Mafiile imobiliare

Mafiile imobiliare fac Legea şi în Argeş

Situat la o aruncătură de băţ de Bucureşti, Argeşul a fost asaltat de tot felul de Mafii: a petrolului, a pădurilor, a piselor de schimb, a retrocedărilor şi cu voia cititorlor, ultima pe listă, de „Mafia Imobiară”. Aceasta nu înseamnă că Mafia imobiliară acţionează de numai câteva luni. Nici pe departe! Mafiile imobiliare acţionează de când au apărut Legile proprietăţii şi ale retrocedărilor. Despre cum acţionează acestea, cine fac parte din reţele, dar şi despre victimele mafiilor imobiliare, vom încerca să vă relatăm în cele ce urmează.

.

Cum acţioneză mafiile imobiliare din Argeş?

Nu este de loc simplu să dezarticulezi nicio mafie, cu atât mai puţin una dintre cele imobiliare, domeniul în care acţionează, fiind unul dintre cele mai profitabile. Acestea vor dispărea doar odată cu proprietatea. Iar atunci când sunt ajutate de o legislaţie ambiguă (era să-i zic neghioabă), la care se adaugă întregul sistem judiciar, şasensele anihilării acestor mafii sunt ca şi inexistente. Din aceste mafii fac parte următoarele structuri: preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de locatari/proprietari de locuinţe. Ei ştiu care sunt persoanele care au datorii la întreţinere. Urmează avocaţii, chipurile apărătorii celor care sunt trimişi în judecată, dar care cad la pace cu avocaţii asociaţiilor de locatari/proprietari (desigur contra unui comision). Avocaţii sunt la rândul lor pe mână cu instanţele, dar şi cu executorii judecătoreşti, cu notarii publici, cu reprezentanţii OCAOTA şi cu firmele de întabulare. La capătul procesului perdanţii sunt întodeauna locatarii, care sunt de regulă pensionari, şomeri, persoane cu handicap, marginalizaţii social în general, dar nu numai. Iată şi cum acţionează mafiile imobiliare: preşedintele asociaţiei de proprietari îşi dă în judecată locatarii datornici. Dosarul ajunge în instanţă. Primul care îşi angajază apărător este asociaţia de proprietari. O face doar pe banii asociaţiei. Avocatul solicită drept onorariu (în funcţie de debitul victimei), între 10% şi 50% din suma datorată Urmează negocieri secrete, prin interpuşi, între completul de judecată şi avocat. Se dau câteva termene, chipurile pentru expertizarea contabilă, pentru completarea documentelor la dosar. Numai că, termenele pe cât par de legale, pe-atât sunt de „toxice” pentru cei trimişi în judecată. În cele câteva luni de zile, se pune în mişcare întregul angrenaj, fiecare segment al mafiei, având sarcini clare, atât pentru găsirea unui cumpărător al apartamentului sau garsonierei în cauză, cât şi pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor de vânzare/cumpărare: numirea unui executor judecătoresc, găsirea celui care aranjază întabularea, a notarului cu cele mai mici taxe etc., astfel încât la termenul fixact de instanţa, aflată pe mână cu restul angrenajului, să nu-i mai rămână decât să dea sentinţa de evacuare. Profitorii acestui sistem sunt numai din rândurile celor cu bani şi influenţă: poliţişti, judecători, procurori, dar şi cămătari şi samsari de imobile. În final victima e aruncată în stradă, iar garsoniera sau apartamentul ei ajunge proprietatea unui poliţist, avocat, judecător sau procuror, luat la preţul derizoriu de 400-500 de miliaoane lei vechi. Prin imobil trebuie să înţelegem şi terenurile pe care trebuia să le primească proprietarii de drept sau moştenitorii acestora. Au apărut astfel mafiile terenurilor.din jurul marilor oraşe, deci şi al Piteştiului. Astfel, localităţi ca Bradu, Oarja, Bascov, Moşoaia, Albota sau Ştefăneşti, dar şi cele din jurul lacului Vidraru, au devenit obiective de importanţă maximă pentru mafiile terenurilor, mafii ale căror tentacule au ajuns, spre exemplu, în cazul terenurilor de la Bradu, situate la autostradă, până la Octav Cozmâncă. Însă, nici Constantin Nicolescu, Filip Georgescu, Nicolae Berechet, Constantin Tamagă, Michi Şpagă, Adrian Năstase, iar mai nou şi Critian Boureanu, nu sunt străini de mafiile terenurilor şi nici de cele imobiliare.

O astfel de victimă a „Mafiei gulerelor albe” a fost şi o anume Cârciumaru, care după mai bine de 10 ani de procese a rămas fără casă, în avantajul judecătoarei Dumitru, unul dintre mebrii Mafiei „gulerelor albe”, aflată pe mână cu cele imobiliare. Victima Cârciumaru a ajuns la mai toţi miniştrii Justiţiei, la Guvern şi Preşedinţie, a fost de zeci de ori în greva foamei, ajungând în mai multe rânduri la un pas de a-şi da foc. Cu toate acestea, nici una dintre „somităţile” la care a fost în audienţă nu a mişcat un deget, pentru a-i face dreptate.

Mafia retrocedărilor

După apariţia Legii Retrocedărilor a apărut şi Mafia retrocdărilor. Iată şi cum acţionează aceste mafii:

1)-Obţinerea informaţiilor necesare, sau cum este ajutată mafia chiar de către stat;

2)-Crearea unui moştenitor fictiv

-primarul nu semnează hologarf toate documentele

-Juriştii nu cer instanţelor să verifice autenticitatea identităţii moştenitorilor,

3)-Împuternicirea unui asoiat al mafiei să-l reprezinte pe moştenitorul fictiv:

4)-Declanşarea procedurilor de retrocedare;

5)-falsificarea sau la nevoie fabricarea documentelor de retrocedare;

6))-Persoana fictivă devine proprietar de drept;

6)-Vânzarea proprietăţii unui cumpărător de bună credinţă, când intră-n acţiune Oficiul de Cadastru...

7)-Cumpărarea drepturilor judiciare:

-proprietarii rămaşi fără bani şi sătui să mai fie târâţi prin instanţe, îşi vând de bună voie mafiei toate drepturile asupra proprietăţii în cauză. Numai că sumele obţinute, uneori nu reprezibtă nici 10% din valoarea de piaţă a proprietăţii, care făcea obiectul retrocdării.

Astfel, după „tunurile” imobiliare date de ex-pimarul comunei Bradu, Costel Zamfir cu terenurile de la autostradă, şi primarul de la Miceşti a dat un „tun” de peste 200 ha din proprietatea lui Istrate Micescu. La fel şi fostul primar de la Arefu, Vasile Avram a ”înzestrat” familia Chiriloiu din Bucureşti cu 10 ha de teren la doar câţiva paşi de Bâlea Lac. Afacerea poartă marca Romsilva, unde a şi fost pusă la cale de către Armand Chiriloiu, fost director al Direcţiei de Vânătoare şi Pescuit din cadrul Regiei amintite. Victima acestuia este localnica Rodica Strelea, propriatara de drept a celor 10 ha de teren forestier, pentru care s- judecat şase ani..

Aceştia sunt cei şase sau şapte „paşi”, care, pentru mafii duc spre extaz, iar pentru prorietarii de drept, spre agonie. În acest fel, proprietarii au fost practic deposadaţi a doua oară de proprietate: o dată de bolşevici şi-a doua oară de aceste...„clone” ale lor.

Ştefan Dumitru Afrimescu