştiului cercetat de DNA în Dosarul 122/P/2009

Primarul Piteştiului s-a mai ales cu un dosar penal la DNA
Cine este primar al piteştiului cred că ştie tot natul. La fel e ştiut şi numărul de mandate de edil-şef acordat de pitştenii, care cu o inconştienţă demnă de cause mai nobile l-au votat în 5 scrutinuri (precedate de tot atatea campanii electorale costisitoare). Drept răslată, pentru încrederea acordată, primarul le-a pavat piteştenilor întregul centru cu pevele produse de firma prietenului Dobre de la “Zeus”. Apoi aceeaşi firmă “Zeus”a construit şi arteziana muzicală din faţa primăriei, pentru suma de 1,4 milioane euro, un preţ cel puţin dublu decat al celor construite în Occident. Toate lucrările edilitare au fost făcute cu unicul scop: de a “lua ochii” pieştenilor cu un soi de “sclipici ieftin”, dar pe bani foarte mulţi şi prin metode de loc ortodoxe, în timp ce construirea de locuinţe şi adevăratele lucrările de infrastructură, care ar crea locuri de muncă, sunt amanate la “calendele greceşti”. Că aşa stau lucrurile, o dovedeşte numărul de procese, al audierilor la DNA şi al dosarelor în care primarul Piteştiului este cercetat penal de acelaşi DNA. Astfel, dacă procesul din dosarul “Selecta” a fost evitat în stil tipic romanesc, adică achitand cotravaloarea fraudei produsă CE, din bani publici, în noul dosar de la DNA, nr. 122/P/2009, întocmit clar pentru corupţie şi/sau fapte conexe, v-a fi (sperăm), finalizat cu reţinerea, trimiterea judecată a inculpatului, judecarea în libertate şi suspendarea din funcţie pe durata procesului. Ar fi nu doar în interesul PSD sau al lui Nicolescu, ci pană la urmă, şi-n proprul său interes. Ştefan Dumitru Afrimescu

PS-Pntru dl Artur Ionescu:Pot fi contactat la tel: 0746/074776: 0732/605644: 0770/741989.

Costeşti-lumea a treiş’pea! "Gorilele" lui Baicea au bătut un cetăţean venit după ajutorul social!

Vineri, 13 august, s-a doveit o zi cu ghinion pentru primarul Baicea! Un cetăţean a veni la Primarie pentru aş ridica ajutorul social. După ce i-a spus că nu este zi de plaă a jutorului social, primarul Baicea s-a dus pe terasa unei carciumi din oraş aflată la o aruncătură de băţ de primărie. În loc să-şi bea linştit berea şi-a trimis şoferul şi un pompier pentru a-l scoate din primărie pe „musafirul” venit după ajutorul social. Cum cetăţeanu a refuzat din motive lesne de înţels să plece fără să-şi fi ridicat banii cuveniţi „şofeorul” primarului şi „pompierul atomic” l-au bătut şi l-au aruncat pe „musafir” pe scările primărie în şutururi. Aceasta, în timp ce primarul a continuat liniştit să-şi bea berea, ca şi cum în primărie nu se întampla nimic. A doua zi victima s-a adresat,victima a făcut s-a adresa presi locale, promiţand că va prezenta la dată ulterioară un certificat medico-legal în baza căruia să poată face o plangere penală împotriva oamenilor primarului Baicea. Luni 16 august, victima a depus plangerea la Poliţia Costeşti, aceasta urmand să întocmească un dosar de urmărire penală pentru vătămare corporală şi agresiune asupra cetăţeanului, „vinovat” pentru că solicitase un amărat de ajutor social care i se cuvenea de drept. Şt.D.Afrimescu

Versiunea html a fişierului http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Ianuarie/Savulescu%20Ionut%20-%20Interrelatiile%20dintre%20componentele%20fizico-geografice%20si%20etajarea%20padurii%20in%20Muntii%20Iezer/Ionut_Savulescu_rezumat.pdf.
G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe Web.
Page 1
Ionuţ Săvulescu – Interrelaţiile dintre componentele fizico-geografice şi etajarea pădurii în Munţii Iezer
1
CUPRINS
ELEMENTE INTRODUCTIVE. CULEGEREA, STRUCTURAREA, VALIDAREA ŞI
CONSTRUIREA BAZEI DE DATE UTILIZATE ÎN ANALIZE
i. Colectarea şi introducerea în sistem digital a datelor culese din diverse surse bibliografice –
factorii implicaŃi în stabilirea potenŃialului ecologic pentru vegetaŃia forestieră
ii. Verificarea, validarea şi completarea datelor asupra factorilor implicaŃi în stabilirea
potenŃialului ecologic pentru vegetaŃia forestieră
iii. Colectarea şi introducerea în sistem digital a datelor de vegetaŃie forestieră din MunŃii
Iezer
iv. Verificarea, validarea şi actualizarea datelor de vegetaŃie forestieră din MunŃii Iezer
PARTEA I. INDIVIDUALIZAREA MUNłILOR IEZER CA UNITATE DE ANALIZĂ
Capitolul 1. ParticularităŃi fizico-geografice definitorii şi limitele MunŃilor Iezer / 10
Capitolul 2. Prezentarea de sinteză a studiilor geografice şi geologice ce vizează acest areal.
Clarificarea înŃelesului unor termeni / 11
PARTEA A II-A. POTENłIALUL ECOLOGIC ŞI DISTRIBUłIA SPAłIALĂ A
VEGETAłIEI FORESTIERE DIN MUNłII IEZER
Capitoul 3. Factorii naturali ce condiŃionează distribuŃia spaŃială a vegetaŃiei forestiere din
MunŃii Iezer / 15
3.1. Relieful. Factor determinant al distribuŃiei vegetaŃiei forestiere / 16
3.1.1. Rolul altitudinii
3.1.2. ExpoziŃia versanŃilor
3.1.3. Geodeclivitatea
3.1.4. Aprecierea gradului de însorire-umbrire funcŃie de expoziŃia versanŃilor şi
geodeclivitate
3.1.5. Adâncimea fragmentării reliefului şi influenŃa asupra distribuŃiei vegetaŃiei
forestiere
3.1.6. Procesele de modelare actuală cu influenŃă directă asupra vegetaŃiei
forestiere
3.2. Solul. Factor ecologic cu implicaŃii directe în dezvoltarea vegetaŃiei forestiere / 19
3.2.1. Însuşirile fizice şi chimice ale solurilor în raport cu speciile forestiere
3.2.1.1. Grosimea morfologică a solului
3.2.1.2. Troficitatea
3.2.1.3. ReacŃia solului (pH-ul)
3.2.2. Sistematica şi răspândirea solurilor în MunŃii Iezer
3.2.2.1. Clasa Protisolurilor – Litosolurile, Aluviosolurile
3.2.2.2. Clasa Cernisolurilor – Rendzinele
3.2.2.3. Clasa Cambisolurilor–Eutricambosolurile, Districambosolurile
________________________________________
Page 2
Ionuţ Săvulescu – Interrelaţiile dintre componentele fizico-geografice şi etajarea pădurii în Munţii Iezer
2
3.2.2.4. Clasa Luvisolurilor – Luvosolurile albice, Preluvosolurile şi
luvosolurile
3.2.2.5. Clasa Spodisolurilor – Prepodzolurile, Podzolurile,
Criptopodzolurile
3.2.2.6. Clasa Umbrisolurilor – Humosiosolurile
3.3. Substratul litologic. Factor determinant al învelişului edafic / 27
3.3.1. Trăsăturile tectono-structurale ale MunŃilor Iezer
3.3.2. Sistematica, răspândirea şi compoziŃia mineralogică a rocilor – Soclul
cristalin, Rocile magmatice, Rocile sedimentare
3.4. Analiza calitativă şi cantitativă a elementelor climatice în raport cu distribuŃia
vegetaŃiei forestiere / 29
3.4.1. Regimul de lumină
3.4.2. Regimul temperaturii aerului
3.4.3. Regimul precipitaţiilor atmosferice
3.4.4. Stratul de zăpadă
3.4.5. Vântul
3.4.6. Indici ecometrici-climatici – Tetraterma Mayr, Indicele Gams
Capitolul 4. Etajele de vegetaţie din Munţii Iezer / 34
4.1. Etajul pădurilor de foioase – Subetajul fagului / 35
4.2. Etajul pădurilor de molid / 37
4.3. Etajul subalpin / 41
4.4. Etajul alpin / 42
Capitolul 5. Dinamica recentă a etajelor forestiere din Munţii Iezer. Analiză Change
detection / 43
Capitolul 6. Potenţialul ecologic pentru principalele specii forestiere în raport cu
distribuţia lor spaţială în Munţii Iezer / 50
6.1. Legi generale care guvernează relaŃiile dintre factorii ecologici şi vegetaŃia forestieră
6.2. PotenŃialul ecologic pentru molid (Picea abies) în raport cu distribuŃia spaŃială a
molidului în MunŃii Iezer / 51
6.3. PotenŃialul ecologic pentru fag (Fagus sylvatica) în raport cu distribuŃia spaŃială a
fagului în Munţii Iezer / 52
6.4. PotenŃialul ecologic pentru brad (Abies alba) în raport cu distribuŃia spaŃială a
acestuia în MunŃii Iezer / 54
6.5. PotenŃialul ecologic şi bonitatea pentru pin (Pinus sylvestris) şi mesteacăn (Betula
pendula) / 57
PARTEA A III-A. INTERVENłIILE ANTROPICE ŞI EFECTELE ACESTORA ASUPRA
VEGETAłIEI FORESTIERE DIN MUNłII IEZER
Capitolul 7. Peisajul forestier actual al MunŃilor Iezer – rezultatul administrării din trecut
a pădurilor / 60
7.1. Gestionarea pădurii înainte de 1864 (secularizarea averilor mănăstireşti) / 60
7.2. Administrarea pădurii între 1864 şi 1948 (naŃionalizarea) / 60
7.2.1. Cadrul legislativ
7.2.2. Proprietarii/Administratorii pădurii. Tipuri de proprietate
7.2.3. Mijloacele şi categoriile de exploatare a vegetaŃiei forestiere
7.3. Gospodărirea pădurii între 1948 şi 1990 / 64
________________________________________


Ionuţ Săvulescu – Interrelaţiile dintre componentele fizico-geografice şi etajarea pădurii în Munţii Iezer
74
pădurile administrate (aşa cum numai în prima parte a perioadei comuniste s-a mai întâmplat),
iar scriptic, volumul de lemn recoltat până în prezent este sub această posibilitate. Din pădurile
ce aparţin în prezent persoanelor fizice care le-au revendicat sau cumpărat ulterior, volumul de
lemn extras nu poate fi în niciun fel cuantificat; potrivit personalului silvic care le-a avut în
îngrijire tăierile depăşeşc de multe ori posibilitatea de recoltare. Aceste condiţii nu au permis
evaluarea volumului de lemn exploatat de aici după anul 2000, dar se pare că se apropie rapid de
recordul de aici din 1926.
În lipsa unor date precise referitoare la volumul de lemn extras în raport cu posibilitatea
maximă de recoltare stabilită prin amenajamente, am încercat să corelez intensitatea presiunii
antropice prin exploatări forestiere cu numărul de firme (36) care activează în acest domeniu sau
în sectorul prelucrării primare a lemnului. Toate aceste firme au fost înfiinţate după intrarea în
vigoare a Legii Nr. 1/2000 şi în proporţie de peste 70% sunt gatere.
Pentru comuna Rucăr se intenŃionează (cel puţin aşa menţionează site-ul Primăriei Rucăr -
http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-RUCAR/9178/) ca pentru o
valorificare eficientă şi durabilă a resurselor locale, principalele activităţi economice să fie
agroturismul şi creşterea animalelor.
În acest sens, proiectele de investiŃii sunt orientate către aceste zone, acelaşi site al
Primăriei Rucăr indicând şi domeniile către care se vor cala fondurile: dezvoltarea turismului,
amenajarea unei pârtii de schi pentru practicarea sporturilor de iarnă, valorificarea superioară
a produselor lactate prin înaintarea brandului “Caşcavalul de Rucăr”, amenajarea unui muzeu
de istorie şi etnografie locală, construirea unui complex sportiv etc.
Cu toate „eforturile” aleşilor locali de a promova o economie sănătoasă în spiritul
dezvoltării durabile, în comuna Rucăr funcŃionează 36 de firme ce au ca obiect de activitate
exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului şi 31 de gatere (2007), pentru o populaţie de 6915
locuitori. Primarul comunei deţine câteva dintre multele gatere de aici Afrimescu Ş., 2005, Universul Pădurii, www.universulpadurii.ro), gatere care „pun umărul” la dezvoltarea agroturismului.
În partea estică şi nord-estică a Munţilor Iezer (bazinul superior al Dâmboviţei - în
special în bazinele Bălţatului, Izvorul Caprei, Dracsin sau bazinul Râuşorului de Dâmboviţa –
Valea lui Ecle, Valea lui Maldăr, Cămârzanu, Grozea) se pot observa semnele celor mai intense
exploatări forestiere de aici, exploatări care s-au realizat numai în câteva etape istorice (în
perioada interbelică între 1920 şi 1926, sau în timpul Sovromlemnului dintre 1946 şi 1950) şi
care nu respectă nici un fel de lege silvică.
Consecinţa acestor activităŃi sălbatice înfăptuite fără nicio responsabilitate, este afectarea
gravă şi ireversibilă a stabilităţii ecosistemelor forestiere. Aşa cum am mai menţionat aici,
îndepărtarea în totalitate a vegetaŃiei forestiere de pe versanŃii cu înclinare mare favorizează
manifestarea proceselor geomorfologice de pluviodenudare şi torenŃialitate cu îndepărtarea părŃii
fine a solului. În condiţiile în care prezenţa substratului litologic reprezentat de rocile dure face
ca volumul edafic să fie mic, pierderea fracŃiunii fine a solului îngreunează mult regenerarea
ulterioară a vegetaţieie forestiere, specii care sunt exigente faţă de grosimea morfologică
nemaiputîndu-şi ocupa arealul dinainte de exploatare.
________________________________________
Page 75
Page 98
Ionuţ Săvulescu – Interrelaţiile dintre componentele fizico-geografice şi etajarea pădurii în Munţii Iezer
98