Electrica Banat se aproviziona de la... "Doraly" cu produse marca... Siemens
Teapa de 233 miliarde lei data de un argesean Electricii Banat
Stefan Dumitru Afrimescu
Sambata, 02 Iulie 2005
Sesizata atat de procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Pitesti, cat si de cei ai PNA Timis, Garda Financiara Arges a incheiat zilele trecute un nou control la alte doua firme implicate in dosarul "Electrica Banat". Una dintre cele doua firme are sediul in comuna argeseana Godeni, SC "Tamara Still Complex" SRL Godeni, iar cea de-a doua, SC "Sidernet Industrial" SA din Bucuresti. Patronii acestora, Gigel Capitanu ("Tamara Still Complex" SRL), rrom din Godeni, disparut, si Danut Feraru, patron "Sidernet Industrial" SA, arestat preventiv. Patronii celor doua firme erau distribuitori de produse electrice marca Siemens pentru "Electrica Banat". Se aprovizionau cu asa-zisele produse Siemens de la complexul angros "Doraly" din Capitala. Produsele Siemens erau apoi trecute prin societatea SC "Morolicaru Com" SRL Bicaz, dupa care, in baza unor facturi false, erau livrate Sucursalei "Electrica Banat". "Morolicaru Com" Bicaz nu a mai depus bilant contabil din anul 2002, iar "Sidernet Industrial" SA este radiata din Registrul Comertului din 2001. Prejudiciul astfel creat depaseste suma de 233 miliarde de lei, teapa ce are la baza 14 facturi false. Cazul devine si mai interesant daca adaugam faptul ca produselor achizitionate de cele doua firme de la angroul "Doraly" erau stantate in fals cu sigla "Siemens" de patronii celor doua firme si apoi vandute sefilor Sucursalei "Electrica Banat", la preturi de zeci de ori mai mari decat cele reale. Toata afacerea era facuta insa cu acordul sefilor sucursalei amintite, care, contra unor comisioane grase, acceptau achizitionarea produselor electrice piratate sub sigla Siemens.
miercuri, 12 august 2009
Grupul Ritzio deschide 11 noi cazinori în România
Ritzio România deschide 11 noi cazinouri
1 Decembrie 2007, 15:25
Compania Ritzio România, filială a Ritzio Entertainment Group, a anunţat că va deschide 11 noi cazinouri în cele mai importante nouă oraşe din ţară. Ritzio operează deja în ţara noastră 22 de cluburi sub brand-ul Million în nouă oraşe: Bucureşti, Piteşti, Braşov, Ploieşti, Râmnicu Vîlcea, Galaţi, Vaslui, Bistriţa şi Cluj. În aceste cluburi se găsesc 643 de automate de jocuri şi 20 de mese electronice de ruletă. „Începutul bun şi rezultatele financiare semnificative după doi ani de prezenţă pe piaţă ne-au dat un imbold şi încrederea că putem realiza ceea ce ne-am propus anul viitor“, a declarat Vitaly Veselko, CEO al Ritzio Entertainment Group. Cu 12 cazinouri, peste 900 de cluburi de gambling şi trei centre de recreere la nivel mondial, grupul Ritzio este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa jocurilor de noroc.
Feed RSS Comentarii: RSS 2.0 feed.
Un raspuns la “Ritzio România deschide 11 noi cazinouri”
1. marian spune:
2 Februarie 2009 la 23:48
Parerea mea aceste cazinouri sint mai mult goale pt ca nu au un jekpot numi king kokgul cara aparate se blocheaza si se pornesc dupa 30 de minute sint bune numai sa manince bani ,ruleta e dezastru am pariat toate numerele intrun joc numai 10 nu si acela la dat de doua ori la rind ,alta problema daca stai doua minute si te gindesti te scot afara nu conteaza cit ai pierdut in concluzie sint slabe nu pt ca am pierdut mi de euro si simplul fapt ca aparatele nu sint cum trebuie mie misa oprit in timpul joculi,si nu numai o data .faptul acesta e la cluj
13 lug 2009 da Afrimescu
Afacerile Grupului Ritzio estimate la sute de milioane de euro au fost astfel nevoite să se mute în afara Rusiei, unde Grupul era asimilat cu mafia rusă. Din 2006, Grupul Ritzio a invadat şi ţări ca Peru, Columbia şi Bolivia din America ...
Afrimescu - http://afrimescu.blogspot.com/
1 Decembrie 2007, 15:25
Compania Ritzio România, filială a Ritzio Entertainment Group, a anunţat că va deschide 11 noi cazinouri în cele mai importante nouă oraşe din ţară. Ritzio operează deja în ţara noastră 22 de cluburi sub brand-ul Million în nouă oraşe: Bucureşti, Piteşti, Braşov, Ploieşti, Râmnicu Vîlcea, Galaţi, Vaslui, Bistriţa şi Cluj. În aceste cluburi se găsesc 643 de automate de jocuri şi 20 de mese electronice de ruletă. „Începutul bun şi rezultatele financiare semnificative după doi ani de prezenţă pe piaţă ne-au dat un imbold şi încrederea că putem realiza ceea ce ne-am propus anul viitor“, a declarat Vitaly Veselko, CEO al Ritzio Entertainment Group. Cu 12 cazinouri, peste 900 de cluburi de gambling şi trei centre de recreere la nivel mondial, grupul Ritzio este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa jocurilor de noroc.
Feed RSS Comentarii: RSS 2.0 feed.
Un raspuns la “Ritzio România deschide 11 noi cazinouri”
1. marian spune:
2 Februarie 2009 la 23:48
Parerea mea aceste cazinouri sint mai mult goale pt ca nu au un jekpot numi king kokgul cara aparate se blocheaza si se pornesc dupa 30 de minute sint bune numai sa manince bani ,ruleta e dezastru am pariat toate numerele intrun joc numai 10 nu si acela la dat de doua ori la rind ,alta problema daca stai doua minute si te gindesti te scot afara nu conteaza cit ai pierdut in concluzie sint slabe nu pt ca am pierdut mi de euro si simplul fapt ca aparatele nu sint cum trebuie mie misa oprit in timpul joculi,si nu numai o data .faptul acesta e la cluj
13 lug 2009 da Afrimescu
Afacerile Grupului Ritzio estimate la sute de milioane de euro au fost astfel nevoite să se mute în afara Rusiei, unde Grupul era asimilat cu mafia rusă. Din 2006, Grupul Ritzio a invadat şi ţări ca Peru, Columbia şi Bolivia din America ...
Afrimescu - http://afrimescu.blogspot.com/
Judecători de nota zero şi 10 sutimi
Judecatori de nota 0 si 10 sutimi Trimite prin sau
Tipareste articolul
Concursurile organizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea unor functii in sistemul judecatoresc au scos la iveala un fapt extrem de grav: magistratii romani nu cunosc legile. Notele obtinute de concurentii din judetul Arges dovedesc cu prisosinta acest lucru.
La concursul de promovare pe posturi, din perioada octombriCititi si...
52 de profesori au luat nota 1
Judecator de nota 1
Scolile vor avea "nota" la vedere
e-noiembrie 2005, judecatorul Aurelia Danciu, vicepresedintele Tribunalului Arges de aproape patru ani, care isi dorea sa ajunga la Curtea de Apel Pitesti, a luat urmatoarele note: 3,50 la drept substantial; 5 la drept procesual; 4 la jurisprudenta ICCJ+CC; 5 - jurisprudenta CEDO+CEJ. Astfel a obtinut media generala 3,81. Nemultumita de performantele sale si considerand ca merita mai mult, Aurelia Danciu a facut contestatie. Media i-a fost usor marita, la 4,38. Acelasi judecator si-a incercat norocul a doua oara, la concursul din lunile mai-iunie 2006, fortand promovarea la Curtea de Apel. De data aceasta, Aurelia Danciu a fost mai bine "pregatita", obtinand media 4,52. A facut iar contestatie si, spre surprinderea sa, nota generala i-a fost scazuta la 4,41.
Record greu de egalat
Un alt judecator, Daniela Togan, fiica unui procuror pitestean, s-a dovedit la fel de slab pregatit. Notele sale, situate intre 1,50 si 3,10, nu pot decat sa bage spaima in cei carora magistratul le-a impartit dreptatea. Recordul apartine judecatoarei Filofteia Voicescu. Aceasta a luat cea mai mica nota din concurs, 0,10 la jurisprudenta CEJ. Cu media generala de 1,80, Filofteia Voicescu a obtinut o contraperformanta care cu greu va putea fi egalata de un alt mafistrat.
Alti trei judecatori pitesteni s-au facut de rusine, nereusind sa obtina nici macar medii de 5. In toate cazurile magistratii au considerat ca au fost nedreptatiti, facand contestatii. Grav este faptul ca, desi nu au ocupat posturile pentru care au concurat, acesti judecatori vor continua sa le imparta oamenilor dreptate. Unii dintre ei pregatesc viitori magistrati, predand dreptul la diverse facultati, asa cum o face judecatorul de nota 1,00 Elize Marinescu Valcu, protagonista unui scandal sexual.
Stefan Dumitru Afrimescu - Romania Libera (27-07-2006)
Abonati-va la
Tipareste articolul
Concursurile organizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea unor functii in sistemul judecatoresc au scos la iveala un fapt extrem de grav: magistratii romani nu cunosc legile. Notele obtinute de concurentii din judetul Arges dovedesc cu prisosinta acest lucru.
La concursul de promovare pe posturi, din perioada octombriCititi si...
52 de profesori au luat nota 1
Judecator de nota 1
Scolile vor avea "nota" la vedere
e-noiembrie 2005, judecatorul Aurelia Danciu, vicepresedintele Tribunalului Arges de aproape patru ani, care isi dorea sa ajunga la Curtea de Apel Pitesti, a luat urmatoarele note: 3,50 la drept substantial; 5 la drept procesual; 4 la jurisprudenta ICCJ+CC; 5 - jurisprudenta CEDO+CEJ. Astfel a obtinut media generala 3,81. Nemultumita de performantele sale si considerand ca merita mai mult, Aurelia Danciu a facut contestatie. Media i-a fost usor marita, la 4,38. Acelasi judecator si-a incercat norocul a doua oara, la concursul din lunile mai-iunie 2006, fortand promovarea la Curtea de Apel. De data aceasta, Aurelia Danciu a fost mai bine "pregatita", obtinand media 4,52. A facut iar contestatie si, spre surprinderea sa, nota generala i-a fost scazuta la 4,41.
Record greu de egalat
Un alt judecator, Daniela Togan, fiica unui procuror pitestean, s-a dovedit la fel de slab pregatit. Notele sale, situate intre 1,50 si 3,10, nu pot decat sa bage spaima in cei carora magistratul le-a impartit dreptatea. Recordul apartine judecatoarei Filofteia Voicescu. Aceasta a luat cea mai mica nota din concurs, 0,10 la jurisprudenta CEJ. Cu media generala de 1,80, Filofteia Voicescu a obtinut o contraperformanta care cu greu va putea fi egalata de un alt mafistrat.
Alti trei judecatori pitesteni s-au facut de rusine, nereusind sa obtina nici macar medii de 5. In toate cazurile magistratii au considerat ca au fost nedreptatiti, facand contestatii. Grav este faptul ca, desi nu au ocupat posturile pentru care au concurat, acesti judecatori vor continua sa le imparta oamenilor dreptate. Unii dintre ei pregatesc viitori magistrati, predand dreptul la diverse facultati, asa cum o face judecatorul de nota 1,00 Elize Marinescu Valcu, protagonista unui scandal sexual.
Stefan Dumitru Afrimescu - Romania Libera (27-07-2006)
Abonati-va la
Aparatură medicală zăcea nefolosită la Penitenciarul Colibaşi
Aparatura medicala de 1,5 milioane euro zace nefolosita la Colibasi Trimite prin sau
Tipareste articolul
In 2004, fostul sef al ANP (Administratia Nationala a Penitenciarelor), Emilian Stanisor, a "parasutat" in "ograda" Spitalului Penitenciar Colibasi aparatura medicala de ultima generatie, mult mai necesara clinicilor universitare sau marilor spitale. Printre acestea, o caravana MLF, echipament radiologic, statie de dializa si o statie de oxigen. Valoarea acestor echipamente depaseste suma de 1,5 milioane euro.
Din cauza lipsei specialistilor care sa stie sa o foloseasca, precum si a banilor Cititi si...
Aparatura medicala, la casat. Spitalele au nevoie de doua miliarde de euro pentru echipamente
Aparatura medicala performanta doar la expozitie
Timisoara: Aparatura medicala pentru sectiile Spitalului Judetean
pentru utilizare si intretinere, aparatura de ultima generatie zace nefolosita prin hrubele Spitalului Penitenciar Colibasi. Aceasta in conditiile in care, spre exemplu, sute de argeseni fac "naveta" saptamanal in Capitala pentru dializa. Potrivit comandantului Spitalului Penitenciar Colibasi, "cea mai mare parte a aparaturii medicale de la Colibasi nu-si justifica existenta in cadrul spitalului".
Caravana MLF de 300.000 de euro... trasa pe dreapta
Poate cea mai extravaganta "investitie" a fostului director general al ANP, magistrat Emilian Stanisor, pentru Spitalul Penitenciar Colibasi a fost caravana MLF, care a costat Ministerul Justitiei 300.000 de euro. O investitie cu totul nejustificata pentru un spital penitenciar aflat in 2004 doar in scripte, adica mai mult in faza de proiect. De altfel, din acel an de... "gratie", caravana MLF nu a iesit niciodata dincolo de portile inchisorii. Si aceasta din motive cat se poate de intemeiate: "Numai pentru a fi pusa in circulatie trebuia platita o asigurare CASCO. Asigurare care costa 4.000 de euro/luna, respectiv 182,250 milioane lei. Mai apoi, nimeni de la Colibasi nu stie cum functioneaza "hardughia", sustine directorul Spitalului Penitenciar, col. Cristian Burea. Si, deloc in ultimul rand, se pune pana si problema carburantului. De unde atatia bani? Astfel ca autospeciala MLF zace din 2004, ruginind nefolosita in curtea inchisorii Colibasi fara a i se fi gasit inca o intrebuintare, cei 300.000 de euro, adica peste 11 miliarde lei, fiind aruncati pe apa sambetei de fostele conduceri ale MJ si ANP, Rodica Stanoiu si doctorandul sau, Emilian Stanisor.
Jaf pe bani publici
Pe langa autospeciala MLF, in aceeasi "ograda" a Spitalului Penitenciar Colibasi a mai fost adus cu acelasi transport un aparat radiologic ultraperformant, la acea data de ultima generatie, care la fel ca autospeciala zace nefolosit prin hrubele inchisorii. Pentru a fi eficient, aparatul ar trebui sa efectueze minimum 100 de investigatii/luna. Or, in cursul unui an intreg, nu au fost efectuate decat 50 de investigatii radiologice. Costurile de utilizare au fost insa astronomice. Urmatoarea "investitie" a fost statia de oxigen. Nimeni din cadrul penitenciarului nu a inteles cui i-a trebuit o statie de oxigen. Mai ales ca penitenciarul nu foloseste decat cateva tuburi de oxigen pe luna. Tuburi pe care le procura de la Arpechim pe sume ce nu depasesc doua-trei milioane lei. "Cu banii dati pe statia de oxigen se puteau cumpara butelii cu oxigen pentru cateva sute de ani", sustin cadre din conducerea penitenciarului.
Stanisor, anchetat de DNA
Aceste "investitii" ale ANP fac acum obiectul unor dosare penale, initial solutionate cu NUP, dar redeschise de curand de procurorii DNA. Printre cei anchetati se numara si fostul director general al ANP, magistrat Emilian Stanisor. Aceste fonduri de milioane de euro aruncate pe apa sambetei nu puteau fi obtinute fara aprobarea ministrului Justitiei, sub tutela caruia se afla ANP. Precizam ca astfel de aparatura isi gasea mai bine locul in cadrul unor clinici universitare sau mari spitale judetene, intre care si SJ Arges, care nu beneficiaza de o statie de dializa, sute de pacienti argeseni facand naveta saptamanal in Capitala.
Stefan Dumitru Afrimescu - Romania Libera (06-02-2006)
Abonati-va la
Tipareste articolul
In 2004, fostul sef al ANP (Administratia Nationala a Penitenciarelor), Emilian Stanisor, a "parasutat" in "ograda" Spitalului Penitenciar Colibasi aparatura medicala de ultima generatie, mult mai necesara clinicilor universitare sau marilor spitale. Printre acestea, o caravana MLF, echipament radiologic, statie de dializa si o statie de oxigen. Valoarea acestor echipamente depaseste suma de 1,5 milioane euro.
Din cauza lipsei specialistilor care sa stie sa o foloseasca, precum si a banilor Cititi si...
Aparatura medicala, la casat. Spitalele au nevoie de doua miliarde de euro pentru echipamente
Aparatura medicala performanta doar la expozitie
Timisoara: Aparatura medicala pentru sectiile Spitalului Judetean
pentru utilizare si intretinere, aparatura de ultima generatie zace nefolosita prin hrubele Spitalului Penitenciar Colibasi. Aceasta in conditiile in care, spre exemplu, sute de argeseni fac "naveta" saptamanal in Capitala pentru dializa. Potrivit comandantului Spitalului Penitenciar Colibasi, "cea mai mare parte a aparaturii medicale de la Colibasi nu-si justifica existenta in cadrul spitalului".
Caravana MLF de 300.000 de euro... trasa pe dreapta
Poate cea mai extravaganta "investitie" a fostului director general al ANP, magistrat Emilian Stanisor, pentru Spitalul Penitenciar Colibasi a fost caravana MLF, care a costat Ministerul Justitiei 300.000 de euro. O investitie cu totul nejustificata pentru un spital penitenciar aflat in 2004 doar in scripte, adica mai mult in faza de proiect. De altfel, din acel an de... "gratie", caravana MLF nu a iesit niciodata dincolo de portile inchisorii. Si aceasta din motive cat se poate de intemeiate: "Numai pentru a fi pusa in circulatie trebuia platita o asigurare CASCO. Asigurare care costa 4.000 de euro/luna, respectiv 182,250 milioane lei. Mai apoi, nimeni de la Colibasi nu stie cum functioneaza "hardughia", sustine directorul Spitalului Penitenciar, col. Cristian Burea. Si, deloc in ultimul rand, se pune pana si problema carburantului. De unde atatia bani? Astfel ca autospeciala MLF zace din 2004, ruginind nefolosita in curtea inchisorii Colibasi fara a i se fi gasit inca o intrebuintare, cei 300.000 de euro, adica peste 11 miliarde lei, fiind aruncati pe apa sambetei de fostele conduceri ale MJ si ANP, Rodica Stanoiu si doctorandul sau, Emilian Stanisor.
Jaf pe bani publici
Pe langa autospeciala MLF, in aceeasi "ograda" a Spitalului Penitenciar Colibasi a mai fost adus cu acelasi transport un aparat radiologic ultraperformant, la acea data de ultima generatie, care la fel ca autospeciala zace nefolosit prin hrubele inchisorii. Pentru a fi eficient, aparatul ar trebui sa efectueze minimum 100 de investigatii/luna. Or, in cursul unui an intreg, nu au fost efectuate decat 50 de investigatii radiologice. Costurile de utilizare au fost insa astronomice. Urmatoarea "investitie" a fost statia de oxigen. Nimeni din cadrul penitenciarului nu a inteles cui i-a trebuit o statie de oxigen. Mai ales ca penitenciarul nu foloseste decat cateva tuburi de oxigen pe luna. Tuburi pe care le procura de la Arpechim pe sume ce nu depasesc doua-trei milioane lei. "Cu banii dati pe statia de oxigen se puteau cumpara butelii cu oxigen pentru cateva sute de ani", sustin cadre din conducerea penitenciarului.
Stanisor, anchetat de DNA
Aceste "investitii" ale ANP fac acum obiectul unor dosare penale, initial solutionate cu NUP, dar redeschise de curand de procurorii DNA. Printre cei anchetati se numara si fostul director general al ANP, magistrat Emilian Stanisor. Aceste fonduri de milioane de euro aruncate pe apa sambetei nu puteau fi obtinute fara aprobarea ministrului Justitiei, sub tutela caruia se afla ANP. Precizam ca astfel de aparatura isi gasea mai bine locul in cadrul unor clinici universitare sau mari spitale judetene, intre care si SJ Arges, care nu beneficiaza de o statie de dializa, sute de pacienti argeseni facand naveta saptamanal in Capitala.
Stefan Dumitru Afrimescu - Romania Libera (06-02-2006)
Abonati-va la
Copiii argeşenilor beau în loc de lapte, apă chioară
Copiii argesenilor beau in loc de lapte apa chioara!
Firma castigatoare a licitatiei "Cornu' si lapticu'", sanctionata pentru lipsa grasimilor din lapte
Stefan Dumitru Afrimescu
Luni, 03 Octombrie 2005
DSP (Directia de Sanatate Publica) Bucuresti a efectuat zilele trecute un control al calitatii produselor lactate comercializate pe piata Capitalei. In urma analizelor facute laptelui de consum ambalat in pungi de plastic produs de SC "Lactag" SA, firma castigatoare a licitatiei guvernamentale "Cornu' si lapticul", s-a constatat ca laptele marca "Lactag" nu numai ca nu corespunde standardelor legale, dar un indice de grasimi este trecut pe pungi si alti indici au fost gasiti in laptele continut de ambalaje.
Un control pe nepusa masa
Rezultatele probelor au scos la iveala faptul ca indicii de grasimi din laptele produs de "Lactag" si cei ai substantelor proteice sunt prea mici, iar densitatea produsului este la randul ei redusa. La aceasta situatie nu exista decat doua explicatii: fie laptele achizitionat de la sateni este indoit de acestia cu apa, fie firma prelucratoare recurge la aceasta varianta pentru a putea vinde mai mult, ignorand standardele legale. Precizam ca densitatea minim admisa pentru laptele de consum este de 1,27, iar DSP a gasit densitatea laptelui prelucrat de "Lactag" de numai 1,23. Ar mai fi o a treia varianta: indoirea laptelui cu apa sa fie efectuata de administratia "Lactag" pentru a se permite completarea laptelui de la furnizori cu lapte praf. Acest lucru va duce practic la dublarea si chiar triplarea profitului firmei "Lactag", desigur in detrimentul calitatii produselor. Cert este ca administratia firmei argesene a si obtinut acordul ca de la 1 noiembrie a.c. laptele de consum produs de "Lactag" sa fie "imbunatatit" cu lapte praf. Este inca o inexactitate, intrucat "Lactag" foloseste de luni de zile laptele praf pentru "imbunatatirea" calitatii laptelui de consum. Precizam insa ca pentru a acoperi deficientele de calitate a laptelui pentru beneficiarii programului "Corn si lapte", "Lactag" a apelat la produsele "Dorna".
"Astea cu parametrii scazuti sunt povesti ale concurentei"
Conducerea "Lactag" sustine ca "laptele produs si prelucrat de Lactag nu are nici un fel de probleme. Laptele primit de la sateni se incadreaza in parametrii ceruti, de 3,5 grasimi si 1,29 densitate. Ceea ce a facut ISS (Inspectia Sanitara de Stat) a fost doar un control de rutina. Insa, daca s-au gasit ceva nereguli in magazine, vina o poarta comerciantii, care probabil pastreaza produsele in conditii improprii. Astea cu parametrii scazuti sunt povesti ale concurentei". Numai ca o sursa autorizata din ISS contrazice conducerea "Lactag", sustinand: "Laptele se deterioreaza, isi schimba calitatile biologice, in sensul ca se acreste, insa niciodata nu se modifica fizico-chimic. Adica sa i se modifice, spre exemplu, coeficientul de grasime."
www.romanialibera
Firma castigatoare a licitatiei "Cornu' si lapticu'", sanctionata pentru lipsa grasimilor din lapte
Stefan Dumitru Afrimescu
Luni, 03 Octombrie 2005
DSP (Directia de Sanatate Publica) Bucuresti a efectuat zilele trecute un control al calitatii produselor lactate comercializate pe piata Capitalei. In urma analizelor facute laptelui de consum ambalat in pungi de plastic produs de SC "Lactag" SA, firma castigatoare a licitatiei guvernamentale "Cornu' si lapticul", s-a constatat ca laptele marca "Lactag" nu numai ca nu corespunde standardelor legale, dar un indice de grasimi este trecut pe pungi si alti indici au fost gasiti in laptele continut de ambalaje.
Un control pe nepusa masa
Rezultatele probelor au scos la iveala faptul ca indicii de grasimi din laptele produs de "Lactag" si cei ai substantelor proteice sunt prea mici, iar densitatea produsului este la randul ei redusa. La aceasta situatie nu exista decat doua explicatii: fie laptele achizitionat de la sateni este indoit de acestia cu apa, fie firma prelucratoare recurge la aceasta varianta pentru a putea vinde mai mult, ignorand standardele legale. Precizam ca densitatea minim admisa pentru laptele de consum este de 1,27, iar DSP a gasit densitatea laptelui prelucrat de "Lactag" de numai 1,23. Ar mai fi o a treia varianta: indoirea laptelui cu apa sa fie efectuata de administratia "Lactag" pentru a se permite completarea laptelui de la furnizori cu lapte praf. Acest lucru va duce practic la dublarea si chiar triplarea profitului firmei "Lactag", desigur in detrimentul calitatii produselor. Cert este ca administratia firmei argesene a si obtinut acordul ca de la 1 noiembrie a.c. laptele de consum produs de "Lactag" sa fie "imbunatatit" cu lapte praf. Este inca o inexactitate, intrucat "Lactag" foloseste de luni de zile laptele praf pentru "imbunatatirea" calitatii laptelui de consum. Precizam insa ca pentru a acoperi deficientele de calitate a laptelui pentru beneficiarii programului "Corn si lapte", "Lactag" a apelat la produsele "Dorna".
"Astea cu parametrii scazuti sunt povesti ale concurentei"
Conducerea "Lactag" sustine ca "laptele produs si prelucrat de Lactag nu are nici un fel de probleme. Laptele primit de la sateni se incadreaza in parametrii ceruti, de 3,5 grasimi si 1,29 densitate. Ceea ce a facut ISS (Inspectia Sanitara de Stat) a fost doar un control de rutina. Insa, daca s-au gasit ceva nereguli in magazine, vina o poarta comerciantii, care probabil pastreaza produsele in conditii improprii. Astea cu parametrii scazuti sunt povesti ale concurentei". Numai ca o sursa autorizata din ISS contrazice conducerea "Lactag", sustinand: "Laptele se deterioreaza, isi schimba calitatile biologice, in sensul ca se acreste, insa niciodata nu se modifica fizico-chimic. Adica sa i se modifice, spre exemplu, coeficientul de grasime."
www.romanialibera
Raport de audit ţinut secret de preşedintele CJ Argeş
Raportul de audit, tinut secret de presedintele CJ Arges
In urma scandalului de presa din Complexul de Servicii pentru Copilul in Dificultate (CSPCD) Priboieni, conducerea Consiliului Judetean Arges i-a trimis, pentru a verifica veridicitatea neregulilor relatate, pe Voicu Constantin - coordonator misiune si Voica Rodica, auditori interni. Verificarea s-a desfasurat in perioada 08.12-27.12.2005 si, desi s-au gasit nereguli pe banda rulanta, presedintele C.J. le-a trecut sub tacere. Mai mult, in loc sa-i dea pe mana organelor abilitate pe cei vinovati, i-a promovat in functii mult mai importante, chiar in cadrul Directiei Judetene de Protectia Drepturilor Copilului (DJPDC) Arges. Odraslele angajatilor, in tabere In perioada iulie-august 2004, nu mai putin de 44 de copii din Centrul de Plasament Priboieni trebuiau sa beneficieze de cate sapte zile la taberele de la Nucsoara, Bucuresti si Satic-Rucar, conform Contractului de sponsorizare 3810/ 29.07.2004 dintre DJPDC Arges si Fundatia Mission of Mercy Romania. Din nota explicativa a sefului de complex si a asistentului medical, rezulta ca la Tabara de la Nucsoara au participat si un numar de cinci copii ai educatorilor insotitori. Haosul de la capitolul invoiri si absente Capitolul "invoiri" este unul extrem de sensibil, intrucat majoritatea copiilor erau "invoiti", pentru a presta diferite munci in gospodariile angajatilor Centrului. Munci pentru care copiii cu dificultati primeau cate 10.000-15.000 lei/zi si-o amarata de masa, cel mai adesea incropita din mancarea furata de la Centrul de Plasament. O situatie grava a fost intalnita in cazurile unor elevi din Centru cu numeroase absente nemotivate de la cursuri. Elevul Constantin Marin din clasa a V-a are in anul scolar 2005-2006 88 de absente, Iulia Dumitrescu - 81 de absente, Daniel Sarbu - 100 absente, Irina Racoltea (cls. a VIII-a) - 108 absente si Daniel Mihai (cls. a VI-a) - 103 absente. Gravidia ca fenomen Intr-un articol anterior, relatam despre violurile care au avut loc in interiorul Centrului de plasament Priboieni, mai exact despre violarea Sorinei Tistuleasa, o copila de numai 11 ani in WC-ul stadionului din localitate, dar si a minorilor de catre ceilalti. Iar atat timp cat violurile continua sa faca victime, si fenomenul gravidiei la tinere si/sau adolescente isi face aparitia. La Priboieni nu mai putin de trei tinere au ramas gravide incepand din 2004. Unele dintre ele au si cateva avorturi. Din pacate, preocuparea mai-marilor din CJ, DJPDC Arges si din Centrul de plasament Priboieni nu este stabilirea paternitatii nou-nascutilor, ci pedepsirea personalului care a facilitat "disparitia" unor bilete de externare din Cabinetul medical al Centrului si a celor care au colaborat cu mass-media. Mii de euro, disparuti "misterios" Acelasi raport de audit releva cateva cazuri extrem de grave intalnite la Priboieni. Au "disparut" fara urme sume foarte mari de bani din sponsorizarile unor firme si Fundatii cum ar fi: 1.295 euro, sponsorizare din partea Fundatiei "Des Couleurs Pour L'anfance", 2.397,50 lei RON, 56 kg hartie tapet, ghiozdane, lenjerie (trei cutii), jucarii, prajitor de paine, masina de tocat, precum si... opt calculatoare si doua imprimante. Nici donatiile nu au avut o soarta mai buna. Astfel, s-au "volatilizat" donatii in valoare de peste 100 milioane lei. La capitolul "Achizitii publice", produse alimentare, cum ar fi pui gril au ajuns sa fie achizitionati la pret dublu, de la 46.300 lei/kg la 83.500 lei/kg. Legea omertei Despre aceste nereguli au fost informate mai multe institutii abilitate ale statului, intre care Politia Topoloveni si Parchetul Judecatoriei Topoloveni. Numai ca sesizarile, in loc sa li se dea curs, ajungeau pe biroul directorului DJPDC Arges, Adrian Macovei sau si mai rau, pe biroul presedintelui C.J. Arges Constantin Nicolescu. Iar cei doi nu numai ca le-au aruncat la cos, dar au instituit chiar Legea omertei. Pana si acest raport de audit, nr. 153/27.12.2005, intocmit chiar de oamenii C.J., a fost trecut sub tacere de catre acelasi domn Nicolescu, presedintele CJ. Mai mult, seful Centrului de plasament Priboieni, Ioan Preoteasa (fost profesor de rusa), in loc sa fie dat pe mana Justitiei, a fost promovat in functia de inspector de specialitate 1A. In locul dlui Preoteasa a fost numita sef Centru de Plasament Priboieni Elena Toma, consoarta procurorului Gheorghe Toma, din cadrul Parchetului Judecatoriei Topoloveni, institutia care ar fi trebuit sa dea curs sesizarilor. De promovare nu a scapat nici procurorul Toma, care a ajuns prim-procuror al Parchetului amintit. Si sora primarului Botarca, Mariana Boboc, a fost numita administrator al Centrului Priboieni. Pana si nevasta sefului de post de politie din Priboieni (o anume Teca), a fost "unsa" magazionera Centrului. Cei care doresc sa ajute si sa fie alaturi de Steliana o pot face depunand bani in contul RO98RNCB0074029236240001 BCR sector 3 sau pot suna la 0740.275.050 pentru proiectul Naipu.Un articol de Stefan D. Afrimescu
Sursa: Romania Libera
In urma scandalului de presa din Complexul de Servicii pentru Copilul in Dificultate (CSPCD) Priboieni, conducerea Consiliului Judetean Arges i-a trimis, pentru a verifica veridicitatea neregulilor relatate, pe Voicu Constantin - coordonator misiune si Voica Rodica, auditori interni. Verificarea s-a desfasurat in perioada 08.12-27.12.2005 si, desi s-au gasit nereguli pe banda rulanta, presedintele C.J. le-a trecut sub tacere. Mai mult, in loc sa-i dea pe mana organelor abilitate pe cei vinovati, i-a promovat in functii mult mai importante, chiar in cadrul Directiei Judetene de Protectia Drepturilor Copilului (DJPDC) Arges. Odraslele angajatilor, in tabere In perioada iulie-august 2004, nu mai putin de 44 de copii din Centrul de Plasament Priboieni trebuiau sa beneficieze de cate sapte zile la taberele de la Nucsoara, Bucuresti si Satic-Rucar, conform Contractului de sponsorizare 3810/ 29.07.2004 dintre DJPDC Arges si Fundatia Mission of Mercy Romania. Din nota explicativa a sefului de complex si a asistentului medical, rezulta ca la Tabara de la Nucsoara au participat si un numar de cinci copii ai educatorilor insotitori. Haosul de la capitolul invoiri si absente Capitolul "invoiri" este unul extrem de sensibil, intrucat majoritatea copiilor erau "invoiti", pentru a presta diferite munci in gospodariile angajatilor Centrului. Munci pentru care copiii cu dificultati primeau cate 10.000-15.000 lei/zi si-o amarata de masa, cel mai adesea incropita din mancarea furata de la Centrul de Plasament. O situatie grava a fost intalnita in cazurile unor elevi din Centru cu numeroase absente nemotivate de la cursuri. Elevul Constantin Marin din clasa a V-a are in anul scolar 2005-2006 88 de absente, Iulia Dumitrescu - 81 de absente, Daniel Sarbu - 100 absente, Irina Racoltea (cls. a VIII-a) - 108 absente si Daniel Mihai (cls. a VI-a) - 103 absente. Gravidia ca fenomen Intr-un articol anterior, relatam despre violurile care au avut loc in interiorul Centrului de plasament Priboieni, mai exact despre violarea Sorinei Tistuleasa, o copila de numai 11 ani in WC-ul stadionului din localitate, dar si a minorilor de catre ceilalti. Iar atat timp cat violurile continua sa faca victime, si fenomenul gravidiei la tinere si/sau adolescente isi face aparitia. La Priboieni nu mai putin de trei tinere au ramas gravide incepand din 2004. Unele dintre ele au si cateva avorturi. Din pacate, preocuparea mai-marilor din CJ, DJPDC Arges si din Centrul de plasament Priboieni nu este stabilirea paternitatii nou-nascutilor, ci pedepsirea personalului care a facilitat "disparitia" unor bilete de externare din Cabinetul medical al Centrului si a celor care au colaborat cu mass-media. Mii de euro, disparuti "misterios" Acelasi raport de audit releva cateva cazuri extrem de grave intalnite la Priboieni. Au "disparut" fara urme sume foarte mari de bani din sponsorizarile unor firme si Fundatii cum ar fi: 1.295 euro, sponsorizare din partea Fundatiei "Des Couleurs Pour L'anfance", 2.397,50 lei RON, 56 kg hartie tapet, ghiozdane, lenjerie (trei cutii), jucarii, prajitor de paine, masina de tocat, precum si... opt calculatoare si doua imprimante. Nici donatiile nu au avut o soarta mai buna. Astfel, s-au "volatilizat" donatii in valoare de peste 100 milioane lei. La capitolul "Achizitii publice", produse alimentare, cum ar fi pui gril au ajuns sa fie achizitionati la pret dublu, de la 46.300 lei/kg la 83.500 lei/kg. Legea omertei Despre aceste nereguli au fost informate mai multe institutii abilitate ale statului, intre care Politia Topoloveni si Parchetul Judecatoriei Topoloveni. Numai ca sesizarile, in loc sa li se dea curs, ajungeau pe biroul directorului DJPDC Arges, Adrian Macovei sau si mai rau, pe biroul presedintelui C.J. Arges Constantin Nicolescu. Iar cei doi nu numai ca le-au aruncat la cos, dar au instituit chiar Legea omertei. Pana si acest raport de audit, nr. 153/27.12.2005, intocmit chiar de oamenii C.J., a fost trecut sub tacere de catre acelasi domn Nicolescu, presedintele CJ. Mai mult, seful Centrului de plasament Priboieni, Ioan Preoteasa (fost profesor de rusa), in loc sa fie dat pe mana Justitiei, a fost promovat in functia de inspector de specialitate 1A. In locul dlui Preoteasa a fost numita sef Centru de Plasament Priboieni Elena Toma, consoarta procurorului Gheorghe Toma, din cadrul Parchetului Judecatoriei Topoloveni, institutia care ar fi trebuit sa dea curs sesizarilor. De promovare nu a scapat nici procurorul Toma, care a ajuns prim-procuror al Parchetului amintit. Si sora primarului Botarca, Mariana Boboc, a fost numita administrator al Centrului Priboieni. Pana si nevasta sefului de post de politie din Priboieni (o anume Teca), a fost "unsa" magazionera Centrului. Cei care doresc sa ajute si sa fie alaturi de Steliana o pot face depunand bani in contul RO98RNCB0074029236240001 BCR sector 3 sau pot suna la 0740.275.050 pentru proiectul Naipu.Un articol de Stefan D. Afrimescu
Sursa: Romania Libera
PSD finanţat de Sadam prin progarmul ONU, "Petrol contra hrană"
Catalin Bulf ii acuza pe DIP si Micki Spaga
PSD, finantat de Saddam prin programul "Petrol contra hrana"?
de Romania Libera
Luni, 31 octombrie 2005, 0:00
In '95, Catalin Bulf, un investitor argesean, a cumparat la licitatie "Petroconstructia", o firma cu sediul in Stefanesti-Valea Mare, Arges, care avea ca obiect de activitate executarea de lucrari in domeniul petrolier, atat in tara, cat si in strainatate. Lui Catalin Bulf i-au mers afacerile pana prin 2001, cand la putere a revenit PDSR-PSD.
Contract blocat de interesele pesediste
In 2001, DIP (Dan Ioan Popescu), pe-atunci ministrul Industriilor, il contacteaza pe Catalin Bulf si il imputerniceste cu incheierea un contract de import de titei irakian pentru procesarea in rafinariile romanesti. Afaceristul argesean urca in primul avion si pleaca in iadul din Bagdad.
Dupa mai multe zile de tatonari in lumea afaceristilor cu titei din Bagdad, reuseste sa se asocieze cu un "print al petrolului" arab si sa incheie un contract de mai multe milioane de barili pe an. Afacerea cu petrol irakian a petrolistului argesean a insemnat insa o adevarata piatra de incercare.
A trebuit sa transporte in Irak sute de angajati pentru forta de munca si mii de tone de utilaje necesare extractiei titeiului. Si toate acestea au trebuit facute in iadul irakian generat de starea de razboi, sondele fiind tintele preferate ale gruparilor ramase fidele lui Saddam.
Si, surpriza! Tocmai cand totul era pus la punct pana in cele mai mici detalii si primii barili de titei irkian urmau sa ajunga in Romania pentru a fi prelucrati, DIP se "spala pe maini" si arunca contractul lui Bulf la cos. In aceasta situatie, afaceristul argesean s-a vazut nevoit sa caute o alta piata de desfacere a milioanelor de barili de titei.
Avea sa constate insa ca intregul contract nu mai era de actualitate. Bulf ar fi aflat ca firma care a derulat contractul era o firma-fantoma, ca titeiul irakian a ajuns in Marea Britanie, iar comisionul pentru intermedierea afacerii ar fi fost incasat de... Micki Spaga, fostul sef al Cancelariei Guvernului Nastase.
Perdantii nederularii contractului cu petrol irakian au fost industria de prelucrare a petrolului, rafinariile romanesti, respectiv cele incluse in fosta SNP Petrom si, in general, piata romaneasca a carburantilor.
Cel mai "sifonat" din aceasta torpilare a contractului cu petrol irakian a iesit afaceristul argesean Catalin Bulf, ai carui angajati romani din Irak au avut de suferit nu numai material, majoritatea riscand sa fie rapiti si chiar linsati de insurgenti, iar mare parte din utilajele de extractie transportate de Bulf in Irak sunt si azi blocate in desertul irakian.
Aceasta este relatarea lui Catalin Bulf, care poate fi ori incompleta, ori facuta anume sa-i acopere tocmai partea de acuze ca ar fi facut afaceri necurate cu petrol irakian in derularea programului ONU "Petrol contra harna" prin firmele sale.
Ce sustine afaceristul argesean?
Contactat, dl Bulf ne-a declarat: "Aveti mare grija, dl Dan Ioan Popescu, cat si Serban Mihailescu sunt inca foarte puternici, iar eu nu vreau sa ma situez intre ei si presa. Sigur, mi-au produs multe probleme, dar nu accept inca sa dau interviuri in care sa le abordez, pentru ca acestia sunt inca doi dintre "stalpii" PSD. Doi politicieni extrem de abili, de influenti si foarte puternici. Mie cel putin mi-au dovedit-o. Este prea inegal raportul de forte".
Un articol de Stefan Dumitru Afrimescu
PSD, finantat de Saddam prin programul "Petrol contra hrana"?
de Romania Libera
Luni, 31 octombrie 2005, 0:00
In '95, Catalin Bulf, un investitor argesean, a cumparat la licitatie "Petroconstructia", o firma cu sediul in Stefanesti-Valea Mare, Arges, care avea ca obiect de activitate executarea de lucrari in domeniul petrolier, atat in tara, cat si in strainatate. Lui Catalin Bulf i-au mers afacerile pana prin 2001, cand la putere a revenit PDSR-PSD.
Contract blocat de interesele pesediste
In 2001, DIP (Dan Ioan Popescu), pe-atunci ministrul Industriilor, il contacteaza pe Catalin Bulf si il imputerniceste cu incheierea un contract de import de titei irakian pentru procesarea in rafinariile romanesti. Afaceristul argesean urca in primul avion si pleaca in iadul din Bagdad.
Dupa mai multe zile de tatonari in lumea afaceristilor cu titei din Bagdad, reuseste sa se asocieze cu un "print al petrolului" arab si sa incheie un contract de mai multe milioane de barili pe an. Afacerea cu petrol irakian a petrolistului argesean a insemnat insa o adevarata piatra de incercare.
A trebuit sa transporte in Irak sute de angajati pentru forta de munca si mii de tone de utilaje necesare extractiei titeiului. Si toate acestea au trebuit facute in iadul irakian generat de starea de razboi, sondele fiind tintele preferate ale gruparilor ramase fidele lui Saddam.
Si, surpriza! Tocmai cand totul era pus la punct pana in cele mai mici detalii si primii barili de titei irkian urmau sa ajunga in Romania pentru a fi prelucrati, DIP se "spala pe maini" si arunca contractul lui Bulf la cos. In aceasta situatie, afaceristul argesean s-a vazut nevoit sa caute o alta piata de desfacere a milioanelor de barili de titei.
Avea sa constate insa ca intregul contract nu mai era de actualitate. Bulf ar fi aflat ca firma care a derulat contractul era o firma-fantoma, ca titeiul irakian a ajuns in Marea Britanie, iar comisionul pentru intermedierea afacerii ar fi fost incasat de... Micki Spaga, fostul sef al Cancelariei Guvernului Nastase.
Perdantii nederularii contractului cu petrol irakian au fost industria de prelucrare a petrolului, rafinariile romanesti, respectiv cele incluse in fosta SNP Petrom si, in general, piata romaneasca a carburantilor.
Cel mai "sifonat" din aceasta torpilare a contractului cu petrol irakian a iesit afaceristul argesean Catalin Bulf, ai carui angajati romani din Irak au avut de suferit nu numai material, majoritatea riscand sa fie rapiti si chiar linsati de insurgenti, iar mare parte din utilajele de extractie transportate de Bulf in Irak sunt si azi blocate in desertul irakian.
Aceasta este relatarea lui Catalin Bulf, care poate fi ori incompleta, ori facuta anume sa-i acopere tocmai partea de acuze ca ar fi facut afaceri necurate cu petrol irakian in derularea programului ONU "Petrol contra harna" prin firmele sale.
Ce sustine afaceristul argesean?
Contactat, dl Bulf ne-a declarat: "Aveti mare grija, dl Dan Ioan Popescu, cat si Serban Mihailescu sunt inca foarte puternici, iar eu nu vreau sa ma situez intre ei si presa. Sigur, mi-au produs multe probleme, dar nu accept inca sa dau interviuri in care sa le abordez, pentru ca acestia sunt inca doi dintre "stalpii" PSD. Doi politicieni extrem de abili, de influenti si foarte puternici. Mie cel putin mi-au dovedit-o. Este prea inegal raportul de forte".
Un articol de Stefan Dumitru Afrimescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)