Versiunea html a fişierului http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Ianuarie/Savulescu%20Ionut%20-%20Interrelatiile%20dintre%20componentele%20fizico-geografice%20si%20etajarea%20padurii%20in%20Muntii%20Iezer/Ionut_Savulescu_rezumat.pdf.
G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe Web.
Page 1
Ionuţ Săvulescu – Interrelaţiile dintre componentele fizico-geografice şi etajarea pădurii în Munţii Iezer
1
CUPRINS
ELEMENTE INTRODUCTIVE. CULEGEREA, STRUCTURAREA, VALIDAREA ŞI
CONSTRUIREA BAZEI DE DATE UTILIZATE ÎN ANALIZE
i. Colectarea şi introducerea în sistem digital a datelor culese din diverse surse bibliografice –
factorii implicaŃi în stabilirea potenŃialului ecologic pentru vegetaŃia forestieră
ii. Verificarea, validarea şi completarea datelor asupra factorilor implicaŃi în stabilirea
potenŃialului ecologic pentru vegetaŃia forestieră
iii. Colectarea şi introducerea în sistem digital a datelor de vegetaŃie forestieră din MunŃii
Iezer
iv. Verificarea, validarea şi actualizarea datelor de vegetaŃie forestieră din MunŃii Iezer
PARTEA I. INDIVIDUALIZAREA MUNłILOR IEZER CA UNITATE DE ANALIZĂ
Capitolul 1. ParticularităŃi fizico-geografice definitorii şi limitele MunŃilor Iezer / 10
Capitolul 2. Prezentarea de sinteză a studiilor geografice şi geologice ce vizează acest areal.
Clarificarea înŃelesului unor termeni / 11
PARTEA A II-A. POTENłIALUL ECOLOGIC ŞI DISTRIBUłIA SPAłIALĂ A
VEGETAłIEI FORESTIERE DIN MUNłII IEZER
Capitoul 3. Factorii naturali ce condiŃionează distribuŃia spaŃială a vegetaŃiei forestiere din
MunŃii Iezer / 15
3.1. Relieful. Factor determinant al distribuŃiei vegetaŃiei forestiere / 16
3.1.1. Rolul altitudinii
3.1.2. ExpoziŃia versanŃilor
3.1.3. Geodeclivitatea
3.1.4. Aprecierea gradului de însorire-umbrire funcŃie de expoziŃia versanŃilor şi
geodeclivitate
3.1.5. Adâncimea fragmentării reliefului şi influenŃa asupra distribuŃiei vegetaŃiei
forestiere
3.1.6. Procesele de modelare actuală cu influenŃă directă asupra vegetaŃiei
forestiere
3.2. Solul. Factor ecologic cu implicaŃii directe în dezvoltarea vegetaŃiei forestiere / 19
3.2.1. Însuşirile fizice şi chimice ale solurilor în raport cu speciile forestiere
3.2.1.1. Grosimea morfologică a solului
3.2.1.2. Troficitatea
3.2.1.3. ReacŃia solului (pH-ul)
3.2.2. Sistematica şi răspândirea solurilor în MunŃii Iezer
3.2.2.1. Clasa Protisolurilor – Litosolurile, Aluviosolurile
3.2.2.2. Clasa Cernisolurilor – Rendzinele
3.2.2.3. Clasa Cambisolurilor–Eutricambosolurile, Districambosolurile
________________________________________
Page 2
Ionuţ Săvulescu – Interrelaţiile dintre componentele fizico-geografice şi etajarea pădurii în Munţii Iezer
2
3.2.2.4. Clasa Luvisolurilor – Luvosolurile albice, Preluvosolurile şi
luvosolurile
3.2.2.5. Clasa Spodisolurilor – Prepodzolurile, Podzolurile,
Criptopodzolurile
3.2.2.6. Clasa Umbrisolurilor – Humosiosolurile
3.3. Substratul litologic. Factor determinant al învelişului edafic / 27
3.3.1. Trăsăturile tectono-structurale ale MunŃilor Iezer
3.3.2. Sistematica, răspândirea şi compoziŃia mineralogică a rocilor – Soclul
cristalin, Rocile magmatice, Rocile sedimentare
3.4. Analiza calitativă şi cantitativă a elementelor climatice în raport cu distribuŃia
vegetaŃiei forestiere / 29
3.4.1. Regimul de lumină
3.4.2. Regimul temperaturii aerului
3.4.3. Regimul precipitaţiilor atmosferice
3.4.4. Stratul de zăpadă
3.4.5. Vântul
3.4.6. Indici ecometrici-climatici – Tetraterma Mayr, Indicele Gams
Capitolul 4. Etajele de vegetaţie din Munţii Iezer / 34
4.1. Etajul pădurilor de foioase – Subetajul fagului / 35
4.2. Etajul pădurilor de molid / 37
4.3. Etajul subalpin / 41
4.4. Etajul alpin / 42
Capitolul 5. Dinamica recentă a etajelor forestiere din Munţii Iezer. Analiză Change
detection / 43
Capitolul 6. Potenţialul ecologic pentru principalele specii forestiere în raport cu
distribuţia lor spaţială în Munţii Iezer / 50
6.1. Legi generale care guvernează relaŃiile dintre factorii ecologici şi vegetaŃia forestieră
6.2. PotenŃialul ecologic pentru molid (Picea abies) în raport cu distribuŃia spaŃială a
molidului în MunŃii Iezer / 51
6.3. PotenŃialul ecologic pentru fag (Fagus sylvatica) în raport cu distribuŃia spaŃială a
fagului în Munţii Iezer / 52
6.4. PotenŃialul ecologic pentru brad (Abies alba) în raport cu distribuŃia spaŃială a
acestuia în MunŃii Iezer / 54
6.5. PotenŃialul ecologic şi bonitatea pentru pin (Pinus sylvestris) şi mesteacăn (Betula
pendula) / 57
PARTEA A III-A. INTERVENłIILE ANTROPICE ŞI EFECTELE ACESTORA ASUPRA
VEGETAłIEI FORESTIERE DIN MUNłII IEZER
Capitolul 7. Peisajul forestier actual al MunŃilor Iezer – rezultatul administrării din trecut
a pădurilor / 60
7.1. Gestionarea pădurii înainte de 1864 (secularizarea averilor mănăstireşti) / 60
7.2. Administrarea pădurii între 1864 şi 1948 (naŃionalizarea) / 60
7.2.1. Cadrul legislativ
7.2.2. Proprietarii/Administratorii pădurii. Tipuri de proprietate
7.2.3. Mijloacele şi categoriile de exploatare a vegetaŃiei forestiere
7.3. Gospodărirea pădurii între 1948 şi 1990 / 64
________________________________________


Ionuţ Săvulescu – Interrelaţiile dintre componentele fizico-geografice şi etajarea pădurii în Munţii Iezer
74
pădurile administrate (aşa cum numai în prima parte a perioadei comuniste s-a mai întâmplat),
iar scriptic, volumul de lemn recoltat până în prezent este sub această posibilitate. Din pădurile
ce aparţin în prezent persoanelor fizice care le-au revendicat sau cumpărat ulterior, volumul de
lemn extras nu poate fi în niciun fel cuantificat; potrivit personalului silvic care le-a avut în
îngrijire tăierile depăşeşc de multe ori posibilitatea de recoltare. Aceste condiţii nu au permis
evaluarea volumului de lemn exploatat de aici după anul 2000, dar se pare că se apropie rapid de
recordul de aici din 1926.
În lipsa unor date precise referitoare la volumul de lemn extras în raport cu posibilitatea
maximă de recoltare stabilită prin amenajamente, am încercat să corelez intensitatea presiunii
antropice prin exploatări forestiere cu numărul de firme (36) care activează în acest domeniu sau
în sectorul prelucrării primare a lemnului. Toate aceste firme au fost înfiinţate după intrarea în
vigoare a Legii Nr. 1/2000 şi în proporţie de peste 70% sunt gatere.
Pentru comuna Rucăr se intenŃionează (cel puţin aşa menţionează site-ul Primăriei Rucăr -
http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-RUCAR/9178/) ca pentru o
valorificare eficientă şi durabilă a resurselor locale, principalele activităţi economice să fie
agroturismul şi creşterea animalelor.
În acest sens, proiectele de investiŃii sunt orientate către aceste zone, acelaşi site al
Primăriei Rucăr indicând şi domeniile către care se vor cala fondurile: dezvoltarea turismului,
amenajarea unei pârtii de schi pentru practicarea sporturilor de iarnă, valorificarea superioară
a produselor lactate prin înaintarea brandului “Caşcavalul de Rucăr”, amenajarea unui muzeu
de istorie şi etnografie locală, construirea unui complex sportiv etc.
Cu toate „eforturile” aleşilor locali de a promova o economie sănătoasă în spiritul
dezvoltării durabile, în comuna Rucăr funcŃionează 36 de firme ce au ca obiect de activitate
exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului şi 31 de gatere (2007), pentru o populaţie de 6915
locuitori. Primarul comunei deţine câteva dintre multele gatere de aici Afrimescu Ş., 2005, Universul Pădurii, www.universulpadurii.ro), gatere care „pun umărul” la dezvoltarea agroturismului.
În partea estică şi nord-estică a Munţilor Iezer (bazinul superior al Dâmboviţei - în
special în bazinele Bălţatului, Izvorul Caprei, Dracsin sau bazinul Râuşorului de Dâmboviţa –
Valea lui Ecle, Valea lui Maldăr, Cămârzanu, Grozea) se pot observa semnele celor mai intense
exploatări forestiere de aici, exploatări care s-au realizat numai în câteva etape istorice (în
perioada interbelică între 1920 şi 1926, sau în timpul Sovromlemnului dintre 1946 şi 1950) şi
care nu respectă nici un fel de lege silvică.
Consecinţa acestor activităŃi sălbatice înfăptuite fără nicio responsabilitate, este afectarea
gravă şi ireversibilă a stabilităţii ecosistemelor forestiere. Aşa cum am mai menţionat aici,
îndepărtarea în totalitate a vegetaŃiei forestiere de pe versanŃii cu înclinare mare favorizează
manifestarea proceselor geomorfologice de pluviodenudare şi torenŃialitate cu îndepărtarea părŃii
fine a solului. În condiţiile în care prezenţa substratului litologic reprezentat de rocile dure face
ca volumul edafic să fie mic, pierderea fracŃiunii fine a solului îngreunează mult regenerarea
ulterioară a vegetaţieie forestiere, specii care sunt exigente faţă de grosimea morfologică
nemaiputîndu-şi ocupa arealul dinainte de exploatare.
________________________________________
Page 75
Page 98
Ionuţ Săvulescu – Interrelaţiile dintre componentele fizico-geografice şi etajarea pădurii în Munţii Iezer
98