La PRM Argeş, avocatul a fost schimbat cu inculpatul!
Conducerea centrală a PRM a exclus din partid mai mulţi membri marcanţi, care însemnau ceva pentru partidul lui C.V. Tudor. Printre cei excluşi din PRM se numără şi Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, cel care la prezidenţiale a reuşit să plasese filiala argeşană pe locul doi pe ţară ca număr de voturi.Marian Fulga este de formaţie jurist, fiind un destul de bun avocat al Baroului Argeş. Cel care l-a înlocuit la conducerea filialei argeşene a PRM este Mihai Georgescu, inculpat în cel puţin două dosare de cercetare penală.
Cazierul lui Mhai Georgescu *-Prin 2004-2005, Mihai Gergescu a abuzat de încrederea patronului SC „Foca Pallet” SRL şi i-a furat capul tractor al unui TIR. Păgubitul l-a dat înjudecată şi a rezultat Dosarul penal nr. 56/828/2005, art. 213 c.p. *-Doi ani mai târziu, în august 2006, comisarii Gărzii Financiare Argeş au descins în gospodăria lui Ion Damian din Călineşti, unde au găsit 7.200 sticle PET, de câte un litru cu „Rom Jamaika” cu etichete şi timbre fiscale false, şi 4200 litri de alcool dublu rafinat. În aceeaşi noapte, tot comisarii G.F. au oprit o camionetă înmatriculată în Capitală, plină cu sticle de „Rom Jamaika”, pentru piaţa şi cârciumile Bucureştiului, având aceeaşi provenienţă. Ziua următoare, poliţiştii şi comisarii G.F. au constat că, în spatele afacerii cu spirtoase contrafăcute era tocmai inspectorul principal al FISC-ului din cadrul Administraţiei Finaciare Leordeni, Mihai Georgescu. Tot în noaptea cu pricină, au mai fost găsite şi 21.000 de etichete cu preţuri şi câteva mii de timbre fiscale şi banderole cu numele unor firme fantomă. A doua zi, poliţiştii au descins şi la domiciliul inspectorul Geogescu, unde au găsit alţi 5.000 litri de spirtase contrafăcute. Nu se cunosc detalii despre dosarul de urmărire penală, pentru evaziune fiscală, întocmit de G.F: Argeş şi Poliţie. *-În 2008, Mihai Goergescu recidivează şi este prins din nou de comisarii G.F. şi Poliţie cu băutri alcoolice contarfăcute. I-a fost iarăşi întocmit dosar de cercetarre penală pentru evaziune fiscală. Este vorba despre Dosarul nr. 491/828/2008, din data de 21.04.2008, dosar nesoluţionat nici până azi de către judecătorii Judecătoriei Topoloveni, deşi au fost acordate numai în 2008 12 termene, başca cele acordate în 2009 şi 2010. Stefan Dumitru Afrimescu
PS:Detalii despre Dosarul 491/828/2008, din 21.04-2008, potrivit Judecătoriei Topoloveni, în cele ce urmează.
Data
Soluţie Detalii
01/03/2010 Amână pronunţarea asupra cauzei la data de 08.03.2010. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01.03.2010. Amânat
01/09/2008 Se emit adrese către Primăria Comunei Răteşti şi Primăria Comunei Călineşti, Serviciul Taxe şi Impozite pentru a comunica bunurile mobile şi imobile deţinute in proprietate de către inculpat, precum şi situaţia juridică a acestora. Se citează martorii din acte Damian Ion, Damian Viorica, Damian Mihaela Elena, Paraschiv Cristian , Popa Gheorghe, Chiuţă Cristian Florin, cf. disp. art. 175 Cod proc. pen. Se emite adresă către IPJ Argeş –Evidenţă operativă şi cazier judiciar pentru a verifica şi elibera copie de pe fişa de cazier judiciar privind inculpatul . Amână judecarea cauzei la data de 29.09.2008. Cu apel o dată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţa publică de la 01 Septembrie 2008 Încheiere
02/06/2008 Admite cererea formulată de apărătorul inculpatului prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată , fiind în imposibilitate de a se prezenta la acest termen. Dispune , in raport de cererea formulată de reprezentantul părţii civile şi de înscrisul depus la fila 4 a dosarului, citarea in cauză Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi la adresa din Bucureşti , str. Apolodor nr. 17 , sector 5, , cf. disp. art. 291Cod proc. pen. Se reia procedura de citare cu inculpatul , cf. disp. art. 291 Cod proc. pen. Cu apel , odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 02 Iunie 2008 Încheiere
06/04/2009 Se citează părţile. Amână judecarea cauzei la data de 27.04.2009. Pronunţată în şedinţa publică de la 06 Aprilie 2009. Încheiere
08/02/2010 Se emite adresă către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş pentru a comunica dacă inculpatul a formulat contestaţie împotriva deciziei de impunere nr.8290/ 03.04.2009, iar în caz afirmativ modul de soluţionare al contestaţiei. Se citează martorul Damian Gheorghe, conform disp. art. 175 Cod procedură penală şi cu mandat de aducere cu însoţitor, conform disp. art.183 Cod procedură penală. Se reia procedura de citare cu părţile civile, cf. disp. art. 291 Cod proc. pen Amână cauza la data de 01.03.2010. Cu apel, odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 08.02.2010 Încheiere
08/03/2010 În temeiul disp.art. 306 Cod proc. pen. amână pronunţarea asupra cauzei la data de 15.03.2010. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.03.2010. Amânat
09/02/2009 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: Admite cererea formulată de reprezentantul părţii civile privind acordarea unui nou termen de judecată pentru a da posibilitatea acestuia să depună la dosar înscrisuri cu privire la soluţionarea cererii de introducere în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş, formulată de inculpat la termenul de judecată din data de 15.12.2008. Amână cauza la data de 09.03.2009 în vederea audierii martorilor din acte Bujor Ion Alexandru, Brînduşescu Valentin Dorel, Băran Rodica, Păsărică Mircea, Constantin Virginia, Ghiţă Ion, Dumitrache Robert, Mihu Marius Cezar şi Răduţ Ştefan, lipsă la termenul de faţă, în a căror ascultare se stăruie, sens în care se reia procedura de citare cu aceştia, cf. disp.art. 175 Cod proc. pen. şi cu mandat de aducere cu însoţitor, cf. disp.art. 183 Cod proc. pen. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 09.02.2009. Preşedinte, Daniela Neacşu Încheiere
09/03/2009 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: În vederea stabilirii cadrului procesual legal, dispune introducerea şi citarea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor-Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, având în vedere aspectele precizate în conţinutul adresei nr. 9913/2009. Se emite adresă către partea civilă Autorităţii Naţionale a Vămilor-Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, pentru a preciza dacă se constituie parte civilă iar în caz afirmativ cuantumul pretenţiilor civile . Pune în vedere părţii civile - Agenţia Natională de Administrare Fiscală prin reprezentant să îşi precizeze în scris poziţia cu privire la pretenţii civile solicitate iniţial prin cererea formulată la fila 4 a dosarului şi cu privire la cererea privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului în raport de aspectele învederate la acest termen de judecată. Pune în vedere inculpatului să depună la dosar înscrisuri privind dreptul de proprietate asupra terenului de 2500 m. p situat în comuna Călineşti, judeţul Argeş în vederea soluţionării cererii de instituire a sechestrului asigurător. Se emite adresă către I.P.J-Argeş –Evidenţă Operativă şi cazier judiciar pentru a verifica şi elibera copie de pe fişa de cazier judiciar privind pe inculpat. Amână cauza la data de 06.04.2009, pentru când se citează martorii din acte Bujor Ion Alexandru, Brînduşescu Valentin Dorel, Băran Rodica, Păsărică Mircea, Constantin Virginia, Ghiţă Ion, Dumitrache Robert, Mihu Marius Cezar şi Răduţ Ştefan, lipsă la termenul de faţă, în a căror ascultare se stăruie, sens în care se reia procedura de citare cu aceştia, cf. disp.art. 175 Cod proc. pen. şi cu mandat de aducere cu însoţitor, cf. disp.art. 183 Cod proc. pen. Cu apel, o dată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Martie 2009. Preşedinte, Daniela Neacşu Grefier, Casiana Vrănescu Încheiere
12/05/2008 Amână judecarea cauzei la data de 02.06.2008 , in vederea desemnării unui apărător din oficiu, care să-i asigure asistenţa juridică inculpatului, sens in care se va emite adresă către Baroul de Avocaţi Piteşti. Se reia procedura de citare cu inculpatul cf. disp. art. 291 Cod proc. pen. Cu apel , odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 12 Mai 2008 Încheiere
14/09/2009 Amână judecarea cauzei la data de 28.09.2009, pentru când se citează părţile care nu au termen în cunoştinţă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14 Septembrie 2009. Încheiere
14/12/2009 Amana pronunţarea la data de 21.12.2009. Cu drept de apel, odată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.12.2009 Încheiere
15/12/2008 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: Proroga discuţia privind introducerea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş, la proximul termen de judecată după ce părţile vor lua cunoştinţă de înscrisurile depuse la dosar, în dovedirea acesteia. Dispune din oficiu emiterea unei adrese către Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei Bucureşti pentru a comunica instanţei domiciliul actual al martorilor din acte Bujor Ion Alexandru, Brânduşescu Valentin-Dorel şi Păsărică Mircea în vederea realizării procedurii de citare. Se citează martorii din acte cf.art.175 C.pr.penală. Amână cauza la data de 19.01.2009. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Decembrie 2008. Preşedinte, Daniela Neacşu Încheiere
Pagina 1 2 | 3 |
duminică, 14 martie 2010
vineri, 12 martie 2010
Stefan Dumitru Afrimescu, poeta- comunista interzis
Loredana Dascălu Loredana Dascalu
Vineri 5 feb 2010 Venres, 5 Febreiro, 2010
Piteşti Pitesti
Ştefan Dumitru Afrimescu, poetul intrezis de comunişti Stefan Dumitru Afrimescu, poeta comunista intrezis Pe vremea când colegii lui din clasa întâi abia buchiseau primele litere, Ştefan Dumitru Afrimescu ia citi învăţătoarei o poezie scrisă de el. Para atrás cando os seus colegas de primeira clase, só flog as primeiras letras, Stefan Dumitru Afrimescu leu un poema escrito polo seu profesor. De la şase ani scrie poezie şi prin a crezut că poate schimba lumea. Durante os seis anos escribindo poesía e do pensamento que pode cambiar o mundo.
taguri tags Piteşti Pitesti poet poeta afrimescu afrimescu Mai târziu a devenit jurnalist , aceasta fiind o alternativă pentru a schimba ceva, expunând realitatea în afaţa lumii întregi. El máis tarde se tornou unha xornalista, que é unha alternativa para cambiar algo, expoñendo o mundo Afata realidade. Este jurnalist de 20 de ani şi cu poezia sa înfrăţit de-o viaţă. É xornalista hai 20 anos ea súa poesía por unha dobre vida. Nu-i deloc uşor să schimbi lumea! Non é fácil cambiar o mundo!
I sa interzis să mai publice Eu estaba prohibido de publicar
Volumul de dubut se numeşte „Acest lung asediu” şi a apărut în 1982, fiind unul colectiv. Dubut volume chamado "O longo cerco e apareceu en 1982, é un colectivo. „Se făcea economie de hârtie, pentru ca toate „operele” regimului comunist să poată fi publicate”, explică poetul jurnalist. "A economía de papel, de xeito que todas as" obras "do réxime comunista podería ser publicado" xornalista poeta explicou. După apariţia acestu prim volum, mai multe poezii i-au fost publicate într-o revistă din acea perioadă. Despois da súa aparición primeiro libro, varios poemas foron publicados nunha revista da época. „Erau poezii îndrăzneţe la aresa regimului politic de atunci. "Eran poemas en negra aires, onde o réxime político. Imediat după aceea, redactorul-şef al publicaţiei a fost destituit, iar mie mi sa interzis să mai public,” explică Afrimescu. Inmediatamente despois, o editor-xefe da publicación foi destituído e prohibido de min o máis público ", explica Afrimescu. Al doilea volum al său a apărut abia în 2002, editura „La Maison d'edition” şi se numeşte „No man's patria”. O seu segundo volume só apareceu en 2002, a editorial "La Maison d'Edition" e é chamado de "país de ninguén". Încă opt ani au trecut până la apariţia următorul volum, „Hermeneutica libertăţii”. Outras oito anos pasaron antes da próxima aparición de volume, "A hermenéutica da liberdade". Ideile de la „curg” poeziile lui Ştefan Dumitru Afrimescu(pentru că este vorba despre o creaţie petică fluviu) sunt: libertatea, iubirea, realitatea socio-politică. As ideas de "fluxo" poemas de Stephen Dumitru Afrimescu (porque é un río de parte do traballo) son: a liberdade, o amor, a realidade socio-política. O jurnalistă spaniolă a postat pe blogul ei întregul volum „Poemele iubirii” al lui Ş.D. Un xornalista español enviadas no seu blog todo o volume poemas "amor" 's s.d. Afrimescu. Afrimescu. Nepublicate, din raţiuni financiare, mai are încă cinci volume, dintre care două de haiku şi lucrează la al şaselea, numit „Viaţa ca meserie”. Unpublished razóns financeiras, aínda ten cinco volumes, dos cales dous do haiku e traballar na sexta, chamado "A vida como unha profesión.
Cui îi mai trebuie poezia? Quen precisa de poesía?
Condiţia de jurnalist, de multe ori unul foarte incomod, ia adus şi multe dezavantaje. Desde que un xornalista, moitas veces, moi desconfortável, e trouxo moitas desvantaxes. „Condiţia de jurnalist şi cea de poet au pus piedici în calea publicării poeziilor mele. "A condición do xornalista e poeta obstaculizar publicación dos meus poemas. Pe de altă parte, sponsorii îşi mai pun şi problema „Cui îi mai trebuie poezia?”, spune Ş.D. Ademais, os patrocinadores e traer a súa edición de maio do "Quen precisa de poesía?" Diz s.d. Afrimescu. Afrimescu. „Cred că nu se poate trăi fără poezie. "Coido que non podemos vivir sen poesía. Lumea ar fi atât de goalî fără poezie, încât mai bine nu ar fi fostcreată de la început”, spune poetul. O mundo está tan baleira, sen poesía, que é mellor non fostcreată desde o principio ", di o poeta. Poezia ar fi trebuit să schimbe lumea, dar nu a reuşit. A poesía debe cambiar o mundo, pero non puido. Asta crede jurnalistul poet. Este xornalista considera poeta. Dacă a reuşit să schimbe câte ceva, tot jurnalismul a fost cel care la ajutat mai mult. Se conseguiu mudar algo, todo o xornalismo foi o que axudou máis. „Touşi, cel mai mare eşec al meu ca jurnalist, şi este eşecul întregii prese locale, este acela că nu am reuşit să dezbin mafiile care controlează totul în acest judeţ”, încheie Ştefan Dumitru Afrimescu. "Tous, o meu maior fracaso como xornalista, e non de toda a prensa local, que se pode dividir mafia que controla todo neste concello", conclúe Stefan Dumitru Afrimescu.
În urma articolelor publicate în ziare naţionale şi locale, Ştefan Dumitru Afrimescu a fost dat în judecată de peste 60 de ori, iar sumele pretinse au fost de câteva miliarde de lei vechi. Na secuencia de artigos publicados en xornais nacionais e locais, Stefan Dumitru Afrimescu foi procesado máis de 60 veces e os montantes reclamados foron varios millóns de ROL. „Cel mai mult mi s-au cerut şase milioane de dolari în procesul ARO Câmpulung, şi cel mai puţin, 80.000 de lei noi”, îşi aminteşte jurnalistul. "Canto máis me pediron seis millóns de dólares no Campulung ARO, e polo menos RON 80.000", lembra o xornalista. „Am adoptat o presă de investigaţii şi anchete şi prin jurnalism am reuşit să schimb mai multe decât ptin poezie. "Adoptado unha enquisas e investigacións de prensa eo xornalismo teñen sido capaces de cambiar máis que a poesía PTIN. Pot spune că presa ma ajutat să schimb ceea ce nu a reuşit poezia”, spune jurnalistul poet. Eu podo dicir que a prensa contribuíu a cambiar o que non cumpriu a poesía ", di o poeta xornalista.
Profil Perfil
Data și locul nașterii: 4 februarie 1951, comuna Urluieni, județul Argeș Data de nacemento: 4 de febreiro de 1951, común Urluieni, Arxes
Studii: Universitatea de Petrol și gaze Ploiești Educación: Universidade de petróleo e gas Ploieşti
Experiență: 12 ani a lucrat ca inginer și alți 20 de ani ca ziarist. Experiencia: 12 anos traballou como enxeñeiro e un período de 20 anos como xornalista.
Stare civilă: necăsătorit Estado civil: Solteiro
Ce-i place: O que eu gosto:
Știrile, televizorul se oprește numai când pleacă din casă. News, TV só se detén cando sae de casa. Îi place informația, un film bun, o muzică bună (muzica clasică, retro rock). Iubește poezia şi citeşte în special poezie universală. Eu gusto de información, un bo filme, boa música (a música clásica, rock retro). El ama a poesía e ler poesía universal en particular.
Ce nu-i place: O que non lle gusta:
Hărmălaia politică, circul politic, lipsa petenței de lectură și cultură în general. Hullabaloo Políticos, circo político, ningún peticionário da lectura e da cultura en xeral. Modul de manifestare al unor tineri, lipsa de procupare și continua preumblare pe strada mare, tipic românească. Mostrando os mozos da falta de procupare continuar rúa preumblare, un romanés típico.
Întrebări și răspunsuri: Preguntas e respostas:
Dumneastră ați ales poezia, sau poezia va ales pe dumneavoastră? Dumneastră tes para a poesía, ou poesía que escolleu?
„Când m-am născut, de ursitori, părinţii mei mi-au pus sub cap o carte de poeyii. "Cando eu nacín, por sorte, meus pais me puxeron na tarxeta poeyii cabeza. Cred că era un volum de Nina Casic. Creo que foi un volume de Nina Casicea. La şase ani scriam deja poezie, după ce la cinci ani am învăţat să scriu. En seis anos xa escribía poesía tras os cinco anos que eu aprendín a escribir. Poezia ma ales pe mine, a fost un destin. A poesía me escolleu, era un destino.
Când aţi publicat prima poezie? Cando primeiro poema publicado?
Debutul meu a avut loc pe când amveam cam 10 ani, într-o revistă a vremii, „Scânteia pionierului”. A miña estrea produciuse cando amveam preto de 10 anos, unha revista da época, "Spark pioneira". " Poezia a fost citită în public. O poema foi lido en público. Primul volum de poezie publicat a fost unul colectiv, alături de clasici ai vremii. O primeiro volume de poesía publicada foi unha colectiva, cos clásicos da época. Se întâmpla în 1982. Foi en 1982.
Vineri 5 feb 2010 Venres, 5 Febreiro, 2010
Piteşti Pitesti
Ştefan Dumitru Afrimescu, poetul intrezis de comunişti Stefan Dumitru Afrimescu, poeta comunista intrezis Pe vremea când colegii lui din clasa întâi abia buchiseau primele litere, Ştefan Dumitru Afrimescu ia citi învăţătoarei o poezie scrisă de el. Para atrás cando os seus colegas de primeira clase, só flog as primeiras letras, Stefan Dumitru Afrimescu leu un poema escrito polo seu profesor. De la şase ani scrie poezie şi prin a crezut că poate schimba lumea. Durante os seis anos escribindo poesía e do pensamento que pode cambiar o mundo.
taguri tags Piteşti Pitesti poet poeta afrimescu afrimescu Mai târziu a devenit jurnalist , aceasta fiind o alternativă pentru a schimba ceva, expunând realitatea în afaţa lumii întregi. El máis tarde se tornou unha xornalista, que é unha alternativa para cambiar algo, expoñendo o mundo Afata realidade. Este jurnalist de 20 de ani şi cu poezia sa înfrăţit de-o viaţă. É xornalista hai 20 anos ea súa poesía por unha dobre vida. Nu-i deloc uşor să schimbi lumea! Non é fácil cambiar o mundo!
I sa interzis să mai publice Eu estaba prohibido de publicar
Volumul de dubut se numeşte „Acest lung asediu” şi a apărut în 1982, fiind unul colectiv. Dubut volume chamado "O longo cerco e apareceu en 1982, é un colectivo. „Se făcea economie de hârtie, pentru ca toate „operele” regimului comunist să poată fi publicate”, explică poetul jurnalist. "A economía de papel, de xeito que todas as" obras "do réxime comunista podería ser publicado" xornalista poeta explicou. După apariţia acestu prim volum, mai multe poezii i-au fost publicate într-o revistă din acea perioadă. Despois da súa aparición primeiro libro, varios poemas foron publicados nunha revista da época. „Erau poezii îndrăzneţe la aresa regimului politic de atunci. "Eran poemas en negra aires, onde o réxime político. Imediat după aceea, redactorul-şef al publicaţiei a fost destituit, iar mie mi sa interzis să mai public,” explică Afrimescu. Inmediatamente despois, o editor-xefe da publicación foi destituído e prohibido de min o máis público ", explica Afrimescu. Al doilea volum al său a apărut abia în 2002, editura „La Maison d'edition” şi se numeşte „No man's patria”. O seu segundo volume só apareceu en 2002, a editorial "La Maison d'Edition" e é chamado de "país de ninguén". Încă opt ani au trecut până la apariţia următorul volum, „Hermeneutica libertăţii”. Outras oito anos pasaron antes da próxima aparición de volume, "A hermenéutica da liberdade". Ideile de la „curg” poeziile lui Ştefan Dumitru Afrimescu(pentru că este vorba despre o creaţie petică fluviu) sunt: libertatea, iubirea, realitatea socio-politică. As ideas de "fluxo" poemas de Stephen Dumitru Afrimescu (porque é un río de parte do traballo) son: a liberdade, o amor, a realidade socio-política. O jurnalistă spaniolă a postat pe blogul ei întregul volum „Poemele iubirii” al lui Ş.D. Un xornalista español enviadas no seu blog todo o volume poemas "amor" 's s.d. Afrimescu. Afrimescu. Nepublicate, din raţiuni financiare, mai are încă cinci volume, dintre care două de haiku şi lucrează la al şaselea, numit „Viaţa ca meserie”. Unpublished razóns financeiras, aínda ten cinco volumes, dos cales dous do haiku e traballar na sexta, chamado "A vida como unha profesión.
Cui îi mai trebuie poezia? Quen precisa de poesía?
Condiţia de jurnalist, de multe ori unul foarte incomod, ia adus şi multe dezavantaje. Desde que un xornalista, moitas veces, moi desconfortável, e trouxo moitas desvantaxes. „Condiţia de jurnalist şi cea de poet au pus piedici în calea publicării poeziilor mele. "A condición do xornalista e poeta obstaculizar publicación dos meus poemas. Pe de altă parte, sponsorii îşi mai pun şi problema „Cui îi mai trebuie poezia?”, spune Ş.D. Ademais, os patrocinadores e traer a súa edición de maio do "Quen precisa de poesía?" Diz s.d. Afrimescu. Afrimescu. „Cred că nu se poate trăi fără poezie. "Coido que non podemos vivir sen poesía. Lumea ar fi atât de goalî fără poezie, încât mai bine nu ar fi fostcreată de la început”, spune poetul. O mundo está tan baleira, sen poesía, que é mellor non fostcreată desde o principio ", di o poeta. Poezia ar fi trebuit să schimbe lumea, dar nu a reuşit. A poesía debe cambiar o mundo, pero non puido. Asta crede jurnalistul poet. Este xornalista considera poeta. Dacă a reuşit să schimbe câte ceva, tot jurnalismul a fost cel care la ajutat mai mult. Se conseguiu mudar algo, todo o xornalismo foi o que axudou máis. „Touşi, cel mai mare eşec al meu ca jurnalist, şi este eşecul întregii prese locale, este acela că nu am reuşit să dezbin mafiile care controlează totul în acest judeţ”, încheie Ştefan Dumitru Afrimescu. "Tous, o meu maior fracaso como xornalista, e non de toda a prensa local, que se pode dividir mafia que controla todo neste concello", conclúe Stefan Dumitru Afrimescu.
În urma articolelor publicate în ziare naţionale şi locale, Ştefan Dumitru Afrimescu a fost dat în judecată de peste 60 de ori, iar sumele pretinse au fost de câteva miliarde de lei vechi. Na secuencia de artigos publicados en xornais nacionais e locais, Stefan Dumitru Afrimescu foi procesado máis de 60 veces e os montantes reclamados foron varios millóns de ROL. „Cel mai mult mi s-au cerut şase milioane de dolari în procesul ARO Câmpulung, şi cel mai puţin, 80.000 de lei noi”, îşi aminteşte jurnalistul. "Canto máis me pediron seis millóns de dólares no Campulung ARO, e polo menos RON 80.000", lembra o xornalista. „Am adoptat o presă de investigaţii şi anchete şi prin jurnalism am reuşit să schimb mai multe decât ptin poezie. "Adoptado unha enquisas e investigacións de prensa eo xornalismo teñen sido capaces de cambiar máis que a poesía PTIN. Pot spune că presa ma ajutat să schimb ceea ce nu a reuşit poezia”, spune jurnalistul poet. Eu podo dicir que a prensa contribuíu a cambiar o que non cumpriu a poesía ", di o poeta xornalista.
Profil Perfil
Data și locul nașterii: 4 februarie 1951, comuna Urluieni, județul Argeș Data de nacemento: 4 de febreiro de 1951, común Urluieni, Arxes
Studii: Universitatea de Petrol și gaze Ploiești Educación: Universidade de petróleo e gas Ploieşti
Experiență: 12 ani a lucrat ca inginer și alți 20 de ani ca ziarist. Experiencia: 12 anos traballou como enxeñeiro e un período de 20 anos como xornalista.
Stare civilă: necăsătorit Estado civil: Solteiro
Ce-i place: O que eu gosto:
Știrile, televizorul se oprește numai când pleacă din casă. News, TV só se detén cando sae de casa. Îi place informația, un film bun, o muzică bună (muzica clasică, retro rock). Iubește poezia şi citeşte în special poezie universală. Eu gusto de información, un bo filme, boa música (a música clásica, rock retro). El ama a poesía e ler poesía universal en particular.
Ce nu-i place: O que non lle gusta:
Hărmălaia politică, circul politic, lipsa petenței de lectură și cultură în general. Hullabaloo Políticos, circo político, ningún peticionário da lectura e da cultura en xeral. Modul de manifestare al unor tineri, lipsa de procupare și continua preumblare pe strada mare, tipic românească. Mostrando os mozos da falta de procupare continuar rúa preumblare, un romanés típico.
Întrebări și răspunsuri: Preguntas e respostas:
Dumneastră ați ales poezia, sau poezia va ales pe dumneavoastră? Dumneastră tes para a poesía, ou poesía que escolleu?
„Când m-am născut, de ursitori, părinţii mei mi-au pus sub cap o carte de poeyii. "Cando eu nacín, por sorte, meus pais me puxeron na tarxeta poeyii cabeza. Cred că era un volum de Nina Casic. Creo que foi un volume de Nina Casicea. La şase ani scriam deja poezie, după ce la cinci ani am învăţat să scriu. En seis anos xa escribía poesía tras os cinco anos que eu aprendín a escribir. Poezia ma ales pe mine, a fost un destin. A poesía me escolleu, era un destino.
Când aţi publicat prima poezie? Cando primeiro poema publicado?
Debutul meu a avut loc pe când amveam cam 10 ani, într-o revistă a vremii, „Scânteia pionierului”. A miña estrea produciuse cando amveam preto de 10 anos, unha revista da época, "Spark pioneira". " Poezia a fost citită în public. O poema foi lido en público. Primul volum de poezie publicat a fost unul colectiv, alături de clasici ai vremii. O primeiro volume de poesía publicada foi unha colectiva, cos clásicos da época. Se întâmpla în 1982. Foi en 1982.
sâmbătă, 6 martie 2010
Şi a fost şi Congresul PNL
Sezonul congreselor! Şi a mai fost un Congres, al PNL
Contrar aşteptărilor, Congresul PNL a avut doar foarte puţin circ, excepţie făcând Viorel Cataramă. Poate părea paradoxal, dar Congresul PNL a avut şi ceva mai multă substanţă decât Congresul PSD. Au lipsit chiar şi scenariile, jocurile de culise, negicierile prin toalete sau trucurile ieftine. Şi chiar dacă discursurile celor doi contracandidaţi au fost diametral opuse, atât ca soluţii, cât şi ca mod de prezentare, şi pe-alocuri acide, nu au degenerat totuşi în atacuri la persoană. Mulţi au contestat metoda alegerilor pe liste, ca fiind nedemocratică. Puţini au realizat însă că aceasta era pentru acum, soluţia ce mai bană pentru PNL. Să mă eplic: actualii lideri PNL trebuie nu doar să conserve scorul de 20%, obţinut de Crin Antonescu în alegerile prezidenţiale, ci pentru a continua să mai însemne ceva pe scena politică româniească va trebui să-l urce la peste 30%. Or, cu o conducere heterogenă şi aflat şi-n opoziţie PNL nu ar fi reuşit să conserve nici măcar procentele de 20% de la prezidenţiale. Câştigarea preşedinţiei PNL de către Antonescu ar putea fi chiar „paşaportul” acestuia pentru Cotroceni şi al PNL, la Guvernare în 2014 Până atunci însă, PNL trebuie să-şi refacă toată infrastructura în teritoriu şi să nu facă nicio gafă în opoziţie. Să formeze un guvern un Guvern din umbră credibil, cu profesionişti de înaltă clasă, care să reprezinte oricând o alternativă la guvernare. Să se întărească în teritoriu cu personalităţi credibile, nepătate, cu mare impact la public şi mass media, cu discurs la obiect şi cât mai coerent posibil. Toate acestea nu se pot face cât ar bate Antonescu din palme, ci cu mult, foarte mult efort. Cu foarte multă risipă de energii. S-ar putea ca românii sătui de tot atâtea promisiuni câte-n lună şi-n stele să prefere o guvernare de dreapta autentică şi de ce şi un lider carismatic aşa cum este Antonescu. Afrim aceste lucruri, întruct cred că nimic nu este imposibil, mai ales în politică. Şi mai a les în România. Ştefan Dumitru Afrimescu
Contrar aşteptărilor, Congresul PNL a avut doar foarte puţin circ, excepţie făcând Viorel Cataramă. Poate părea paradoxal, dar Congresul PNL a avut şi ceva mai multă substanţă decât Congresul PSD. Au lipsit chiar şi scenariile, jocurile de culise, negicierile prin toalete sau trucurile ieftine. Şi chiar dacă discursurile celor doi contracandidaţi au fost diametral opuse, atât ca soluţii, cât şi ca mod de prezentare, şi pe-alocuri acide, nu au degenerat totuşi în atacuri la persoană. Mulţi au contestat metoda alegerilor pe liste, ca fiind nedemocratică. Puţini au realizat însă că aceasta era pentru acum, soluţia ce mai bană pentru PNL. Să mă eplic: actualii lideri PNL trebuie nu doar să conserve scorul de 20%, obţinut de Crin Antonescu în alegerile prezidenţiale, ci pentru a continua să mai însemne ceva pe scena politică româniească va trebui să-l urce la peste 30%. Or, cu o conducere heterogenă şi aflat şi-n opoziţie PNL nu ar fi reuşit să conserve nici măcar procentele de 20% de la prezidenţiale. Câştigarea preşedinţiei PNL de către Antonescu ar putea fi chiar „paşaportul” acestuia pentru Cotroceni şi al PNL, la Guvernare în 2014 Până atunci însă, PNL trebuie să-şi refacă toată infrastructura în teritoriu şi să nu facă nicio gafă în opoziţie. Să formeze un guvern un Guvern din umbră credibil, cu profesionişti de înaltă clasă, care să reprezinte oricând o alternativă la guvernare. Să se întărească în teritoriu cu personalităţi credibile, nepătate, cu mare impact la public şi mass media, cu discurs la obiect şi cât mai coerent posibil. Toate acestea nu se pot face cât ar bate Antonescu din palme, ci cu mult, foarte mult efort. Cu foarte multă risipă de energii. S-ar putea ca românii sătui de tot atâtea promisiuni câte-n lună şi-n stele să prefere o guvernare de dreapta autentică şi de ce şi un lider carismatic aşa cum este Antonescu. Afrim aceste lucruri, întruct cred că nimic nu este imposibil, mai ales în politică. Şi mai a les în România. Ştefan Dumitru Afrimescu
marți, 2 martie 2010
Realesul secretar genaral al PSD, suspectat de blocarea anchetei asupra diplomelor universitare false!
Realesul secretarul general al PSD a blocat ancheta privind diplomele universitare false!
Realesul secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, si adjunctul sefului IPJ Teleorman, comisarul Emil Florian Stanimir, sunt suspectati ca ar fi blocat temporar ancheta privind fabricarea a circa 15.000 de diplome universitare prin doua institutii-fantoma din judetul Teleorman. Cu toate acestea nimeni şi nimic nu l-a putut împiedica pe Dragnea să candideze la recentul Congres al PSFD, la un nou manndat de secretar general al PSD, pe care l-a şi câştigat de altfel detaşat de restul contracandidaţilor.
Dragnea si Stanimir ne-au confirmat ca au urmat cursurile acestor doua institutii de invatamant superior impreuna cu sotiile lor, respectiv Bombonica Dragnea si Carmen Alina Stanimir, dar au negat implicarea in blocarea anchetei.
Ancheta
Ancheta penala in scandalul fabricarii a peste 15.000 de diplome false prin universitatile neacreditate "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica", cu sediile in Alexandria (judetul Teleorman) si sectorul 4 al Capitalei, a fost blocata la inceputul lunii iunie anul acesta, imediat dupa ce au fost identificati posesorii fiselor matricole de la cele doua institutii de invatamant, sustin surse judiciare. Printre absolventii identificati se afla aproape intreaga protipendada politica si administrativa a judetului Teleorman (si nu numai!), in frunte cu Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, sotia sa, Bombonica, comisarul Emil Florian Stanimir (adjunctul sefului Politiei Teleorman) cu sotia sa, Carmen Alina, deputatul PDL Adrian Florescu, fostul prefect PSD de Teleorman Teodor Nitulescu, fostul candidat PRM la alegerile parlamentare Mara Florica, primarul PNL Iulian Florin Badea, ca si multi alti politicieni, functionari publici, ofiteri din toate structurile militarizate.
De asemenea, au obtinut diplome universitare multi oameni de afaceri. Ancheta ar fi fost blocata atat la nivelul Parchetului Sectorului 4 al Capitalei, prin procurorul-sef Mihai Betelie, cat si la nivelul Serviciului de Investigare a Fraudelor Teleorman, prin comisarul Emil Stanimir (posesor de diploma suspecta). Imediat dupa ce mass media a inceput să se intereseze de caz ţi să-i puna intrebari prim-procurorului Betelie, acesta si-a declinat competenta si a trimis dosarul la Directia Nationala Anticoruptie.
Presiuni, "in special pe linia PSD si Ministerul de Interne"
"Pentru blocarea dosarului s-au facut presiuni atat politice – in special pe linia PSD –, cat si la nivelul conducerii Ministerului de Interne si a Inspectoratului General al Politiei. La nivelul nostru de la Teleorman, cel insarcinat sa faca identificarile posesorilor de diplome false a fost seful nostru, comisarul Stanimir, care are chiar el o astfel de diploma suspecta. Va dati seama ca noi nu am mai avut voie sa continuam ancheta de atunci", sustin surse din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor Teleorman. De asemenea, aceleasi surse ne-au spus ca, la inceputul lunii iunie anul acesta, la IPJ Teleorman urma sa fie trimise listele cu absolventii facultatilor neacreditate, "dar aceste liste nu au mai fost primite, pentru ca Bucurestiul nu ni le-a mai trimis".
La Bucuresti presiunile ar fi fost facute asupra prim-procurorului Mihai Betelie, in special de persoane din structuri informative care ar fi detinut niste interceptari potrivit carora magistratul si-ar fi recapatat carnetul de conducere prin folosirea functiei sale. Intr-o convorbire purtata cu procurorul Betelie in urma cu circa doua saptamani, domnia sa a recunoscut ca a avut probleme in trafic, dar a negat ca ar fi fost santajat pentru a bloca ancheta in dosarul diplomelor flasificate. Intr-o convorbire ulterioara, Betelie a recunoscut faptul ca a luat de la politie dosarul diplomelor inca din luna iunie anul acesta, pentru ca ancheta sa fie facuta doar de catre procurori.
"Competenta era a noastra, deoarece era vorba de o retea organizata de falsificatori", s-a justificat procurorul. Magistratul nu a putut explica de ce nu s-au operat arestari, desi existau probe clare de falsificare cel putin a actelor de identitate, fapte care impuneau arestul preventiv. El a sustinut insa ca "ancheta nu a avansat, deoarece cei doi procurori care au avut dosarul in lucru s-au trans-ferat si am fost nevoit sa repartizez altui procuror dosarul". Betelie si-a declinat competenta in favoarea DNA abia pe data de 31 iulie, adica dupa ce l-am intrebat daca este santajabil.
Istoria scandalului
Informatiile primare despre falsificarea diplomelor universitare au apartinut Politiei Ilfov. In luna martie anul acesta, anchetatorii ilfoveni i-au anuntat pe omologii lor de la Parchetul si Politia Sectorului 4 al Capitalei ca pe raza lor de competenta se afla un sediu al universitatilor particulare neacreditate "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica", unde se falsificau documente oficiale. In urma perchezitiilor si audierilor preliminarii, s-a stabilit ca in afacere, pe langa Mina Silviu Dobronauteanu, patronul universitatilor, sunt implicati mai multi profesori universitari, printre care figureaza Ion Parvutoiu (fost cadru universitar la Academia de Politie) si conferentiar dr. Maricica Stoica. Universitatile "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica" din Alexandria nu au fost acreditate de Ministerul Invatamantului, iar din 2001, respectiv 2002, acestea au intrat in proces de lichidare.
Cu toate acestea, patronul Dobronauteanu, in complicitate cu mai multe persoane, inclusiv specialisti in IT, a pus pe roate o adevarata industrie de facut diplome contra 3.500 euro bucata. Membrii retelei racolau din toata tara persoane care doreau sa obtina licente, apoi le intocmeau dosare de absolvire a facultatilor de petrol si gaze, inginerie, stiinte economice, drept, management, contabilitate si informatica, psihosociologie, stomatologie si chiar medicina, fara ca persoanele respective sa fi urmat cursurile respective. Mai departe, pentru obtinerea licentei aceste dosare erau depuse, in functie de "pile si relatii", la diverse facultati acreditate, printre care figureaza Facultatea de Petrol si Gaze Ploiesti, Universitatea Valahia Targoviste, Facultatea de Vest Timisoara, Universitatea "Gh. Cristea" si Universitatea Hyperion din Bucuresti.
Pentru solicitantii analfabeti au fost gasiti inlocuitori carora li s-au fabricat acte de identitate false pentru a participa la examenele de licenta. La perchezitii s-au gasit circa 100 de buletine contrafacute. Fotografia aceleiasi persoane-inlocuitor aparea pe mai multe acte de identitate, cu nume diferite. Inlocuitorii castigau cate 600 euro pentru fiecare examen. Daca unii dintre clienti nu aveau diploma de bacalaureat, li se confectiona una, contra unei sume suplimentare. Hartia pentru falsificat diplome era de cea mai buna calitate, identica cu cea folosita de Ministerul Educatiei, iar materialele din care au fost confectionate cartile de identitate erau similare cu cele folosite de Directia de Evidenta a Populatiei, motiv pentru care exista suspiciunea unor complicitati din aceste institutii.
Toate aceste informatii au fost confirmate dupa expertizarea informatiilor stocate in calculatoarele confiscate. "Erau atat de bine arhivate si stocate informatiile, ca si specimenele de semnaturi si de stampile, incat ne-a fost foarte usor sa identificam intreaga retea de falsificatori si de beneficiari ai diplomelor, precum si modul de actiune, banii incasati, banii cheltuiti si persoanele de contact", sustin surse judiciare.
Protectie contra diplome de licenta "nobile"
Pentru a-si asigura protectie, initiatorul afacerii, Mina Silviu Dobronauteanu, ar fi oferit astfel de diplome mai multor politicieni si politisti. "Multi dintre cei care au beneficiat de diplome mai au cate o facultate terminata, ca transporturile, constructiile, TCM-urile sau agronomia, dar nu au facultatea de drept sau management-finante-contabilitate, care deja le-ar fi innobilat CV-urile si le-ar fi oferit posibilitatea de a fi numiti in functii publice importante invocandu-se criteriul competentei, adica al diplomelor detinute. Politistii, care aveau majoritatea facultatea de drept au obtinut si diploma de management-finante-contabilitate, iar politicienii erau ahtiati dupa facultatile de drept si management.
Pe deasupra, imediat dupa ce si-au obtinut licentele la aceste facultati considerate nobile, ei au obtinut masterate si doctoratele aferente si apoi si-au ocupat functiile publice importante", sustine chiar unul dintre beneficiarii acestei industrii. Prin astfel de metode ar fi fost atrasi, spre exemplu, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, si comisarul Stanimir, dar si multi alti politicieni si politisti.
Comisarul Stanimir, pus sa se ancheteze singur
Un argument in plus ca a existat intentia de a se bloca ancheta a fost numirea comisarului Emil Stanimir – beneficiar de diploma suspecta! – sa coordoneze ancheta la Teleoman.
"De la Bucuresti s-a primit o adresa prin care ni s-a solicitat sa-i identificam pe toti ofiterii care erau beneficiari ai acestor diplome de la facultatile lui Dobronauteanu. Ancheta a coordonat-o Stanimir atat de bine, incat putem spune ca nu a facut nimic", sustin aceleasi surse judiciare. Contactat telefonic, Stanimir ne-a confirmat ca a primit acea adresa, dar ca el, personal, nu s-a implicat in ancheta, deoarece "sunt sef, iar seful da dispozitii, nu face ancheta!". El ne-a relatat ca a dat adresa "in lucru", dar nu si-a mai adus aminte care erau rezultatele verificarilor. "Teoretic, era posibil sa blochez ancheta, dar nu ar fi fost legal. Nu toata lumea care a terminat facultatea asta a facut-o ilegal", a mentionat Stanimir.
El a sustinut ca s-a inscris la Universitatea "Alexandru Ghica" din Alexandria pentru a se perfectiona in domeniul muncii sale de politist, deoarece avea doar o diploma de licenta la facultatea de electronica. "Eu am profesat o perioada la Directia de Evidenta a Populatiei si apoi la Serviciul de Investigare a Fraudelor si m-am inscris la Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune din dorinta de a cunoaste cat mai mult in acest domeniu. Mi-am luat licenta la Universitatea de Vest din Timisoara (una dintre universitatile suspectate de complicitate la fraude – n.red.), unde m-am prezentat la examen. Va asigur ca nu a fost altcineva in locul meu", a sustinut Stanimir. El a spus ca s-a inscris la Universitatea "Alexandru Ghica" din Alexandria impreuna cu sotia sa (care e invatatoare) pentru a obtine o reducere a taxelor de studiu.
Adrian Florescu: "Toti absolventii sunt sefi ai institutiilor publice"
Un alt beneficiar de diploma suspecta este deputatul PDL Adrian Florescu. Spre deosebire de ceilalti absolventi, deputatul Florescu ne-a oferit toate amanuntele. "M-am inscris la Universitatea «Alexandru Ghica» din Alexandria in anul 2000 pentru ca nu aveam o facultate si pentru ca era singura facultate din localitatea in care locuiam. Toti ne inscriam acolo pentru diplome. Eu nu inteleg de ce sunt criticate cele doua facultati din Alexandria, pentru ca toti absolventii sunt acum sefi ai institutiilor publice. Ii cunosc pe multi, pentru ca am fost coleg cu ei sau am aflat de ei din convorbiri. Daca toti au ajuns in fruntea institutiilor publice, iar eu am ajuns parlamentar, inseamna ca erau niste facultati foarte bune, nu?
Cand m-am inscris, eu eram un simplu consilier local si atunci nici nu visam ca o sa ajung vreodata parlamentar. Dupa cei patru ani de studiu la Universitatea «Alexandru Ghica», mi-am dat licenta, ca multi alti colegi de-ai mei, la Universitatea de Vest din Timisoara si chiar am participat la examene. Nu a fost altcineva in locul meu. Am luat note ceva mai mici decat in timpul facultatii (potrivit foii matricole, a terminat cu media generala 9,30 – n.red.). Recunosc, desi am urmat cursurile la zi, n-am fost prea des pe la cursuri. Dupa ce mi-am dat licenta m-am inscris la masterat la Universitatea Valahia din Targoviste (o alta institutie de invatamant superior suspectata de complicitate la fabricarea diplomelor universitare false – n.red.)", ne-a declarat Florescu.
Liviu Dragnea: "Da, sotia mea si-a luat licenta!"
Contactat telefonic pentru a ne relata in ce imprejurari s-a inscris la facultate in Alexandria, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, s-a lansat intr-o tirada de amenintari la adresa noastra. Totusi, Dragnea ne-a confirmat ca a urmat "cursurile de management", dar nu si-a mai dat licenta. De asemenea, domnia sa ne-a confirmat ca il cunoaste pe Dobronauteanu si ca sotia sa, Bombonica, "a urmat si ea cursurile universitare in Alexandria si chiar si-a luat licenta, si ce-i cu asta?!". In momentul in care am cerut lamuriri cu privire la presiunile pentru blocarea anchetei, domnul Dragnea a refuzat sa ne mai dea amanunte, anuntandu-ne ca trebuie sa se informeze asupra subiectului si abia apoi ne va oferi declaratii. Ulterior nu ne-a mai raspuns la telefon.
Ministrul Andronescu nu a avizat rapoartele de control
Directorul juridic Gabriel Ispas din cadrul Ministerului Educatiei ne-a declarat ca la nivelul institutiei sale s-au declansat controale, inca din luna martie anul acesta, pe trei paliere: pe primul palier au fost verificate cele doua universitati neacreditate din Alexandria; pe al doilea palier au fost verificate cinci universitati acreditate, respectiv: Universitatea Valahia din Targoviste, Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti, Universitatea "Gheorghe Cristea" din Bucuresti si Universitatea Hyperion, tot din Bucuresti; pe cel de-al treilea palier s-au facut verificari incrucisate impreuna cu politia. "Eu am trimis aceste raporte doamnei ministru Ecaterina Andronescu inca de la finalizarea lor. Eu nu va pot spune care sunt rezultatele verificarilor, deoarece doamna ministru inca nu le-a avizat", ne-a declarat domnul director Ispas.
Ministrul Ecaterina Andronescu a evitat sa ne spuna de ce nu a semnat rapoartele. "Ce sa trimit la parchet, cand noi am facut verificarile cu politia?", a fost eschiva doamnei ministru. Potrivit ministrului, ar fi fost falsificate doar cateva sute de diplome de licenta, mai precis, doar cele obtinute in baza diplomelor de bacalaureat falsificate. Ecaterina Andronescu ne-a mai spus ca "nu am stiut despre Liviu Dragnea ca e absolvent la Alexandria" si, chiar daca ar fi stiut, nu ar fi contat, deoarece "este o escrocherie indiferent de culoarea politica a celor care au obtinut fraudulos diplomele".
Realesul secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, si adjunctul sefului IPJ Teleorman, comisarul Emil Florian Stanimir, sunt suspectati ca ar fi blocat temporar ancheta privind fabricarea a circa 15.000 de diplome universitare prin doua institutii-fantoma din judetul Teleorman. Cu toate acestea nimeni şi nimic nu l-a putut împiedica pe Dragnea să candideze la recentul Congres al PSFD, la un nou manndat de secretar general al PSD, pe care l-a şi câştigat de altfel detaşat de restul contracandidaţilor.
Dragnea si Stanimir ne-au confirmat ca au urmat cursurile acestor doua institutii de invatamant superior impreuna cu sotiile lor, respectiv Bombonica Dragnea si Carmen Alina Stanimir, dar au negat implicarea in blocarea anchetei.
Ancheta
Ancheta penala in scandalul fabricarii a peste 15.000 de diplome false prin universitatile neacreditate "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica", cu sediile in Alexandria (judetul Teleorman) si sectorul 4 al Capitalei, a fost blocata la inceputul lunii iunie anul acesta, imediat dupa ce au fost identificati posesorii fiselor matricole de la cele doua institutii de invatamant, sustin surse judiciare. Printre absolventii identificati se afla aproape intreaga protipendada politica si administrativa a judetului Teleorman (si nu numai!), in frunte cu Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, sotia sa, Bombonica, comisarul Emil Florian Stanimir (adjunctul sefului Politiei Teleorman) cu sotia sa, Carmen Alina, deputatul PDL Adrian Florescu, fostul prefect PSD de Teleorman Teodor Nitulescu, fostul candidat PRM la alegerile parlamentare Mara Florica, primarul PNL Iulian Florin Badea, ca si multi alti politicieni, functionari publici, ofiteri din toate structurile militarizate.
De asemenea, au obtinut diplome universitare multi oameni de afaceri. Ancheta ar fi fost blocata atat la nivelul Parchetului Sectorului 4 al Capitalei, prin procurorul-sef Mihai Betelie, cat si la nivelul Serviciului de Investigare a Fraudelor Teleorman, prin comisarul Emil Stanimir (posesor de diploma suspecta). Imediat dupa ce mass media a inceput să se intereseze de caz ţi să-i puna intrebari prim-procurorului Betelie, acesta si-a declinat competenta si a trimis dosarul la Directia Nationala Anticoruptie.
Presiuni, "in special pe linia PSD si Ministerul de Interne"
"Pentru blocarea dosarului s-au facut presiuni atat politice – in special pe linia PSD –, cat si la nivelul conducerii Ministerului de Interne si a Inspectoratului General al Politiei. La nivelul nostru de la Teleorman, cel insarcinat sa faca identificarile posesorilor de diplome false a fost seful nostru, comisarul Stanimir, care are chiar el o astfel de diploma suspecta. Va dati seama ca noi nu am mai avut voie sa continuam ancheta de atunci", sustin surse din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor Teleorman. De asemenea, aceleasi surse ne-au spus ca, la inceputul lunii iunie anul acesta, la IPJ Teleorman urma sa fie trimise listele cu absolventii facultatilor neacreditate, "dar aceste liste nu au mai fost primite, pentru ca Bucurestiul nu ni le-a mai trimis".
La Bucuresti presiunile ar fi fost facute asupra prim-procurorului Mihai Betelie, in special de persoane din structuri informative care ar fi detinut niste interceptari potrivit carora magistratul si-ar fi recapatat carnetul de conducere prin folosirea functiei sale. Intr-o convorbire purtata cu procurorul Betelie in urma cu circa doua saptamani, domnia sa a recunoscut ca a avut probleme in trafic, dar a negat ca ar fi fost santajat pentru a bloca ancheta in dosarul diplomelor flasificate. Intr-o convorbire ulterioara, Betelie a recunoscut faptul ca a luat de la politie dosarul diplomelor inca din luna iunie anul acesta, pentru ca ancheta sa fie facuta doar de catre procurori.
"Competenta era a noastra, deoarece era vorba de o retea organizata de falsificatori", s-a justificat procurorul. Magistratul nu a putut explica de ce nu s-au operat arestari, desi existau probe clare de falsificare cel putin a actelor de identitate, fapte care impuneau arestul preventiv. El a sustinut insa ca "ancheta nu a avansat, deoarece cei doi procurori care au avut dosarul in lucru s-au trans-ferat si am fost nevoit sa repartizez altui procuror dosarul". Betelie si-a declinat competenta in favoarea DNA abia pe data de 31 iulie, adica dupa ce l-am intrebat daca este santajabil.
Istoria scandalului
Informatiile primare despre falsificarea diplomelor universitare au apartinut Politiei Ilfov. In luna martie anul acesta, anchetatorii ilfoveni i-au anuntat pe omologii lor de la Parchetul si Politia Sectorului 4 al Capitalei ca pe raza lor de competenta se afla un sediu al universitatilor particulare neacreditate "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica", unde se falsificau documente oficiale. In urma perchezitiilor si audierilor preliminarii, s-a stabilit ca in afacere, pe langa Mina Silviu Dobronauteanu, patronul universitatilor, sunt implicati mai multi profesori universitari, printre care figureaza Ion Parvutoiu (fost cadru universitar la Academia de Politie) si conferentiar dr. Maricica Stoica. Universitatile "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica" din Alexandria nu au fost acreditate de Ministerul Invatamantului, iar din 2001, respectiv 2002, acestea au intrat in proces de lichidare.
Cu toate acestea, patronul Dobronauteanu, in complicitate cu mai multe persoane, inclusiv specialisti in IT, a pus pe roate o adevarata industrie de facut diplome contra 3.500 euro bucata. Membrii retelei racolau din toata tara persoane care doreau sa obtina licente, apoi le intocmeau dosare de absolvire a facultatilor de petrol si gaze, inginerie, stiinte economice, drept, management, contabilitate si informatica, psihosociologie, stomatologie si chiar medicina, fara ca persoanele respective sa fi urmat cursurile respective. Mai departe, pentru obtinerea licentei aceste dosare erau depuse, in functie de "pile si relatii", la diverse facultati acreditate, printre care figureaza Facultatea de Petrol si Gaze Ploiesti, Universitatea Valahia Targoviste, Facultatea de Vest Timisoara, Universitatea "Gh. Cristea" si Universitatea Hyperion din Bucuresti.
Pentru solicitantii analfabeti au fost gasiti inlocuitori carora li s-au fabricat acte de identitate false pentru a participa la examenele de licenta. La perchezitii s-au gasit circa 100 de buletine contrafacute. Fotografia aceleiasi persoane-inlocuitor aparea pe mai multe acte de identitate, cu nume diferite. Inlocuitorii castigau cate 600 euro pentru fiecare examen. Daca unii dintre clienti nu aveau diploma de bacalaureat, li se confectiona una, contra unei sume suplimentare. Hartia pentru falsificat diplome era de cea mai buna calitate, identica cu cea folosita de Ministerul Educatiei, iar materialele din care au fost confectionate cartile de identitate erau similare cu cele folosite de Directia de Evidenta a Populatiei, motiv pentru care exista suspiciunea unor complicitati din aceste institutii.
Toate aceste informatii au fost confirmate dupa expertizarea informatiilor stocate in calculatoarele confiscate. "Erau atat de bine arhivate si stocate informatiile, ca si specimenele de semnaturi si de stampile, incat ne-a fost foarte usor sa identificam intreaga retea de falsificatori si de beneficiari ai diplomelor, precum si modul de actiune, banii incasati, banii cheltuiti si persoanele de contact", sustin surse judiciare.
Protectie contra diplome de licenta "nobile"
Pentru a-si asigura protectie, initiatorul afacerii, Mina Silviu Dobronauteanu, ar fi oferit astfel de diplome mai multor politicieni si politisti. "Multi dintre cei care au beneficiat de diplome mai au cate o facultate terminata, ca transporturile, constructiile, TCM-urile sau agronomia, dar nu au facultatea de drept sau management-finante-contabilitate, care deja le-ar fi innobilat CV-urile si le-ar fi oferit posibilitatea de a fi numiti in functii publice importante invocandu-se criteriul competentei, adica al diplomelor detinute. Politistii, care aveau majoritatea facultatea de drept au obtinut si diploma de management-finante-contabilitate, iar politicienii erau ahtiati dupa facultatile de drept si management.
Pe deasupra, imediat dupa ce si-au obtinut licentele la aceste facultati considerate nobile, ei au obtinut masterate si doctoratele aferente si apoi si-au ocupat functiile publice importante", sustine chiar unul dintre beneficiarii acestei industrii. Prin astfel de metode ar fi fost atrasi, spre exemplu, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, si comisarul Stanimir, dar si multi alti politicieni si politisti.
Comisarul Stanimir, pus sa se ancheteze singur
Un argument in plus ca a existat intentia de a se bloca ancheta a fost numirea comisarului Emil Stanimir – beneficiar de diploma suspecta! – sa coordoneze ancheta la Teleoman.
"De la Bucuresti s-a primit o adresa prin care ni s-a solicitat sa-i identificam pe toti ofiterii care erau beneficiari ai acestor diplome de la facultatile lui Dobronauteanu. Ancheta a coordonat-o Stanimir atat de bine, incat putem spune ca nu a facut nimic", sustin aceleasi surse judiciare. Contactat telefonic, Stanimir ne-a confirmat ca a primit acea adresa, dar ca el, personal, nu s-a implicat in ancheta, deoarece "sunt sef, iar seful da dispozitii, nu face ancheta!". El ne-a relatat ca a dat adresa "in lucru", dar nu si-a mai adus aminte care erau rezultatele verificarilor. "Teoretic, era posibil sa blochez ancheta, dar nu ar fi fost legal. Nu toata lumea care a terminat facultatea asta a facut-o ilegal", a mentionat Stanimir.
El a sustinut ca s-a inscris la Universitatea "Alexandru Ghica" din Alexandria pentru a se perfectiona in domeniul muncii sale de politist, deoarece avea doar o diploma de licenta la facultatea de electronica. "Eu am profesat o perioada la Directia de Evidenta a Populatiei si apoi la Serviciul de Investigare a Fraudelor si m-am inscris la Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune din dorinta de a cunoaste cat mai mult in acest domeniu. Mi-am luat licenta la Universitatea de Vest din Timisoara (una dintre universitatile suspectate de complicitate la fraude – n.red.), unde m-am prezentat la examen. Va asigur ca nu a fost altcineva in locul meu", a sustinut Stanimir. El a spus ca s-a inscris la Universitatea "Alexandru Ghica" din Alexandria impreuna cu sotia sa (care e invatatoare) pentru a obtine o reducere a taxelor de studiu.
Adrian Florescu: "Toti absolventii sunt sefi ai institutiilor publice"
Un alt beneficiar de diploma suspecta este deputatul PDL Adrian Florescu. Spre deosebire de ceilalti absolventi, deputatul Florescu ne-a oferit toate amanuntele. "M-am inscris la Universitatea «Alexandru Ghica» din Alexandria in anul 2000 pentru ca nu aveam o facultate si pentru ca era singura facultate din localitatea in care locuiam. Toti ne inscriam acolo pentru diplome. Eu nu inteleg de ce sunt criticate cele doua facultati din Alexandria, pentru ca toti absolventii sunt acum sefi ai institutiilor publice. Ii cunosc pe multi, pentru ca am fost coleg cu ei sau am aflat de ei din convorbiri. Daca toti au ajuns in fruntea institutiilor publice, iar eu am ajuns parlamentar, inseamna ca erau niste facultati foarte bune, nu?
Cand m-am inscris, eu eram un simplu consilier local si atunci nici nu visam ca o sa ajung vreodata parlamentar. Dupa cei patru ani de studiu la Universitatea «Alexandru Ghica», mi-am dat licenta, ca multi alti colegi de-ai mei, la Universitatea de Vest din Timisoara si chiar am participat la examene. Nu a fost altcineva in locul meu. Am luat note ceva mai mici decat in timpul facultatii (potrivit foii matricole, a terminat cu media generala 9,30 – n.red.). Recunosc, desi am urmat cursurile la zi, n-am fost prea des pe la cursuri. Dupa ce mi-am dat licenta m-am inscris la masterat la Universitatea Valahia din Targoviste (o alta institutie de invatamant superior suspectata de complicitate la fabricarea diplomelor universitare false – n.red.)", ne-a declarat Florescu.
Liviu Dragnea: "Da, sotia mea si-a luat licenta!"
Contactat telefonic pentru a ne relata in ce imprejurari s-a inscris la facultate in Alexandria, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, s-a lansat intr-o tirada de amenintari la adresa noastra. Totusi, Dragnea ne-a confirmat ca a urmat "cursurile de management", dar nu si-a mai dat licenta. De asemenea, domnia sa ne-a confirmat ca il cunoaste pe Dobronauteanu si ca sotia sa, Bombonica, "a urmat si ea cursurile universitare in Alexandria si chiar si-a luat licenta, si ce-i cu asta?!". In momentul in care am cerut lamuriri cu privire la presiunile pentru blocarea anchetei, domnul Dragnea a refuzat sa ne mai dea amanunte, anuntandu-ne ca trebuie sa se informeze asupra subiectului si abia apoi ne va oferi declaratii. Ulterior nu ne-a mai raspuns la telefon.
Ministrul Andronescu nu a avizat rapoartele de control
Directorul juridic Gabriel Ispas din cadrul Ministerului Educatiei ne-a declarat ca la nivelul institutiei sale s-au declansat controale, inca din luna martie anul acesta, pe trei paliere: pe primul palier au fost verificate cele doua universitati neacreditate din Alexandria; pe al doilea palier au fost verificate cinci universitati acreditate, respectiv: Universitatea Valahia din Targoviste, Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti, Universitatea "Gheorghe Cristea" din Bucuresti si Universitatea Hyperion, tot din Bucuresti; pe cel de-al treilea palier s-au facut verificari incrucisate impreuna cu politia. "Eu am trimis aceste raporte doamnei ministru Ecaterina Andronescu inca de la finalizarea lor. Eu nu va pot spune care sunt rezultatele verificarilor, deoarece doamna ministru inca nu le-a avizat", ne-a declarat domnul director Ispas.
Ministrul Ecaterina Andronescu a evitat sa ne spuna de ce nu a semnat rapoartele. "Ce sa trimit la parchet, cand noi am facut verificarile cu politia?", a fost eschiva doamnei ministru. Potrivit ministrului, ar fi fost falsificate doar cateva sute de diplome de licenta, mai precis, doar cele obtinute in baza diplomelor de bacalaureat falsificate. Ecaterina Andronescu ne-a mai spus ca "nu am stiut despre Liviu Dragnea ca e absolvent la Alexandria" si, chiar daca ar fi stiut, nu ar fi contat, deoarece "este o escrocherie indiferent de culoarea politica a celor care au obtinut fraudulos diplomele".
duminică, 28 februarie 2010
Despre politică, politicieni şi lehamitea românilor de toate zilele
Despre politică, politicienii şi lehamitea românilor de toate zilele! România-o ţară făcută franjuri de politică!
Politica românească traversează o perioadă efervescentă, pe de-oparte, şi destul de nefastă, atât pentru mediul politic în sine, cât mai ales pentru România, pe de-altă parte.. Şi aceasta, pentru că România şi românii traversează la rândul lor una dintre cele mai acute crize economice postbelice, suprapusă unor crize la fel de acute cum sunt criza morală, criza de identitate atât naţională, cât şi politică, criza de elite politice veritabile, criza valorilor culturale autentice, etc. Aşa se face că partidele politice, societatea civilă şi segmente întregi din populaţia României au fost făcute franjuri de către aceşti politicieni inconştienţi, preocupaţi doar de propriile interese.
PSD, prima “victimă” făcută franjuri!
Primul partid făcut franjuri este PSD. Pierderea alegerilor prezidenţiale de către Mircea Geoană, gafele sale electorale, plus jocurile şi aranjamentele de culise, au făcut ca la Congres, pesediştii să-l aducă în fruntea partidului pe Victor Ponta, omul de casă, al lui Ilieascu şi Năstase. “Ponta?! Ponta e un monstru, dom’le! Un monstru!” Declaraţia aparţine unui prieten şi coleg de partid al lui Victor Ponta. Noi credem doar că e “uşor” necopt”, pentru o funcţie atât de importantă, într-un moment atât de delicat pentru PSD. Cu siguranţă la fel cred şi Iliescu şi Năstase, care nu vor mai prididi cu “sfaturile” pe lângă Ponta. Cert este că PSD se află în colaps, iar resuscitarea lui este o misiune aproape imposibilă chiar şi pentru…”micul Titulescu”, alias Victor Ponta. Pe de-altă parte, PSD şi-a cam jucat rolul, mai mult rău decât bun, în istoria acestei ţări. Prin urmare, ar cam fi timpul ori să se restructureze şi să se transforme, ori să lase loc altor formaţiuni politice cu structuri, doctrine şi vocaţie Europe. Oricum PSD cu actualii lideri, cu acestă structură şi “garnitura” pe care o afişază, are zilele ca şi numărate pe scena politică românească. Ultimii plecaţi din PSD sunt Răzvan Teodorescu fost ministru al Culturi sub guvernarea Năstase şi Viorel Balcan, parlamentar de Brăila.
Nici PNL-ului nu stă mai bine!
Dacă PNL a fost ocolit de conflicte interne majore, ca urmare a pierderii alegerilor prezidenţiale, Crin Antonescu dovedindu-se un lider “locomotivă” şi obţinând cu mult peste scorul partidului, asta nu înseamnă că în partid, mai ales la vârf şi prin filiale, totul e pe roze. Şi Filiala Argeş este un asemenea exemplu unde “lupii” tineri vor să preia conducerea. Sunt frământări deci, şi-n PNL. Şi din PNL au dezertat destui. Totuşi, încă ne este înregistrată “hemoragia” de la PSD. Rămâne de văzut ce va fi în PNL şi după Congres, când sunt aşteptate şi alte dezertări. Oricum, de acest spectru al destructurării partidelor nu v-a scăpa se pare decât PDL. Şi aceasta, numai până după viitoarele alegeri din 2013.
PC-un partid de buzunar, fără doctrină, dar cu pretenţii!
Este ciudat cum un partiduleţ care încape într-un lift, cum este fostul PUR, actualul PC (sau Partidul Coloneilor din SECU), are pretenţia de a ajunge la guvernare prin el însuşi. Iar unii aproape că chiar îl cred. Nestatornic prin definiţie, întrucât nu a rămas niciodată până la capăt în coaliţiile din care a făcut parte, fără o doctrină politică, PC mai însemnâd şi partidul curvelor politice, se şi vede propulsat în vârful politicii româneşti. În ceea ce ne priveşte credem că chiar dacă Voiculescu ar mai înfiinţa încă vreo 10 Antene, şi tot nu ar ajunge vreodată să guverneze singur. Aferim, să ajungă totuşi vreodată la guvernare.
PDL-ului îi merge bine până prin 2013, când va trebui să achite nota de plată a guvernării
PDL-ului îi merge încă bine. Nu se ştie însă pentru câtă vreme. Deocamdată este preocupat de asigurarea unei majorităţi parlamentare confortabilă prin “confecţionarea unui “grup” de parlamentari aşa zişi independenţi, care se va transforma într-un mare partid, presidential, pe care Băsescu se se paotă sprijini în vremuri de restrişte. Adică, atunci când actualul PDL uzat moral şi fizic de-atâta guvernare va trebui să facă un pas în spate, partidul de rezervă urmând să-i i-a, fie şi numai de formă, locul la butoanele puterii. Viitorul partid este, după cum se vede, “confecţionat” prin destructurarea celorlalte forţe politice, respectiv a PSD-ului şi PNL-ului. Uzanţă nu tocmai ortodoxă, dar încă permisă de Legea Electorală. Însă, marea vină o poartă partidele în cauză, respectiv, PSD şi PNL, care şi-au trimis în Parlament politicienii de mucava.
Şi dacă, măcar cei care migrează de la un partid la altul, ar ajunge pe “centura polică”, ca să citez un…”clasic” încă-n viaţă, ar mai fi ceva. Dar când aceşti vânători de “ciolane” fug din opoziţie, pentru a se aşeza în “capul bucatelor” celor aflaţi la guvernare, cum să nu te-apuce greaţa?! Cum să nu ţi se facă lehamite şi de politică, şi de politicieni, şi de ţară, şi cei care o locuiesc?! Ştefan Dumitru Afrimescu
Politica românească traversează o perioadă efervescentă, pe de-oparte, şi destul de nefastă, atât pentru mediul politic în sine, cât mai ales pentru România, pe de-altă parte.. Şi aceasta, pentru că România şi românii traversează la rândul lor una dintre cele mai acute crize economice postbelice, suprapusă unor crize la fel de acute cum sunt criza morală, criza de identitate atât naţională, cât şi politică, criza de elite politice veritabile, criza valorilor culturale autentice, etc. Aşa se face că partidele politice, societatea civilă şi segmente întregi din populaţia României au fost făcute franjuri de către aceşti politicieni inconştienţi, preocupaţi doar de propriile interese.
PSD, prima “victimă” făcută franjuri!
Primul partid făcut franjuri este PSD. Pierderea alegerilor prezidenţiale de către Mircea Geoană, gafele sale electorale, plus jocurile şi aranjamentele de culise, au făcut ca la Congres, pesediştii să-l aducă în fruntea partidului pe Victor Ponta, omul de casă, al lui Ilieascu şi Năstase. “Ponta?! Ponta e un monstru, dom’le! Un monstru!” Declaraţia aparţine unui prieten şi coleg de partid al lui Victor Ponta. Noi credem doar că e “uşor” necopt”, pentru o funcţie atât de importantă, într-un moment atât de delicat pentru PSD. Cu siguranţă la fel cred şi Iliescu şi Năstase, care nu vor mai prididi cu “sfaturile” pe lângă Ponta. Cert este că PSD se află în colaps, iar resuscitarea lui este o misiune aproape imposibilă chiar şi pentru…”micul Titulescu”, alias Victor Ponta. Pe de-altă parte, PSD şi-a cam jucat rolul, mai mult rău decât bun, în istoria acestei ţări. Prin urmare, ar cam fi timpul ori să se restructureze şi să se transforme, ori să lase loc altor formaţiuni politice cu structuri, doctrine şi vocaţie Europe. Oricum PSD cu actualii lideri, cu acestă structură şi “garnitura” pe care o afişază, are zilele ca şi numărate pe scena politică românească. Ultimii plecaţi din PSD sunt Răzvan Teodorescu fost ministru al Culturi sub guvernarea Năstase şi Viorel Balcan, parlamentar de Brăila.
Nici PNL-ului nu stă mai bine!
Dacă PNL a fost ocolit de conflicte interne majore, ca urmare a pierderii alegerilor prezidenţiale, Crin Antonescu dovedindu-se un lider “locomotivă” şi obţinând cu mult peste scorul partidului, asta nu înseamnă că în partid, mai ales la vârf şi prin filiale, totul e pe roze. Şi Filiala Argeş este un asemenea exemplu unde “lupii” tineri vor să preia conducerea. Sunt frământări deci, şi-n PNL. Şi din PNL au dezertat destui. Totuşi, încă ne este înregistrată “hemoragia” de la PSD. Rămâne de văzut ce va fi în PNL şi după Congres, când sunt aşteptate şi alte dezertări. Oricum, de acest spectru al destructurării partidelor nu v-a scăpa se pare decât PDL. Şi aceasta, numai până după viitoarele alegeri din 2013.
PC-un partid de buzunar, fără doctrină, dar cu pretenţii!
Este ciudat cum un partiduleţ care încape într-un lift, cum este fostul PUR, actualul PC (sau Partidul Coloneilor din SECU), are pretenţia de a ajunge la guvernare prin el însuşi. Iar unii aproape că chiar îl cred. Nestatornic prin definiţie, întrucât nu a rămas niciodată până la capăt în coaliţiile din care a făcut parte, fără o doctrină politică, PC mai însemnâd şi partidul curvelor politice, se şi vede propulsat în vârful politicii româneşti. În ceea ce ne priveşte credem că chiar dacă Voiculescu ar mai înfiinţa încă vreo 10 Antene, şi tot nu ar ajunge vreodată să guverneze singur. Aferim, să ajungă totuşi vreodată la guvernare.
PDL-ului îi merge bine până prin 2013, când va trebui să achite nota de plată a guvernării
PDL-ului îi merge încă bine. Nu se ştie însă pentru câtă vreme. Deocamdată este preocupat de asigurarea unei majorităţi parlamentare confortabilă prin “confecţionarea unui “grup” de parlamentari aşa zişi independenţi, care se va transforma într-un mare partid, presidential, pe care Băsescu se se paotă sprijini în vremuri de restrişte. Adică, atunci când actualul PDL uzat moral şi fizic de-atâta guvernare va trebui să facă un pas în spate, partidul de rezervă urmând să-i i-a, fie şi numai de formă, locul la butoanele puterii. Viitorul partid este, după cum se vede, “confecţionat” prin destructurarea celorlalte forţe politice, respectiv a PSD-ului şi PNL-ului. Uzanţă nu tocmai ortodoxă, dar încă permisă de Legea Electorală. Însă, marea vină o poartă partidele în cauză, respectiv, PSD şi PNL, care şi-au trimis în Parlament politicienii de mucava.
Şi dacă, măcar cei care migrează de la un partid la altul, ar ajunge pe “centura polică”, ca să citez un…”clasic” încă-n viaţă, ar mai fi ceva. Dar când aceşti vânători de “ciolane” fug din opoziţie, pentru a se aşeza în “capul bucatelor” celor aflaţi la guvernare, cum să nu te-apuce greaţa?! Cum să nu ţi se facă lehamite şi de politică, şi de politicieni, şi de ţară, şi cei care o locuiesc?! Ştefan Dumitru Afrimescu
duminică, 21 februarie 2010
Dacă ei se fură între ei, atunci de ce se miră că-i mai fură şi-alţii?!
Dacă ei se fură între ei, atunci de ce se miră că-i mai fură şi-alţii?!
Între un “Prostănac” şi un “Titulescu” mic de tot, aş alege a treia “cale”: aş pleca din PSD!
PSD nu s-a dezminţit nici la acest Congres, oferind românilor circ, dar tot fără pâine, vrăjitoare la porţile Romexpo, tot felul de scenarii, nu numai cartierelor Capitalei, ci şi celor 42 de judeţe, jocuri de culise, scandalul dintre Vanghelie şi suspendatul Pandele de la Voluntari, renunţări la candidaturi pe bandă rulantă, consecinţă ale scenariilor şi negocierilor de culise, în fapt trocuri politice jenante, discururi de la cel al lui Iliescu tipic communist asezonat cu vreo câteva glumiţe, destul de gustate de fani şi fane.
După încheierea prezidenţialelor şi perderea alegerilor de către Mircea Geoană, circoteca s-a instalat în PSD. Am crezut, deşi era oarecum previzibil, că după prezidenţiale, se va pune capăt şi circului din politica românească. Da de unde? Ba mai mult, destul de probabil va continua şi-n lunile următoare. Cel mult va “infesta” şi restul partidelor, PNL şi PDL.
După cum este cunoscut deja, Victor Ponta, alias “micul Titulescu”, este noul preşedinte al PSD, iar Mircea Geoană alias “prostănacul”, perdantul de serviciu, a mai pierdut o competiţie politică.. Un perdant, de altfel previzibil, având în vedere cei cinci ani de pierderi consecutive a tot ce a însemnat competiţie electorală.
Cine este însă, Victor Ponta? Mai întâi de toate, este “cupilul de suflet” al lui Iliescu şi Năstase. Între cei trei sunt însă destule deosebiri. În locul fermităţii lui Iliescu găsim la “micul Titulescu” încăpăţânarea aceea specifică doar copiilor ”răsfăţaţi” (sau mă rog, “uşor” retardaţi). În locul ironiei lui Năstase, la Victor Ponta găsim acea autosuficienţă specifică parveniţilor, aroganţa, şi destulă mitocănie. Şi aceasta, în ciuda unor comentatori potrivit cărora Ponta ar fi un lider necontroversat. Nimic mai fals, Ponta este la fel de controversat ca toţi cei peste 99, 99% dintre pesedişti. Am şi câteva argumente: *-1)-în perioada guvernării Năstase, 2000-2004, Victor Ponta reuşise să facă din Centrul Cultural “Florica”, cu sediul în “Vila Brătienilor” de la Florica (Ştefăneşti, Argeş), unde bea, mânca ţi dormea moca, împreună cu Daciana Sârbu, pe-atunci doar amanţi, un “cuibuşor de nebunii”, transformând lăcaşul cultural amintit, într-un adevărat bordel pe gratis; *- Daciana Sârbu actual consoartă a lui Victor Ponta în aceeaşi perioadă, deputată de Argeş şi secretar de stat în MEC, departamentul Tabere şcolare, a reuşit să “uite” în paragină toate Taberele din Argeş, gurile “rele” susţinât că a făcut cu bună ştiinţă pentru a fi mai apoi cumpărate pe mai nimic, de clientela politică pesedită, ceea ce s-a şi întâmplat, mai multe tabere au fost “cumpărate” aproape moca de către diverse “puşculiţe” pesediste; revenind la Victor Ponta, “micul Titulescu a avut grijă să-şi cumpere şi câţiva mii de mp de terenuri intravilane, în zone puternic dezvoltate turistic prin mai multe judeţe turistice ale patriei, ca să nu mai punem la socoteală ce spun gorjenii, conjudeţeni cu “baronetul” Victor Ponta.
Apoi, “micul Titulescu” nu a propus celor prezenţi la acest Congres, cu niciun proiect sau măcar o schiţă de proiect, pentru PSD. Cu toate acestea a câştigat şefia partidului doar graţie unor jocuri de culise nu tocmai ortodoxe. Se paote spune că PSD s-a purtat cu Geoană, la fel cum s-a purtat Băsescu şi PDL cu amândoi, atât cu Geoană cât şi cu PSD.
Pe de-altă parte, această schimbare de “gardă” la butoanele puterii din PSD, nu înseamnă în nici un fel restructurarea PSD. După umila mea părere, PSD nu este un partid care să poată fi restructurat, nici măcar de către Iliescu, cel care la “zămislit” din zoaiele fostului PCR. Prin urmare, noua conducere a PSD este un fel de altă “Mărie, dar cu aceeaşi pălărie”. Pălărie care s-ar putea dovedi prea mare pentru un “Titulescu”, mai mic, decât s-ar crede. De fapt, la PSD s-au schimbat doar camarilele: camarilla lui Geoană a fost schimbată cu cea a lui Victor Ponta, formată din Iliescu, Năstase, Mitrea, la care s-au alipit camarilele lui Mazăre, Dragnea, Niţă, Oprişan şi Nicolescu.
Dacă la renunţările la a mai candida ale unora ca Mazăre sau Mitrea ne-am fi aşteptat, oarecum de ne-nţeles, pâna la un punct, rămâne gestul lui Cristian Diaconescu, mai cu seamă că avea măcar teoretic, oarece şanse. Se întâmplă însă ca trecutul să te prindă din urmă mai repede decât poate te-ai aştepta şi mai ales, atunci când te aştepţi cel mai puţin. Presupun că Diaconescu nu şi-a dorit nici măcar în cele mai urâte vise, ca o zonă mai întunecată a trecutului său, să-i fie alături tocmai în ziua Congresului PSD.
Aşadar, nimic din ceea ce înseamnă Victor Ponta nu dovedeşte că ar putea fi liderul de care avea nevoie PSD. Aş spune că, dimpotrivă. Mai mult, aş îndrăzni să avansez aserţiunea că PSD se află într-o mare criză de lideri fezabili, nu numai politic, ci mai ales din punct de vedere moral şi al competenţei. Ponta e mai degrabă un dandy politic, “uşor” poleit (mai mult “spoit”), făcut, şi nu născut, politician, de către Iliescu şi Năstase, “cuscriţi” cu socrul lui Ponta, Ilie Sârbu, la apelul de seară, al vreunei partide de vânătoare! Ştefan Dumitru Afrimescu
Între un “Prostănac” şi un “Titulescu” mic de tot, aş alege a treia “cale”: aş pleca din PSD!
PSD nu s-a dezminţit nici la acest Congres, oferind românilor circ, dar tot fără pâine, vrăjitoare la porţile Romexpo, tot felul de scenarii, nu numai cartierelor Capitalei, ci şi celor 42 de judeţe, jocuri de culise, scandalul dintre Vanghelie şi suspendatul Pandele de la Voluntari, renunţări la candidaturi pe bandă rulantă, consecinţă ale scenariilor şi negocierilor de culise, în fapt trocuri politice jenante, discururi de la cel al lui Iliescu tipic communist asezonat cu vreo câteva glumiţe, destul de gustate de fani şi fane.
După încheierea prezidenţialelor şi perderea alegerilor de către Mircea Geoană, circoteca s-a instalat în PSD. Am crezut, deşi era oarecum previzibil, că după prezidenţiale, se va pune capăt şi circului din politica românească. Da de unde? Ba mai mult, destul de probabil va continua şi-n lunile următoare. Cel mult va “infesta” şi restul partidelor, PNL şi PDL.
După cum este cunoscut deja, Victor Ponta, alias “micul Titulescu”, este noul preşedinte al PSD, iar Mircea Geoană alias “prostănacul”, perdantul de serviciu, a mai pierdut o competiţie politică.. Un perdant, de altfel previzibil, având în vedere cei cinci ani de pierderi consecutive a tot ce a însemnat competiţie electorală.
Cine este însă, Victor Ponta? Mai întâi de toate, este “cupilul de suflet” al lui Iliescu şi Năstase. Între cei trei sunt însă destule deosebiri. În locul fermităţii lui Iliescu găsim la “micul Titulescu” încăpăţânarea aceea specifică doar copiilor ”răsfăţaţi” (sau mă rog, “uşor” retardaţi). În locul ironiei lui Năstase, la Victor Ponta găsim acea autosuficienţă specifică parveniţilor, aroganţa, şi destulă mitocănie. Şi aceasta, în ciuda unor comentatori potrivit cărora Ponta ar fi un lider necontroversat. Nimic mai fals, Ponta este la fel de controversat ca toţi cei peste 99, 99% dintre pesedişti. Am şi câteva argumente: *-1)-în perioada guvernării Năstase, 2000-2004, Victor Ponta reuşise să facă din Centrul Cultural “Florica”, cu sediul în “Vila Brătienilor” de la Florica (Ştefăneşti, Argeş), unde bea, mânca ţi dormea moca, împreună cu Daciana Sârbu, pe-atunci doar amanţi, un “cuibuşor de nebunii”, transformând lăcaşul cultural amintit, într-un adevărat bordel pe gratis; *- Daciana Sârbu actual consoartă a lui Victor Ponta în aceeaşi perioadă, deputată de Argeş şi secretar de stat în MEC, departamentul Tabere şcolare, a reuşit să “uite” în paragină toate Taberele din Argeş, gurile “rele” susţinât că a făcut cu bună ştiinţă pentru a fi mai apoi cumpărate pe mai nimic, de clientela politică pesedită, ceea ce s-a şi întâmplat, mai multe tabere au fost “cumpărate” aproape moca de către diverse “puşculiţe” pesediste; revenind la Victor Ponta, “micul Titulescu a avut grijă să-şi cumpere şi câţiva mii de mp de terenuri intravilane, în zone puternic dezvoltate turistic prin mai multe judeţe turistice ale patriei, ca să nu mai punem la socoteală ce spun gorjenii, conjudeţeni cu “baronetul” Victor Ponta.
Apoi, “micul Titulescu” nu a propus celor prezenţi la acest Congres, cu niciun proiect sau măcar o schiţă de proiect, pentru PSD. Cu toate acestea a câştigat şefia partidului doar graţie unor jocuri de culise nu tocmai ortodoxe. Se paote spune că PSD s-a purtat cu Geoană, la fel cum s-a purtat Băsescu şi PDL cu amândoi, atât cu Geoană cât şi cu PSD.
Pe de-altă parte, această schimbare de “gardă” la butoanele puterii din PSD, nu înseamnă în nici un fel restructurarea PSD. După umila mea părere, PSD nu este un partid care să poată fi restructurat, nici măcar de către Iliescu, cel care la “zămislit” din zoaiele fostului PCR. Prin urmare, noua conducere a PSD este un fel de altă “Mărie, dar cu aceeaşi pălărie”. Pălărie care s-ar putea dovedi prea mare pentru un “Titulescu”, mai mic, decât s-ar crede. De fapt, la PSD s-au schimbat doar camarilele: camarilla lui Geoană a fost schimbată cu cea a lui Victor Ponta, formată din Iliescu, Năstase, Mitrea, la care s-au alipit camarilele lui Mazăre, Dragnea, Niţă, Oprişan şi Nicolescu.
Dacă la renunţările la a mai candida ale unora ca Mazăre sau Mitrea ne-am fi aşteptat, oarecum de ne-nţeles, pâna la un punct, rămâne gestul lui Cristian Diaconescu, mai cu seamă că avea măcar teoretic, oarece şanse. Se întâmplă însă ca trecutul să te prindă din urmă mai repede decât poate te-ai aştepta şi mai ales, atunci când te aştepţi cel mai puţin. Presupun că Diaconescu nu şi-a dorit nici măcar în cele mai urâte vise, ca o zonă mai întunecată a trecutului său, să-i fie alături tocmai în ziua Congresului PSD.
Aşadar, nimic din ceea ce înseamnă Victor Ponta nu dovedeşte că ar putea fi liderul de care avea nevoie PSD. Aş spune că, dimpotrivă. Mai mult, aş îndrăzni să avansez aserţiunea că PSD se află într-o mare criză de lideri fezabili, nu numai politic, ci mai ales din punct de vedere moral şi al competenţei. Ponta e mai degrabă un dandy politic, “uşor” poleit (mai mult “spoit”), făcut, şi nu născut, politician, de către Iliescu şi Năstase, “cuscriţi” cu socrul lui Ponta, Ilie Sârbu, la apelul de seară, al vreunei partide de vânătoare! Ştefan Dumitru Afrimescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)