PRESA CA O HAZNA-INTERVIU-PRIMA PARTE
23 martie 2010
Interviu in exclusivitate- Stefan Dumitru Afrimescu: "Presa ca o hazna" - Prima parte
Imediat dupa ce-am aflat de moartea jurnalistului Mile Carpenisan s-a intamplat sa-i iau interviu poetului si publicistului Stefan Dumitru Afrimescu . Subiectul discutiei s-a purtat pe marginea recentei sale demisii de la Atac de Arges. Am considerat acest fapt ca fiind un bun pretext pentru a-l provoca pe domnia sa sa vorbeasca despre conditia gazetarului roman. Dar sa lasam introducerile si sa incepem prima parte a dialogul spumos care s-a purtat pe messenger intre reporter si intervievat ! Va anunt ca discutia a fost libera, nu am avut nici un fel de intrebari pregatitoare... ci doar curiozitati spontane.
Dielda: Ok.
Stefan Afrimescu: „Motor”?
Dielda: Cum ati primit oferta de a lucra pentru Atac? Cum ai inceput colaborarea cu ei?
Stefan Afrimescu: Era o colaborare mai veche. În 2002, m-am numărat printre fondatorii acestui ziar în Argeş. Apoi Atac-ul de-atunci s-a transformat în “Impact de Argeş” sub o altă conducere locală şi o altă echipă redacţională. Echipă formată din oamenii agreaţi de Nicolescu & comp.
Dielda: Nicolescu si mai cum ?... Ca sa stie lumea despre cine este vorba .
Ştefan Afrimescu: Constantin Nicolescu, preşedintele CJ Argeş. A urmat vânzarea brandului Impact (fostul Atac de Argeş), unui individ căsătorit cu nepoata lui Nicolescu şi cununaţi de către acesta.
Dielda: Cand s-a intamplat vanzarea?
Stefan Afrimescu: Vanzarea a avut loc prin 2007-2008. Cel care l-a vândut a fost Mihai Ghezea . Preţul obţinut a fost 200.000 de euro. În acest preţ a intrat şi jeep-ul fostului "mogul".
Dielda: Avea probleme din cauza crizei sau Atacul trebuia sa se vanda ?
Stefan Afrimescu: Nu. Numai, s-a produs din foamea de bani a lui Ghezea şi pentru că devenise “deochiat”. Destul de probabil, ca era şi falit.
Dielda: Inteleg ca Nicolaescu nu va este deloc strain.
Stefan Afrimescu:Lui Nicolescu i se mai spune: “Ayatolahul” Argeşului, “Vecinul” (pentru că se învecinează cu câte-o prorietate cu mai toţi argeşeni), prim-secretarul judeţului, etc. În fapt Nicolescu este fost senator de Argeş al PSD, fost preşedinte al Comisiei de Control SIE din Senat, membru BOR etc. etc. şi preşedintele C.J. Argeş.
Nici nu ar avea acum să-mi fie strain. Doar e vecinul tuturor argeşenilor. O să mă explic pe parcursul interviului ce este cu porecla asta.
Dielda: Ok. Sa continuam....
Stefan Afrimescu: Desigur.
Dielda: Lucrati din 2002 pentru Atac? Sau au mai existat pauze de la colaborarea cu ei?
Stefan Afrimescu: Nu. În 2002 am plecat cu mai puţin de 6 ore înaintea unui flagrant, care mi se organizase în vila lui Văcăroiu de la Ştefăneşti, de comun acord cu primarul de-atunci şi de-acum al comunei Albota, care se numşte Ion Dumitru, alias "Ducele de Albota sau “ducele de râpă”
Dielda: Puteti explica evenimentul?
Stefan Afrimescu: De altfel pe-atunci eu lucram la România Liberă. Iar Ghezea îi înebunise pe şefii mei de la Bucureşti cu telefoanele, pârându-mă că le fac concurenţă neloială, deşi Atacul era un săptămânal.
Dielda: Care era rostul gestului sau?
Stefan Afrimescu: Gestul lui Ghezea avea mai multe explicaţii. El mă cooptase în acel proiect pus de Nicolescu, anume pentru a fi dat afară de la România Liberă.
Dielda: Ce interes avea?
Stefan Afrimescu: Asta pe de-o parte; pe de-altă parte nici nu avea cu cine porni acel ziar Trei sau patru numere la rând nu găseai în ziar decât articole de-ale mele şi George Stăncescu. Interesul era să mă scoată din presă. Să scape de mine, izolându-mă de fenomemnul media.
Dielda: Cat ati lucrat in perioada aceea ?
Stefan Afrimescu: Nu am lucrat decât două luni pentru acel Atac de Arges.
Dielda: Dorea sa va puna pe tusa de la ziarul central ca sa va transforme in omul lui permanent la ziarul Atac ?
Stefan Afrimescu: Nu tocmai. Dorea să mă elimine de România Liberă şi totodată din mass media. Ştia că nu avea cum pune şaua şi pe mine. A pus-o pe ceilalţi, de după mine şi Stăncescu. Eu trebuia să dispar din media, nu doar de la Atac. Iar Ghezea i-a făcut jocurile de la cap la coadă.
Dielda: Cui, lui Nicolaescu ?
Stefan Afrimescu: Da, lui Nicolaescu si camarilei lui. Camarila care inseamna tot PSD-ul, inclusiv Vacaroiu, Nastase etc..
Dielda: Intre timp unde ati mai lucrat?
Ştefan Afrimescu: Până prin 2007-2008 la România Liberă, apoi la Adevărul, pe urmă la Argeşanul.
Dielda: Cum ati ajuns sa lucrati iar pentru... Ghezea ?
Stefan Afrimescu: Probabil o anume nostalgie, după acel Atac din 2002, la care nu am mai putut continua.
Dielda: Cum a venit propunerea? De la cine? Si de ce ati mai acceptat sa lucrati pentru un om care v-a facut rau ?
Stefan Afrimescu: Apoi minciuna lui Paraschivescu, potrivit căruia “Ghezea nu mai este nimic la trustul Atac, promisiunea unui salariu acceptabil pentru provincie.... Şi nu în ultimul rând structura echipei redacţionale.
Dielda: Nu stiati ca Ghezea era tot la mijloc ? Asta incercati sa-mi spuneti?
Stefan Afrimescu: Excat. Asta ni s-a asigurat: "Ghezea nu mai are cu nimic de-a face cu Atacul", ca să-l citez pe Paraschivescu. Declaraţie făcută în cadrul conferinţei de presă de la lansarea ziarului.
Dielda: Puteti sa ne povestiti primele impresii de la lansarea Atacului de Arges ? Primele manipulari in cazul de fata...
Stefan Afrimescu: Lansarea a avut loc cu surle şi trâmbiţe pe data de 1 martie, la restaurantul Magic de la poalele Pădurii Trivale.
Dielda: Adica mese festive, invitati.... Ghezea inteleg ca era marele absent de la eveniment.
Stefan Afrimescu: Da, dar nici unul din echipa nu i-a dus dorul. Te asigur. Primele impresii de manipulare au apărut la doar câteva zile (două sau trei zile) de la lansare, când am citit pe un site că Ghezea este în continuare asociat cu 45% la trustul Atac. Cât priveşte invitaţii, nu au venit nici 40% dintre ei. Sigur că au fost şi mese întinse, şi un oarece fast. Dar ce folos ! Au fost mai mulţi de la Bucureşti decât de la Piteşti.
Dielda: Şi cu ce sperante, cu ce promisiuni ati acceptat intrarea in noua echipa ? Ce asteptari aveati de la Atacul care intelegeati ca este "fara Ghezea" in fruntea consiliului director ?
Stefan Afrimescu: Nu am făcut nici un efort pentru a fi acceptat. Aveau pur şi simplu nevoie de "negri" pentru a urni hardughia. Multe au fost aşteptările, dar s-au dovedit deşarte.
Dielda: Cine era in conducere? Cine v-a propus colaboarea cu Atac-ul?
Stefan Afrimescu: Am fi vrut să facem un ziar cum nu mai existase în Argeş. Atât ca înfăţişare, cât şi conţinut. Am fost sunat de către doi dintre gazetarii; poate cei mai buni din Ageş: Stăncescu şi Mitruş
Dielda: Aparitia unui ziar pe piata media romaneasca este un curaj nebunesc avand in vedere criza financiara. Cum credea Paraschivescu ca va face valuri in Pitesti si implicit bani imediat ? Ce strategie aborda conducerea ?
Stefan Afrijmescu: Nu ştiu, poate prin aceleaşi metode ca ale lui Ghezea.
Dielda: Adica prin santaj si manipulare ?
Stefan Afrimescu: Da. Cu Stăncescu am fost cofondator în 2002 la Atacul de-atunci, iar Mitruşi ni se alăturase în cadrul altor proiecte media, cum ar fi Vocea Argeşului.
Dielda: Stancescu si Mitrusi mai lucreaza la Atac?
Stefan Afrimescu: Nu. Din fosta echpă echpă a mai rămas doar Florin Dan Badea.
Dielda: Restul au plecat ei sau au fost dati afara?
Stefan Afrimescu: Primul am plecat eu. Apoi, 2 zile mai târziu au plecat şi Stăncescu şi Mitruş.
Dielda: Pe cine ati anuntat de plecarea dvs si cum au reactionat?
Stefan Afrimescu: Eu am plecat într-o vineri (azi se împlinesc două săptămâni), iar ceilalţi doi au plecat peste trei zile după mine. Mi s-a părut a nu fi trezit nicio surpriză gestul meu.
Dielda: Paraschivescu, directorul Atac de la Bucuresti adica nepotul preferat al lui Ghezea, ce a zis despre plecarea jurnalistilor buni?
Stefan Afrimescu: I-am pus “directoarei” Stancu legitimaţia pe masă şi-am plecat. Nici măcar nu a interesat-o. Bătuse deja palma cu Nicolescu, şi nu ştia cum să scape mai repede de noi.
Dielda: Inteleg ca este un jurnalist bun Badea si de aceea conducerea ziarului a dorit sa fie oprit...
Stefan Afrimescu: O, da. Aferim!
Dielda: Nicolescu a cerut ca sa fiti extirpat de la Atac?
Ştefan Afrimescu: Destul de probabil.
Stefan Afrimescu: Florin D. Badea este un "jurnalist" cu caş la gură încă! Încă nu a aflat cu ce se "mănâncă" presa asta.
Dielda: Ce investigatii si anchete a mai facut el pana la aceasta data ? Va intreb asta fiindca am citit pe blogul lui Badea cum se lauda cu ... performanta sa profesionala pentru care a fost preferat de echipa de la Atac.
Stefan Afrimescu: Nu. A fost preferat, din lipsă de verticalitate. Niciun şef nu-şi doreşte o echipă pe care să n-o poată controla.
Dielda: Am vazut ca jurnalistul Badea v-a elogiat la dubla lansare de carte pe care ati avut-o de curand la Pitesti. Atunci va stima... Acum ce se intampla in sufletul dumnealui de a facut o “piruieta” de 180 de grade si va jigneşte în fiecare zi ?
Stefan Afrimescu: Există două explicaţii: una ar fi aceea că atât îl duce mintea. O altă explicaţie ar putea fi că face jocul celor de la Bucureşti şi pe-al directoarei Stancu. Dar s-ar putea să-şi doreacă şi creşterea traficului pe blog. Înclin să cred că le practică pe toate trei.
Dielda: Este trist cand cineva se foloseste de scandal pentru a se face remarcat si nu de talent cum ar fi firesc. Voi posta pe blog un video cu lansarea dvs. unde, in compensat, pe atunci Badea facea risipa de elogii. Sa fie vorba de amnezie, cameleonism...
Stefan Afrimescu: Destul de probabil că e afectat de amândouă.
..............
VA URMA !!!!
... vezi tot
Publicat de dielda dana DINU la 3/23/2010 03:43:00 PM 0 comentarii
Etichete: DIELDA vis-a-vis de MASS-MEDIA, exclusivitati media
22 martie 2010
Promisiune: Interviul cu poetul si publicistul Stefan Dumitru Afrimescu
joi, 25 martie 2010
miercuri, 24 martie 2010
Pentru Mile Cărpenisan
Ştiu că nu mai ai cum să mai citeşti această postare. De-asemenea ştiu că nu-ţi v-a mai ţine loc de nimic. Nici măcar de salut. În "lumea" aceea în care ai plecat, cu siguranţă mai bună ca aceasta în care te-ai zbătut să supravieţuieşti, ne vom reîntalni cu toţii. Aproape sigur că şi pe-acolo vor exista televiziuni, fronturi sau măcar conflicte, de pe ale căror aliniamente vei continua să transmiţi reportaje. Să-ţi faci meseria.
Să-ţi fie ţărana uşoară Mile şi Dumnezeu şă-ţi aibă spiritul în pază.
Condoleanţe familiei, părinţelor şi celor apropiaţi.
Să-ţi fie ţărana uşoară Mile şi Dumnezeu şă-ţi aibă spiritul în pază.
Condoleanţe familiei, părinţelor şi celor apropiaţi.
luni, 22 martie 2010
Precizări pentru florin dan badea
Dle badea, întâi de toate că nu ţe-am zis niciodată că ai fi şantajist. Apoi, că niciodată nu te-am înjurat,aşa cum procedezi tu ori de câte ori ţi se pune "pata". Nu ţi-am zis niciodată să-mi sugi ceva. Nu te-am jignit niciodată, nici măcar în vis cu vreo onomatopee. Nu m-am alăturat niciodată corului detractorilor tăi. Nu m-am "dat" niciodată la vreo colegă, prietenă, iubită sau amantă de-a ta, aşa cum ai procedat tu. Nu ţi-am reproşat niciodată când scrii ca cizmă. Nu ţi-am subminat niciodată personalitatea. Dacă am putu să te ajut cu ceva am făcut-o fără nicio rezervă. Deşi ai doar trei ani şi ceva de presă nu ţi-am amintit nicidată de acest adevăr, cu toate că, destul de probabil, o merita-i de cel puţin două-trei ori pe zi. Ştiu că experienţa se capătă în timp. Mai ştiu că de la cel care nu are nici Dumnezeu nu cere. Nu ţi-am zis niciodată că furai subiectele celor de la Argeşeanul şi le trimitea-i la Evz cu copy paste. Orice informaţie mi-ai cerut, ţi-am dat-o fără să-ţi fi pretins măcar o cafea. Ţi-am pus la dispoziţie "sursele" mele de la Piteşti, Câmpulung, Leordeni, Topoloveni etc., fără nicio ezitare. Te-am luat aşa cum eşti, crezându-te de bună credinţă. E drept, nu mi-am făcut nici iluzii că-mi vei mulţumi vreodată. Dar, de la a nu-mi spune, măcar din politeţe, un "mersi", până la a scrie ceea ce ai putut să scrii despre mine pe rahatul tău de blog, este deja cale lungă. În orice caz, ai reuşit să-ţi tai singur toate "punţile", care duceau până mai ieri spre singurul tău coleg adevărat. Nu spun prieten, pentru că ar putea suna uşor patetic. Mai vreau să-ţi spun doar că: acea postare a lui Călin Popescu am preluat-o pe blogul meu din trei motive: !)-Pentru aţi dovedi că nu toţi cei ţi se declară prieteni îţi şi sunt ; 2)-pentru aţi dovedi că binelui pe care ai vrut să il faci acelui Popescu ţi s-a răspuns aşa cum ai văzut şi tu şi 3)pentru că era încă o dovadă pentru demersul meu în ceea cei priveşte pe cei trei: F.P.,D.Gh. şi E.S. În rest nu m-a interesat altceva nimic. Dacă tu crezi că unui bine pe care am vrut să ţi-l fac, arătându-ţi ce fel de prieten îţi era popescu, poţi răspunde cu asemenea invective, atunci dle badea să nu te mai miri că nu mai ai niciun prieten. Se pare că mai ai multe de învăţat, şi nu doar despre presă, ci şi despre viaţă în general. Păcat. Păcat de încrederea pe care ţi-am acordat-o. Încredere, pe care, doar datorită ţie, ţi-o retrag. Mai cu seamă că nu este pentru prima oară când faci asemenea gafe, pe care ţi le-am trecut cu vederea crezând că îţi vei revizui atitunile, modul de manifestare, că te vei întoarce la cei 7 ani de-acasă, de la care se vede treaba că ai cam absentat. Nici nu mai contează dacă motivat sau nu. În ceea ce priveşte "truda" ta pe textele mele, din câte-mi amintesc nu ţi-a solicitat-o nimeni. Oricum subsemnatul în niciun caz. Cred că ai făcut-o doar dintr-un anume interes. Le-ai cenzurat pur şi simplu, eleminând frazele care aduceau atingere unor interese ale tale sau ale celor care te puneau s-o faci. (de revăzut episoadele de la Argeşanu, Vocea Argeşului şi mai mult ca sigur şi de la "atac"). Să auzim totuşi de bine şi să-ţi mergă bine acolo unde eşti. Oricum este prima şi ultima oară când îţi mai dau atenţie. Ş.D.Afrimescu
Scurte precizari la comentariile dlui Vasile
Draga dle "Vasile", nu stiu ce citesti dumneta pe unde citesti si nici cum, motiv pentru care am sa te intreb mai intai unde, in ce ziar din Romania ai citit articolul in cauza? Care ziar din România l-a publicat? Apoi, când citiţi ceva, atunci măcar citipână la capăt. Aţi fi văzut cspre sfârşitul materialului ce intenţionează să facă "noul" (adică fostul) şef al revistei Argeş, cu această revistă. Şi în al treilea rând, Atacul de Argeş la persoană nu exista încă anul trecut. Ţineţi cumva dvs locul a 2000-3000 de argeşeni, câţi au fost frustraţi de informaţia conţinută de articolul în cauză? Dacă da atunci mi-aţi fi putut reproşa că mă repet.Mulţumesc oricum pentru ijnteresul arătat postărilor mele pe acest blog şi vă mai aştept.
Ş.D.Afrimescu
Ş.D.Afrimescu
duminică, 21 martie 2010
Subiectele semnate afrimescu,pe care conducerea Atacului la persoană nu a mai binevoit să le mai publice
Subiectele pe care conducerea Atacului la persoană nu a mai binevoit să le publice:
1*-Starea culturii argeşene Instituţii culturale, autori şi opere
Poate că ar trebui până la urmă să pună cineva degetul pe rană şi să spună odată adevărul despre starea actului cultural şi artistic din Argeş. Ei bine, acesta „Există, e sublim putem zice, dar cam lipseşte cu desăvârşire”, ca să-l cităm pe Caragiale. Din păcate este o boală mai veche a acestei zone, mai exact din anul destrămării colectivului redacţional al Revistei Argeş: Tomozei-Mugur-Ivănescu. Din acea perioadă, de post- dezgheţ cultural, cei trei fiind cumva exilaţi în Argeş, actul cultural argeşan a tot coborât, până ce, iată, a ajuns în ziua de azi, să atingă nivelul cel mai de jos. Despre cauzele acestui declin şi efectele pe termen mediu şi lung, în cele ce urmează.
Instituţiile culturale şi rolul ambiguu al acestora
În Argeş există următoarele instituţii culturale: Direcţia Judeţeană de Cultură şi Culte, care a stat aproape o jumătate de an fără conducere, Centrul Cultural şi Comisiile de Cultură din cadrul C.J. şi C.L., care în loc să-şi facă treba pentru care au fost create mai mult se calcă pe bombeuri, punându-şi tot felul de tălpi una, celeilalte. Nimeni din aceste structuri nu a auzit, sau nu a vrut să audă, despre mangementul cultural şi marketingul actului de cultură. Şi dacă tot nu ştiu cu ce se „mănâncă” cele două noţiuni, atuci măcar să subvenţioneze valoarea produsului cultural. Şi nu ca acum, nonvaloarea, respectiv subprodusul cultural. Din păcate, atât Primăria şi CJ, cât şi Centrul Cultural, preferă să arunce zeci de miliarde de lei pe apa sâmbetei pentru tot felul de pseudproduse culturale, finanţând în fapt nonvaloarea, subprodusul cultural. Şi totul pe bani publici.
Orhestră Simfoncă în ţinutul fanilor PSD, de mici, bere şi manele!
Am ajuns să fim piteşteanul cu statuia lui, sau omul cu arteziana sa, când mult mai necesar era să fi fost autorul şi cărţile lui, sau omul şi spectacolul său de teatru. Existenţa Orhestrei Simfonice era poate necasară, dar numai după o prealabilă pregătire a ”terenului”. Chit că este teribil de costisitoare. Şi aceasta, întrucât, ar fi trebuit mai întâi asigurate: finanţarea proiectului, o sală de spectacole adecvată concertelor instrumentale instrumentişti şi muzicieni de înaltă clasă şi nu în ultimul rând, un public educat în spiritul clasic. Publicul nostru este fan (PSD), de mici, bere şi manele sau cel mult de muzică de petrecere. Nici măcar de folclor autentic. Şi-atunci, cui a trebuit această Orhetră Simfonică? Primarelui, ex-directorului de la Centrul Cultural? Boss-ului din fruntea C.J.? Greu de precizat.
Compromisul în Cultură
Cu siguranţă, nimic nu poate fi mai dăunător unei culturi, fie chiar şi de provincie, decât compromisul făcut pe seama ei chiar de către diriguitori. După cum este cunoscut, în Argeş fiinţează vreo trei reviste de cultură: Revista Argeş, Cafeneaua literară şi Cultura. Calende, cea de-a patra revistă, singura care se ridica la un anumit standard şi-a încetat activitatea cu peste doi-trei ani în urmă, din lipsă de fonduri. Primele două reviste sunt finaţate de către primărie şi Consiliul Local (C.L.), iar Revista „Cultura” e finţată de Consiliul Judeţean (CJ). Din păcate, atât Revista Argeş cât şi Cafeneaua literară sunt revistele celor care le conduc. Directorii lor decid unilateral când, pe cine şi ce publică. Astfel că, în ciuda faptului că finanţarea este suportată de Primăria şi C.L Piteşti, cele două reviste, găzduiesc în paginile lor mai ales autori din afara judeţului: din Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Timişoara şi din Capitală. Desigur că nimic nu pare a fi rău în asta. Numai că, directorii celor două reviste în loc să promoveze la schimb în revistele din Cluj, Constanţa, Craiova Iaşi, Timişoara şi din Capitală, autori argeşeni, se promovează eclusiv pe ei. Dar, compromisul în actul cultural din Argeş merge până acolo, încât a ajuns să vicieze până şi rezultatele puţinelor concursuri literare găzduite de Centrul Cultural sau de Revista Argeş, prin accelaşi Centru Cultural. Centru Cultural, care sponsorizează şi apariţia unei pseudoreviste de... pseudoepigrame. Şi aceasta, doar pentru că directorul fiţuicii este „tare-n clanţă”(?!). La fel a procedat şi cu unii dintre autori, cărora le-a sponsorizat apariţia mai multor cărţi, deşi aceştia sunt şi membrii ai USR şi se află şi la a şaptea, a opta sau a zecea carte. Păi, dacă nu au reuşit să convingă în niciuna ditre cărţile apărute anterior, atunci pentru ce continuii să sponsorizezi la nesfârşit apariţia altor subproduse, ale aceloraşi autori?
Autori argeşeni şi...”operele” lor
În nomenclatorul de profesii, meseria de scriitor este asimilată scriitorului de vagoane din staţiile CFR. Se pare că unii dintre autorii argeşeni ţin cu tot dinadinsul să se încadreze întocmai acestei definiţii.lapidare a DEX-ului, fără a fi reuşit până acum să-şi depăşescă propria condiţie. Aşadar, în ediţia de azi vom lua în discuţie pe unii dintre autorii locali şi cărţile lor. Demersul nostru va începe, cu cine altcineva decât, cu decanul de vârstă al scriitorimii argeşene. Şi anume, cu una dintre (sperăm), ultimele relicve ale proletcultismului (protocronismului) local, prozatorul şi dramaturgul Marin Ioniţă. Crescut şi instruit la Şcoala de Literatură de pe „Kisseleff” a rămas de-atunci tot restul vieţii tributar acelei şcoli. Ajuns la vârsta senectuţii îşi mai scapă mâinile pe sânii şi-n chiloţii unor poetese minore, şi ca vârstă şi ca talent, pe care, sub pretextul promovării pe „sticlă” îşi permite să le pipăie live... ”talentele” (sânii şi zona pubiană). A fost şi a rămas toată viaţa un scriitor minor. Cu toate acestea, aproape în fiecare an şi-a tipărit o carte, fireşte pe banii municipalităţii sau ai C.J. Despre Florin Silişteanu „omul” şi jurnaluistul s-au scris pagini întregi. De o moralitate îndoielnică, Sile şi-a permis să-şi facă viaţa, când vraişte, când varză. A reuşit să-l „facă muci” pe directorul cotidianului local Argeşul liber, pretinzând că va merge în Afganistan dacă îi va acordată suma de 10.000 USD. Numai că nu a ajuns nici măcar până la Bucureşti. Sile transmitea „corespondenţe” din „teatrul de război” al...teraselor de cartier ale Piteştiului. Cât despre poezia lui Sile, accesaţi vă rog site-ul www.poezie.ro şi vă veţi minuna cum un autor care scrie o asemenea poezie a fost „uns” membru USR, filiala Argeş. Tot în peisajul literar argeşan există şi copilul minune al poeziei universale: Crisian Gava, care finalmente s-a dovedit a fi doar o chestie gonflabilă. Un simplu vesificator aidoma mentorului său, Adrian Păunescu. Şi lista poate continua cu alţi autori şi autoare gen Calinic Argatu, Jan Dumitraşcu, Maria Diana Popescu, Denisa Popescu, Dorina Mihai, Mihaela Sandu, Gabriela Zăvăluş etc. Cei nominalizaţi chiar sunt paraleli cu poezia şi cu literatura în general. Cu toate acestea şi-au tipărit câteva volume, iar unii sunt chiar membrii ai USR. Mai mult, există autori despre ale căror cărţi nu a scris nimeni, „pe bune”, nici măcar un rând. Cel mult s-au periat ei între ei, în genul: „scrie tu, despre mine, azi de bine, şi mâine voi scrie şi eu despre tine... tot de bine”. Numiţi cum vreţi asemenea practici, acest mod de ascensiune, dar tot compromis cultural se chiamă, dacă nu cumva chiar „troc”...Troc cultural!
„Culturnicii” de ieri şi de azi, repuşi pe tapet!
Mulţi ne-am întrebat de ce Cultura argeşană se află la nivelul cel mai de jos. Păi nici nu ar avea unde fi, atâta timp cât este făcută fie de veleitari, fie de foşti sau actuali „culturnici”. Spre exemplu: timp de peste un deceniu, Cultura argeşană a fost condusă de un fost director de penitenciar, cu gradul de colonel în retragere, fost CI-st (ofiţer contrainformaţii), Dl. Liviu Martin, nimeni altul decât soţul poetei Denisa Popescu. De la înălţimea funcţiei sale editează sub egida CJ, revista „Cultura”, cea care scria în ultima apariţie pe 2008, la modul cel mai laudativ, despre câştigarea alegerilor locale în Argeş de către PSD şi de mâna întinsă culturii de către realesul preşedinte al CJ, Constantin Nicolescu. La un asemenea electorat, asemenea „cultură”, de valoarea nici măcar a unei cepe degerate! Mai nou, Jan Dumitraşcu, reîntors în fruntea refistei Argeş a scos semnăturile unor autori ca Mircea Bârsilă, Nicolae Oprea, Dumitru Augustin Doman, Virgil Diaconu. Urmează Aurel Sibiceanu şi Magda Grigore.Cu toţii vârfurile „optzecismului” local. Şi aceasta, pentru a face loc unora ca Petre Popa fost şef al Culturii argeşene înainte de ’89, reprezentant al „Generaţiei ’60”,Marin Ioniţă, etc. Prin urmare, în cultura argeşană are loc o revenire la protocronismul anilor ’60! Curat proletcultism în plin postmodernism! Curată restauraţie, coane Jenică! Ştefan Dumitru Afrimescu
2*-Mafiile imobiliare argeşene
Mafiile imobiliare de oriunde ar fi, inclusiv din România, nu pot exista fără a avea în spate o înaltă protecţie, fie de la o grupare politică sau alta, fie de la un inalt funcţionar guvernamental, local sau de la „Centru”, care s-a lăsat corupt, pentru a cumpăra la rândul lui alţi înalţi protectori, cu care, de altfel, împarte „prada”. O pradă care poate ajunge la sute de mii, milioane sau chiar zeci de milioane de euro. Din aceste mafii fac parte primari, consilieri locali şi judeţeni, funcţionari din prefecturi şi consilii judeţene, funcţionari ai oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară, politicieni şi chiar înalţi funcţionari publici şi/sau înalţi demnitari ai statului.
„Filiere” fără frontiere
În Argeş au fost „subtilizate” Hotelul „Muscelul” din Câmpulung, Băile Bughea de Sus şi Bughea de Jos şi Cabana Voinea. Fericitul proprietar al acestui lanţ hotelier este nimeni altul decât ex-directorul ARO, Iustin Preoteasa, toate însă trecute pe numele consoartei. Nici cunoscuta „Casă Regală” din acelaşi municipiu nu a fost ocolită de mafia imobiliară din zonă, la acest moment aparţinând lui Grozavu, un fost sportv, devenit recuperator şi proxenet. Şi la Piteşti, Hotelul Muntenia a intrat în proprietatea patronului de la „Sylva Grup”, Nicolae Ivănescu şi camarilei acestuia. La fel urmează să se întâmple şi cu fostul sediu al SC”Apă-Canal”, precum şi cu imobilul cunoscut drept „Casa Căsătoriilor”. Ca să nu mai amintim de Pădurea Trivale, din care a fost deja ruptă o halcă de peste 200 de ha, printre principalii beneficiari fiind acelaşi Nicolae Ivănescu, care şi-a teleportat 33 ha de pădure de la Răteşti, fix în Pădurea Trivale..
Mafiile terenurilor
Probabil că deja vă sunt cunoscute poreclele preşedintelui C.J., Constantin Nicolescu. Cea de „Vecinul” vă spune ceva? Dacă nu, atunci vă voi „decripta-o” eu: i se mai spune şi „vecinu” pentru că chiar şi acolo unde nu te-ai aştepta niciodată dom’ Nicolescu se învecinează cu mai toţi argeşeni, şi să nu temiri dacă-ntr-o zi îţi va deveni vecin şi ţie. În tot acest timp, mafiile imobiliare s-au specializat, adaptându-se în funcţie de situaţiile create. În sensul că, în momentul în care a început să crească valoarea terenurilor, şi mafiile s-au specializat pe speculaţii cu terenuri. Cele mai vânate suprafeţe au fost cele situate în oraşe, în jurul acestora, în preajma autostrăzilor, dar mai ales a viitoarelor autostrăzi sau centuri ocolitoare ale oraşelor, unde se pot construi benzinării sau parcări dar şi supermarketuri, cum sunt PIC, Metro şi Carfour, Jupiter City, Kaufland sau supermarket-ul situat pe locul fostului Rolast. Ca să nu mai vorbim de terenurile situate în zonele turistice, unde se pot construi hoteluri, restaurante sau pensiuni, ori urmează să fie dezvolatate proiecte turistice de avenrgură, cum este proiectul de la Molivişi, cu infrastructură cu tot, zona Lacului Vidraru şi/sau zona Piscul Negru, Cabana Capra, Cheile Dâmbovicioarei ori Cheia, Rucăr, Moieciu sau Fundata.
Samsarii imobiliari
Puţini români de rând, şi argeşenii cu atât mai puţini, ştiu că, modul cel mai frecvent de spălare a banilor negri sau a celor proveniţi din economia subterană, sunt investiţiile în domeniul imobiliar, respectiv în terenuri, vile şi apartamente. Cazul Nicolae Oiţă Marinescu şi terenul de sub fostul „Lactag”, este cât se poate de relevant. Desigur nu e singurul, dar deocamdată este singurul dovedit. Un alt caz ar fi cel al fostului patron de la „Piaţa Italia”, Toni Lombardo care a fost un timp asociat cu însuşi „regele jocurilor de poker electronic”, un conaţional, care era unul dintre cei mai căutaţi mafioţii italieni în toată lumea, de către INTERPOL. După ce şi-a închis afacerea numită Piaţa Italia, Lombardo şi-a investit toţi banii, bună parte din ei „bani negri”, în terenuri forestiere situate în Pădurea Trivale, unde se pare că va construi un cartier rezidenţial de vile. Tot un astfel de exemplu este şi Mitu Chinezu. La fel de cunoscute sunt mânăriile fostului şef al Poliţiei Române, chestorul Nicolae Berechet cu cele 9 ha de pădure, transferate de la Moşoaia, taman pe malurile Lacului Vidraru. Nici fostul mai-marele pădurilor patriei, Filip Georgescu nu s-a lăsat mai prejos şi... ce să facă şi el, şi-a transferat la rându-i în jur de 10 ha de pădure de la Bârla natală a consoartei, în paradisurile imobiliare şi turistice de la Vidraru, Bascov, Ştefăneşti şi Albota. Până şi odrasla unui fost secretar de stat în Ministerul Industriilor Răzvan Grigorescu, proprietar al mai multor hoteluri, şi-a transferat câteva zeci de ha de pădure de la Nucşoara tot malurile Lacului Vidraru. Şi lista rămâne deschisă. Ca să nu mai vorbim de primarii comunelor Leordeni, Topoloveni şi Alboata, ori de Costel Zamfir ex-primarul de la Bradu, care tocmai a primit o somaţie de 2,2 miliarde lei, sau cel de la Moşoaia, ori de cel de la Mărăcineni, unde dom Şerban pe mână cu Stelian Crăciun a prăduit tot ce mai rămăsese de la foştii primari. Şi la Miceşti, dom Voicu a prăduit o halcă de peste 200 de ha din moşia lui Istrate Micescu. Despre ex-primarul de la Rucăr, Titi Ghica se spune că deţine vreo doi sau chiar trei munţi, cu pădurile câte-au mai rămas cu tot.
Cămătarii
O altă tagmă de „investitori” în imobiliare sunt cămătarii, care la rândul lor spală banii împrumutaţi cu camătă, amatorilor de senzaţii tari. Imprumuturile de la cămătari se fac întotdeauna gajând suma cu unul sau mai multe imobile (terenuri, vile sau apartamente). La data scadenţei, dacă nu a fost achitat „imprumutul”, şi de regulă au grijă să nu ai cum să-l mai achiţi, şi-au însuşit „gajul”, respectiv terenul vila sau apartamentul, pentru ca în cel mai scurt timp să-l vândă cu un preţ, uneori şi de 10 ori mai mare decât suma imprumutată. Toţi cămătarii sunt pe mână cu avocaţii şi executorii judecătoreşti, uneori chiar şi cu instanţele, care îi informează la timp despre orice executare silită sau licitaţie. Apoi, cu sumele obţinute din astfel de „tranzacţii” participă la alte şi alte licitaţii, asupra cărora au fost informaţi. Licitaţii, organizate fie de instanţe, în urma unor executări silite, fie direct de bănci sau alţi „creditori”. Dar, cămătării ies cel mai avantajaţi din tarnzacţiile cu terenuri. Astfel, după achiziţionarea unor suprefeţe de câteva ha, urmează parcelarea terenului în suprafeţe cuprinse între 500 şi 1000 de mp. Pentru a vinde cât mai multe din aceste parcele, crează o dependenţă între ele, prin limitarea accesului la celelalte sau la cea mai valoroasă parcelă, ori la utilităţi, cum ar fi drumuri, apă, gaze şi curent electric.
Ştefan Dumitru Afrimescu
3*-La PRM Argeş avocatul a fost schimbat cu inculpatul
Conducerea centrală a PRM a exclus din partid mai mulţi membri marcanţi, care însemnau ceva pentru partidul lui C.V. Tudor. Printre cei excluşi din PRM se numără şi Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, cel care la prezidenţiale a reuşit să plasese filiala argeşană pe locul doi pe ţară ca număr de voturi.Marian Fulga este de formaţie jurist, fiind un destul de bun avocat al Baroului Argeş. Cel care l-a înlocuit la conducerea filialei argeşene a PRM este Mihai Georgescu, inculpat în cel puţin două dosare de cercetare penală.
Al Capone de la FISC falsifica alcool-Cazierul lui Mhai Georgescu *-Prin 2004-2005, Mihai Gergescu a abuzat de încrederea patronului SC „Foca Pallet” SRL şi i-a furat capul tractor al unui TIR. Păgubitul l-a dat înjudecată şi a rezultat Dosarul penal nr. 96/828/2005, art. 213 c.p. *-Doi ani mai târziu, în august 2006, comisarii Gărzii Financiare Argeş au descins în gospodăria lui Ion Damian din Călineşti, unde au găsit 7.200 sticle PET, de câte un litru cu „Rom Jamaika” cu etichete şi timbre fiscale false, şi 4200 litri de alcool dublu rafinat. În aceeaşi noapte, tot comisarii G.F. au oprit o camionetă înmatriculată în Capitală, plină cu sticle de „Rom Jamaika”, pentru piaţa şi cârciumile Bucureştiului, având aceeaşi provenienţă. Ziua următoare, poliţiştii şi comisarii G.F. au constat că, în spatele afacerii cu spirtoase contrafăcute era tocmai inspectorul principal al FISC-ului din cadrul Administraţiei Finaciare Leordeni, Mihai Georgescu. Tot în noaptea cu pricină, au mai fost găsite şi 21.000 de etichete cu preţuri şi câteva mii de timbre fiscale şi banderole cu numele unor firme fantomă. A doua zi, poliţiştii au descins şi la domiciliul inspectorul Geogescu, unde au găsit alţi 5.000 litri de spirtase contrafăcute. Nu se cunosc detalii despre dosarul de urmărire penală, pentru evaziune fiscală, întocmit de G.F: Argeş şi Poliţie. *-În 2008, Mihai Goergescu recidivează şi este prins din nou de comisarii G.F. şi Poliţie cu băutri alcoolice contarfăcute. I-a fost iarăşi întocmit dosar de cercetarre penală pentru evaziune fiscală. Este vorba despre Dosarul nr. 491/828/2008, din data de 21.04.2008, dosar nesoluţionat nici până azi de către judecătorii Judecătoriei Topoloveni, deşi au fost acordate numai în 2008 12 termene, başca cele acordate în 2009 şi 2010. Abia zilele trecute Mihai Georgescu în ciuda sumei de peste 15 miliarde lei jefuită de stat, a fost condamnat de către Judecătoria Topoloveni, la 3 ani şi 6 luni, dar cu suspendarea executării pedepsei. Sentinţa însă nu este definitivă, putând fi atacată la instanţele superioare (Tribunal, Curte de Apel şi Î.C.C.J. Bucureşti), iar în locul lui Mihai Georgescu la conducerea PRM Arge; a fost numit un alt peremist din Curtea de Argeş.. Ştefan Dumitru Afrimescu
PS: Detaliile dosarului 491/828/CP/2008, din 21.04.2008, potrivit Instanţei Judecătoriei Topoloveni:
: 491/828/2008
Înregistrat în da 21.04.2008
Obiect dosar: infractiuni de evaziune fiscală (Legea nr.87/1994) 296/1 al. 1 lit b din Lg. 571/2003
Materia juridică: Penal
Stadiu procesual: Fond
Părţi:
Georgescu Mihai : Inculpat
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - PRIN DIRECTIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE ARGEŞ : Parte civilă
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ : Parte civilă
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - AUTORITATEA NAŢIONALĂ A VĂMILOR - PRIN DIRECTIA JUDEŢEANĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE ARGEŞ : Parte civilă
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - AUTORITATEA NAŢIONALĂ A VĂMILOR - PRIN DIRECTIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE CRAIOVA : Parte civilă
Constantin Virginia : Martor
Constantin Virginia : Martor
TERMENE DE JUDECATĂ:
Data
Soluţie Detalii
01/03/2010 Amână pronunţarea asupra cauzei la data de 08.03.2010. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01.03.2010. Amânat
01/09/2008 Se emit adrese către Primăria Comunei Răteşti şi Primăria Comunei Călineşti, Serviciul Taxe şi Impozite pentru a comunica bunurile mobile şi imobile deţinute in proprietate de către inculpat, precum şi situaţia juridică a acestora. Se citează martorii din acte Damian Ion, Damian Viorica, Damian Mihaela Elena, Paraschiv Cristian , Popa Gheorghe, Chiuţă Cristian Florin, cf. disp. art. 175 Cod proc. pen. Se emite adresă către IPJ Argeş –Evidenţă operativă şi cazier judiciar pentru a verifica şi elibera copie de pe fişa de cazier judiciar privind inculpatul . Amână judecarea cauzei la data de 29.09.2008. Cu apel o dată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţa publică de la 01 Septembrie 2008 Încheiere
02/06/2008 Admite cererea formulată de apărătorul inculpatului prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată , fiind în imposibilitate de a se prezenta la acest termen. Dispune , in raport de cererea formulată de reprezentantul părţii civile şi de înscrisul depus la fila 4 a dosarului, citarea in cauză Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi la adresa din Bucureşti , str. Apolodor nr. 17 , sector 5, , cf. disp. art. 291Cod proc. pen. Se reia procedura de citare cu inculpatul , cf. disp. art. 291 Cod proc. pen. Cu apel , odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 02 Iunie 2008 Încheiere
06/04/2009 Se citează părţile. Amână judecarea cauzei la data de 27.04.2009. Pronunţată în şedinţa publică de la 06 Aprilie 2009. Încheiere
08/02/2010 Se emite adresă către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş pentru a comunica dacă inculpatul a formulat contestaţie împotriva deciziei de impunere nr.8290/ 03.04.2009, iar în caz afirmativ modul de soluţionare al contestaţiei. Se citează martorul Damian Gheorghe, conform disp. art. 175 Cod procedură penală şi cu mandat de aducere cu însoţitor, conform disp. art.183 Cod procedură penală. Se reia procedura de citare cu părţile civile, cf. disp. art. 291 Cod proc. pen Amână cauza la data de 01.03.2010. Cu apel, odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 08.02.2010 Încheiere
08/03/2010 În temeiul disp.art. 306 Cod proc. pen. amână pronunţarea asupra cauzei la data de 15.03.2010. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.03.2010. Amânat
09/02/2009 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: Admite cererea formulată de reprezentantul părţii civile privind acordarea unui nou termen de judecată pentru a da posibilitatea acestuia să depună la dosar înscrisuri cu privire la soluţionarea cererii de introducere în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş, formulată de inculpat la termenul de judecată din data de 15.12.2008. Amână cauza la data de 09.03.2009 în vederea audierii martorilor din acte Bujor Ion Alexandru, Brînduşescu Valentin Dorel, Băran Rodica, Păsărică Mircea, Constantin Virginia, Ghiţă Ion, Dumitrache Robert, Mihu Marius Cezar şi Răduţ Ştefan, lipsă la termenul de faţă, în a căror ascultare se stăruie, sens în care se reia procedura de citare cu aceştia, cf. disp.art. 175 Cod proc. pen. şi cu mandat de aducere cu însoţitor, cf. disp.art. 183 Cod proc. pen. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 09.02.2009. Preşedinte, Daniela Neacşu Încheiere
09/03/2009 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: În vederea stabilirii cadrului procesual legal, dispune introducerea şi citarea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor-Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, având în vedere aspectele precizate în conţinutul adresei nr. 9913/2009. Se emite adresă către partea civilă Autorităţii Naţionale a Vămilor-Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, pentru a preciza dacă se constituie parte civilă iar în caz afirmativ cuantumul pretenţiilor civile . Pune în vedere părţii civile - Agenţia Natională de Administrare Fiscală prin reprezentant să îşi precizeze în scris poziţia cu privire la pretenţii civile solicitate iniţial prin cererea formulată la fila 4 a dosarului şi cu privire la cererea privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului în raport de aspectele învederate la acest termen de judecată. Pune în vedere inculpatului să depună la dosar înscrisuri privind dreptul de proprietate asupra terenului de 2500 m. p situat în comuna Călineşti, judeţul Argeş în vederea soluţionării cererii de instituire a sechestrului asigurător. Se emite adresă către I.P.J-Argeş –Evidenţă Operativă şi cazier judiciar pentru a verifica şi elibera copie de pe fişa de cazier judiciar privind pe inculpat. Amână cauza la data de 06.04.2009, pentru când se citează martorii din acte Bujor Ion Alexandru, Brînduşescu Valentin Dorel, Băran Rodica, Păsărică Mircea, Constantin Virginia, Ghiţă Ion, Dumitrache Robert, Mihu Marius Cezar şi Răduţ Ştefan, lipsă la termenul de faţă, în a căror ascultare se stăruie, sens în care se reia procedura de citare cu aceştia, cf. disp.art. 175 Cod proc. pen. şi cu mandat de aducere cu însoţitor, cf. disp.art. 183 Cod proc. pen. Cu apel, o dată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Martie 2009. Preşedinte, Daniela Neacşu Grefier, Casiana Vrănescu Încheiere
12/05/2008 Amână judecarea cauzei la data de 02.06.2008 , in vederea desemnării unui apărător din oficiu, care să-i asigure asistenţa juridică inculpatului, sens in care se va emite adresă către Baroul de Avocaţi Piteşti. Se reia procedura de citare cu inculpatul cf. disp. art. 291 Cod proc. pen. Cu apel , odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 12 Mai 2008 Încheiere
14/09/2009 Amână judecarea cauzei la data de 28.09.2009, pentru când se citează părţile care nu au termen în cunoştinţă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14 Septembrie 2009. Încheiere
14/12/2009 Amana pronunţarea la data de 21.12.2009. Cu drept de apel, odată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.12.2009 Încheiere
15/12/2008 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: Proroga discuţia privind introducerea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş, la proximul termen de judecată după ce părţile vor lua cunoştinţă de înscrisurile depuse la dosar, în dovedirea acesteia. Dispune din oficiu emiterea unei adrese către Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei Bucureşti pentru a comunica instanţei domiciliul actual al martorilor din acte Bujor Ion Alexandru, Brânduşescu Valentin-Dorel şi Păsărică Mircea în vederea realizării procedurii de citare. Se citează martorii din acte cf.art.175 C.pr.penală. Amână cauza la data de 19.01.2009. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Decembrie 2008. Preşedinte, Daniela Neacşu Încheiere
agina 1 2 | 3 |
hartă ::
1*-Starea culturii argeşene Instituţii culturale, autori şi opere
Poate că ar trebui până la urmă să pună cineva degetul pe rană şi să spună odată adevărul despre starea actului cultural şi artistic din Argeş. Ei bine, acesta „Există, e sublim putem zice, dar cam lipseşte cu desăvârşire”, ca să-l cităm pe Caragiale. Din păcate este o boală mai veche a acestei zone, mai exact din anul destrămării colectivului redacţional al Revistei Argeş: Tomozei-Mugur-Ivănescu. Din acea perioadă, de post- dezgheţ cultural, cei trei fiind cumva exilaţi în Argeş, actul cultural argeşan a tot coborât, până ce, iată, a ajuns în ziua de azi, să atingă nivelul cel mai de jos. Despre cauzele acestui declin şi efectele pe termen mediu şi lung, în cele ce urmează.
Instituţiile culturale şi rolul ambiguu al acestora
În Argeş există următoarele instituţii culturale: Direcţia Judeţeană de Cultură şi Culte, care a stat aproape o jumătate de an fără conducere, Centrul Cultural şi Comisiile de Cultură din cadrul C.J. şi C.L., care în loc să-şi facă treba pentru care au fost create mai mult se calcă pe bombeuri, punându-şi tot felul de tălpi una, celeilalte. Nimeni din aceste structuri nu a auzit, sau nu a vrut să audă, despre mangementul cultural şi marketingul actului de cultură. Şi dacă tot nu ştiu cu ce se „mănâncă” cele două noţiuni, atuci măcar să subvenţioneze valoarea produsului cultural. Şi nu ca acum, nonvaloarea, respectiv subprodusul cultural. Din păcate, atât Primăria şi CJ, cât şi Centrul Cultural, preferă să arunce zeci de miliarde de lei pe apa sâmbetei pentru tot felul de pseudproduse culturale, finanţând în fapt nonvaloarea, subprodusul cultural. Şi totul pe bani publici.
Orhestră Simfoncă în ţinutul fanilor PSD, de mici, bere şi manele!
Am ajuns să fim piteşteanul cu statuia lui, sau omul cu arteziana sa, când mult mai necesar era să fi fost autorul şi cărţile lui, sau omul şi spectacolul său de teatru. Existenţa Orhestrei Simfonice era poate necasară, dar numai după o prealabilă pregătire a ”terenului”. Chit că este teribil de costisitoare. Şi aceasta, întrucât, ar fi trebuit mai întâi asigurate: finanţarea proiectului, o sală de spectacole adecvată concertelor instrumentale instrumentişti şi muzicieni de înaltă clasă şi nu în ultimul rând, un public educat în spiritul clasic. Publicul nostru este fan (PSD), de mici, bere şi manele sau cel mult de muzică de petrecere. Nici măcar de folclor autentic. Şi-atunci, cui a trebuit această Orhetră Simfonică? Primarelui, ex-directorului de la Centrul Cultural? Boss-ului din fruntea C.J.? Greu de precizat.
Compromisul în Cultură
Cu siguranţă, nimic nu poate fi mai dăunător unei culturi, fie chiar şi de provincie, decât compromisul făcut pe seama ei chiar de către diriguitori. După cum este cunoscut, în Argeş fiinţează vreo trei reviste de cultură: Revista Argeş, Cafeneaua literară şi Cultura. Calende, cea de-a patra revistă, singura care se ridica la un anumit standard şi-a încetat activitatea cu peste doi-trei ani în urmă, din lipsă de fonduri. Primele două reviste sunt finaţate de către primărie şi Consiliul Local (C.L.), iar Revista „Cultura” e finţată de Consiliul Judeţean (CJ). Din păcate, atât Revista Argeş cât şi Cafeneaua literară sunt revistele celor care le conduc. Directorii lor decid unilateral când, pe cine şi ce publică. Astfel că, în ciuda faptului că finanţarea este suportată de Primăria şi C.L Piteşti, cele două reviste, găzduiesc în paginile lor mai ales autori din afara judeţului: din Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Timişoara şi din Capitală. Desigur că nimic nu pare a fi rău în asta. Numai că, directorii celor două reviste în loc să promoveze la schimb în revistele din Cluj, Constanţa, Craiova Iaşi, Timişoara şi din Capitală, autori argeşeni, se promovează eclusiv pe ei. Dar, compromisul în actul cultural din Argeş merge până acolo, încât a ajuns să vicieze până şi rezultatele puţinelor concursuri literare găzduite de Centrul Cultural sau de Revista Argeş, prin accelaşi Centru Cultural. Centru Cultural, care sponsorizează şi apariţia unei pseudoreviste de... pseudoepigrame. Şi aceasta, doar pentru că directorul fiţuicii este „tare-n clanţă”(?!). La fel a procedat şi cu unii dintre autori, cărora le-a sponsorizat apariţia mai multor cărţi, deşi aceştia sunt şi membrii ai USR şi se află şi la a şaptea, a opta sau a zecea carte. Păi, dacă nu au reuşit să convingă în niciuna ditre cărţile apărute anterior, atunci pentru ce continuii să sponsorizezi la nesfârşit apariţia altor subproduse, ale aceloraşi autori?
Autori argeşeni şi...”operele” lor
În nomenclatorul de profesii, meseria de scriitor este asimilată scriitorului de vagoane din staţiile CFR. Se pare că unii dintre autorii argeşeni ţin cu tot dinadinsul să se încadreze întocmai acestei definiţii.lapidare a DEX-ului, fără a fi reuşit până acum să-şi depăşescă propria condiţie. Aşadar, în ediţia de azi vom lua în discuţie pe unii dintre autorii locali şi cărţile lor. Demersul nostru va începe, cu cine altcineva decât, cu decanul de vârstă al scriitorimii argeşene. Şi anume, cu una dintre (sperăm), ultimele relicve ale proletcultismului (protocronismului) local, prozatorul şi dramaturgul Marin Ioniţă. Crescut şi instruit la Şcoala de Literatură de pe „Kisseleff” a rămas de-atunci tot restul vieţii tributar acelei şcoli. Ajuns la vârsta senectuţii îşi mai scapă mâinile pe sânii şi-n chiloţii unor poetese minore, şi ca vârstă şi ca talent, pe care, sub pretextul promovării pe „sticlă” îşi permite să le pipăie live... ”talentele” (sânii şi zona pubiană). A fost şi a rămas toată viaţa un scriitor minor. Cu toate acestea, aproape în fiecare an şi-a tipărit o carte, fireşte pe banii municipalităţii sau ai C.J. Despre Florin Silişteanu „omul” şi jurnaluistul s-au scris pagini întregi. De o moralitate îndoielnică, Sile şi-a permis să-şi facă viaţa, când vraişte, când varză. A reuşit să-l „facă muci” pe directorul cotidianului local Argeşul liber, pretinzând că va merge în Afganistan dacă îi va acordată suma de 10.000 USD. Numai că nu a ajuns nici măcar până la Bucureşti. Sile transmitea „corespondenţe” din „teatrul de război” al...teraselor de cartier ale Piteştiului. Cât despre poezia lui Sile, accesaţi vă rog site-ul www.poezie.ro şi vă veţi minuna cum un autor care scrie o asemenea poezie a fost „uns” membru USR, filiala Argeş. Tot în peisajul literar argeşan există şi copilul minune al poeziei universale: Crisian Gava, care finalmente s-a dovedit a fi doar o chestie gonflabilă. Un simplu vesificator aidoma mentorului său, Adrian Păunescu. Şi lista poate continua cu alţi autori şi autoare gen Calinic Argatu, Jan Dumitraşcu, Maria Diana Popescu, Denisa Popescu, Dorina Mihai, Mihaela Sandu, Gabriela Zăvăluş etc. Cei nominalizaţi chiar sunt paraleli cu poezia şi cu literatura în general. Cu toate acestea şi-au tipărit câteva volume, iar unii sunt chiar membrii ai USR. Mai mult, există autori despre ale căror cărţi nu a scris nimeni, „pe bune”, nici măcar un rând. Cel mult s-au periat ei între ei, în genul: „scrie tu, despre mine, azi de bine, şi mâine voi scrie şi eu despre tine... tot de bine”. Numiţi cum vreţi asemenea practici, acest mod de ascensiune, dar tot compromis cultural se chiamă, dacă nu cumva chiar „troc”...Troc cultural!
„Culturnicii” de ieri şi de azi, repuşi pe tapet!
Mulţi ne-am întrebat de ce Cultura argeşană se află la nivelul cel mai de jos. Păi nici nu ar avea unde fi, atâta timp cât este făcută fie de veleitari, fie de foşti sau actuali „culturnici”. Spre exemplu: timp de peste un deceniu, Cultura argeşană a fost condusă de un fost director de penitenciar, cu gradul de colonel în retragere, fost CI-st (ofiţer contrainformaţii), Dl. Liviu Martin, nimeni altul decât soţul poetei Denisa Popescu. De la înălţimea funcţiei sale editează sub egida CJ, revista „Cultura”, cea care scria în ultima apariţie pe 2008, la modul cel mai laudativ, despre câştigarea alegerilor locale în Argeş de către PSD şi de mâna întinsă culturii de către realesul preşedinte al CJ, Constantin Nicolescu. La un asemenea electorat, asemenea „cultură”, de valoarea nici măcar a unei cepe degerate! Mai nou, Jan Dumitraşcu, reîntors în fruntea refistei Argeş a scos semnăturile unor autori ca Mircea Bârsilă, Nicolae Oprea, Dumitru Augustin Doman, Virgil Diaconu. Urmează Aurel Sibiceanu şi Magda Grigore.Cu toţii vârfurile „optzecismului” local. Şi aceasta, pentru a face loc unora ca Petre Popa fost şef al Culturii argeşene înainte de ’89, reprezentant al „Generaţiei ’60”,Marin Ioniţă, etc. Prin urmare, în cultura argeşană are loc o revenire la protocronismul anilor ’60! Curat proletcultism în plin postmodernism! Curată restauraţie, coane Jenică! Ştefan Dumitru Afrimescu
2*-Mafiile imobiliare argeşene
Mafiile imobiliare de oriunde ar fi, inclusiv din România, nu pot exista fără a avea în spate o înaltă protecţie, fie de la o grupare politică sau alta, fie de la un inalt funcţionar guvernamental, local sau de la „Centru”, care s-a lăsat corupt, pentru a cumpăra la rândul lui alţi înalţi protectori, cu care, de altfel, împarte „prada”. O pradă care poate ajunge la sute de mii, milioane sau chiar zeci de milioane de euro. Din aceste mafii fac parte primari, consilieri locali şi judeţeni, funcţionari din prefecturi şi consilii judeţene, funcţionari ai oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară, politicieni şi chiar înalţi funcţionari publici şi/sau înalţi demnitari ai statului.
„Filiere” fără frontiere
În Argeş au fost „subtilizate” Hotelul „Muscelul” din Câmpulung, Băile Bughea de Sus şi Bughea de Jos şi Cabana Voinea. Fericitul proprietar al acestui lanţ hotelier este nimeni altul decât ex-directorul ARO, Iustin Preoteasa, toate însă trecute pe numele consoartei. Nici cunoscuta „Casă Regală” din acelaşi municipiu nu a fost ocolită de mafia imobiliară din zonă, la acest moment aparţinând lui Grozavu, un fost sportv, devenit recuperator şi proxenet. Şi la Piteşti, Hotelul Muntenia a intrat în proprietatea patronului de la „Sylva Grup”, Nicolae Ivănescu şi camarilei acestuia. La fel urmează să se întâmple şi cu fostul sediu al SC”Apă-Canal”, precum şi cu imobilul cunoscut drept „Casa Căsătoriilor”. Ca să nu mai amintim de Pădurea Trivale, din care a fost deja ruptă o halcă de peste 200 de ha, printre principalii beneficiari fiind acelaşi Nicolae Ivănescu, care şi-a teleportat 33 ha de pădure de la Răteşti, fix în Pădurea Trivale..
Mafiile terenurilor
Probabil că deja vă sunt cunoscute poreclele preşedintelui C.J., Constantin Nicolescu. Cea de „Vecinul” vă spune ceva? Dacă nu, atunci vă voi „decripta-o” eu: i se mai spune şi „vecinu” pentru că chiar şi acolo unde nu te-ai aştepta niciodată dom’ Nicolescu se învecinează cu mai toţi argeşeni, şi să nu temiri dacă-ntr-o zi îţi va deveni vecin şi ţie. În tot acest timp, mafiile imobiliare s-au specializat, adaptându-se în funcţie de situaţiile create. În sensul că, în momentul în care a început să crească valoarea terenurilor, şi mafiile s-au specializat pe speculaţii cu terenuri. Cele mai vânate suprafeţe au fost cele situate în oraşe, în jurul acestora, în preajma autostrăzilor, dar mai ales a viitoarelor autostrăzi sau centuri ocolitoare ale oraşelor, unde se pot construi benzinării sau parcări dar şi supermarketuri, cum sunt PIC, Metro şi Carfour, Jupiter City, Kaufland sau supermarket-ul situat pe locul fostului Rolast. Ca să nu mai vorbim de terenurile situate în zonele turistice, unde se pot construi hoteluri, restaurante sau pensiuni, ori urmează să fie dezvolatate proiecte turistice de avenrgură, cum este proiectul de la Molivişi, cu infrastructură cu tot, zona Lacului Vidraru şi/sau zona Piscul Negru, Cabana Capra, Cheile Dâmbovicioarei ori Cheia, Rucăr, Moieciu sau Fundata.
Samsarii imobiliari
Puţini români de rând, şi argeşenii cu atât mai puţini, ştiu că, modul cel mai frecvent de spălare a banilor negri sau a celor proveniţi din economia subterană, sunt investiţiile în domeniul imobiliar, respectiv în terenuri, vile şi apartamente. Cazul Nicolae Oiţă Marinescu şi terenul de sub fostul „Lactag”, este cât se poate de relevant. Desigur nu e singurul, dar deocamdată este singurul dovedit. Un alt caz ar fi cel al fostului patron de la „Piaţa Italia”, Toni Lombardo care a fost un timp asociat cu însuşi „regele jocurilor de poker electronic”, un conaţional, care era unul dintre cei mai căutaţi mafioţii italieni în toată lumea, de către INTERPOL. După ce şi-a închis afacerea numită Piaţa Italia, Lombardo şi-a investit toţi banii, bună parte din ei „bani negri”, în terenuri forestiere situate în Pădurea Trivale, unde se pare că va construi un cartier rezidenţial de vile. Tot un astfel de exemplu este şi Mitu Chinezu. La fel de cunoscute sunt mânăriile fostului şef al Poliţiei Române, chestorul Nicolae Berechet cu cele 9 ha de pădure, transferate de la Moşoaia, taman pe malurile Lacului Vidraru. Nici fostul mai-marele pădurilor patriei, Filip Georgescu nu s-a lăsat mai prejos şi... ce să facă şi el, şi-a transferat la rându-i în jur de 10 ha de pădure de la Bârla natală a consoartei, în paradisurile imobiliare şi turistice de la Vidraru, Bascov, Ştefăneşti şi Albota. Până şi odrasla unui fost secretar de stat în Ministerul Industriilor Răzvan Grigorescu, proprietar al mai multor hoteluri, şi-a transferat câteva zeci de ha de pădure de la Nucşoara tot malurile Lacului Vidraru. Şi lista rămâne deschisă. Ca să nu mai vorbim de primarii comunelor Leordeni, Topoloveni şi Alboata, ori de Costel Zamfir ex-primarul de la Bradu, care tocmai a primit o somaţie de 2,2 miliarde lei, sau cel de la Moşoaia, ori de cel de la Mărăcineni, unde dom Şerban pe mână cu Stelian Crăciun a prăduit tot ce mai rămăsese de la foştii primari. Şi la Miceşti, dom Voicu a prăduit o halcă de peste 200 de ha din moşia lui Istrate Micescu. Despre ex-primarul de la Rucăr, Titi Ghica se spune că deţine vreo doi sau chiar trei munţi, cu pădurile câte-au mai rămas cu tot.
Cămătarii
O altă tagmă de „investitori” în imobiliare sunt cămătarii, care la rândul lor spală banii împrumutaţi cu camătă, amatorilor de senzaţii tari. Imprumuturile de la cămătari se fac întotdeauna gajând suma cu unul sau mai multe imobile (terenuri, vile sau apartamente). La data scadenţei, dacă nu a fost achitat „imprumutul”, şi de regulă au grijă să nu ai cum să-l mai achiţi, şi-au însuşit „gajul”, respectiv terenul vila sau apartamentul, pentru ca în cel mai scurt timp să-l vândă cu un preţ, uneori şi de 10 ori mai mare decât suma imprumutată. Toţi cămătarii sunt pe mână cu avocaţii şi executorii judecătoreşti, uneori chiar şi cu instanţele, care îi informează la timp despre orice executare silită sau licitaţie. Apoi, cu sumele obţinute din astfel de „tranzacţii” participă la alte şi alte licitaţii, asupra cărora au fost informaţi. Licitaţii, organizate fie de instanţe, în urma unor executări silite, fie direct de bănci sau alţi „creditori”. Dar, cămătării ies cel mai avantajaţi din tarnzacţiile cu terenuri. Astfel, după achiziţionarea unor suprefeţe de câteva ha, urmează parcelarea terenului în suprafeţe cuprinse între 500 şi 1000 de mp. Pentru a vinde cât mai multe din aceste parcele, crează o dependenţă între ele, prin limitarea accesului la celelalte sau la cea mai valoroasă parcelă, ori la utilităţi, cum ar fi drumuri, apă, gaze şi curent electric.
Ştefan Dumitru Afrimescu
3*-La PRM Argeş avocatul a fost schimbat cu inculpatul
Conducerea centrală a PRM a exclus din partid mai mulţi membri marcanţi, care însemnau ceva pentru partidul lui C.V. Tudor. Printre cei excluşi din PRM se numără şi Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, cel care la prezidenţiale a reuşit să plasese filiala argeşană pe locul doi pe ţară ca număr de voturi.Marian Fulga este de formaţie jurist, fiind un destul de bun avocat al Baroului Argeş. Cel care l-a înlocuit la conducerea filialei argeşene a PRM este Mihai Georgescu, inculpat în cel puţin două dosare de cercetare penală.
Al Capone de la FISC falsifica alcool-Cazierul lui Mhai Georgescu *-Prin 2004-2005, Mihai Gergescu a abuzat de încrederea patronului SC „Foca Pallet” SRL şi i-a furat capul tractor al unui TIR. Păgubitul l-a dat înjudecată şi a rezultat Dosarul penal nr. 96/828/2005, art. 213 c.p. *-Doi ani mai târziu, în august 2006, comisarii Gărzii Financiare Argeş au descins în gospodăria lui Ion Damian din Călineşti, unde au găsit 7.200 sticle PET, de câte un litru cu „Rom Jamaika” cu etichete şi timbre fiscale false, şi 4200 litri de alcool dublu rafinat. În aceeaşi noapte, tot comisarii G.F. au oprit o camionetă înmatriculată în Capitală, plină cu sticle de „Rom Jamaika”, pentru piaţa şi cârciumile Bucureştiului, având aceeaşi provenienţă. Ziua următoare, poliţiştii şi comisarii G.F. au constat că, în spatele afacerii cu spirtoase contrafăcute era tocmai inspectorul principal al FISC-ului din cadrul Administraţiei Finaciare Leordeni, Mihai Georgescu. Tot în noaptea cu pricină, au mai fost găsite şi 21.000 de etichete cu preţuri şi câteva mii de timbre fiscale şi banderole cu numele unor firme fantomă. A doua zi, poliţiştii au descins şi la domiciliul inspectorul Geogescu, unde au găsit alţi 5.000 litri de spirtase contrafăcute. Nu se cunosc detalii despre dosarul de urmărire penală, pentru evaziune fiscală, întocmit de G.F: Argeş şi Poliţie. *-În 2008, Mihai Goergescu recidivează şi este prins din nou de comisarii G.F. şi Poliţie cu băutri alcoolice contarfăcute. I-a fost iarăşi întocmit dosar de cercetarre penală pentru evaziune fiscală. Este vorba despre Dosarul nr. 491/828/2008, din data de 21.04.2008, dosar nesoluţionat nici până azi de către judecătorii Judecătoriei Topoloveni, deşi au fost acordate numai în 2008 12 termene, başca cele acordate în 2009 şi 2010. Abia zilele trecute Mihai Georgescu în ciuda sumei de peste 15 miliarde lei jefuită de stat, a fost condamnat de către Judecătoria Topoloveni, la 3 ani şi 6 luni, dar cu suspendarea executării pedepsei. Sentinţa însă nu este definitivă, putând fi atacată la instanţele superioare (Tribunal, Curte de Apel şi Î.C.C.J. Bucureşti), iar în locul lui Mihai Georgescu la conducerea PRM Arge; a fost numit un alt peremist din Curtea de Argeş.. Ştefan Dumitru Afrimescu
PS: Detaliile dosarului 491/828/CP/2008, din 21.04.2008, potrivit Instanţei Judecătoriei Topoloveni:
: 491/828/2008
Înregistrat în da 21.04.2008
Obiect dosar: infractiuni de evaziune fiscală (Legea nr.87/1994) 296/1 al. 1 lit b din Lg. 571/2003
Materia juridică: Penal
Stadiu procesual: Fond
Părţi:
Georgescu Mihai : Inculpat
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - PRIN DIRECTIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE ARGEŞ : Parte civilă
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ : Parte civilă
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - AUTORITATEA NAŢIONALĂ A VĂMILOR - PRIN DIRECTIA JUDEŢEANĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE ARGEŞ : Parte civilă
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - AUTORITATEA NAŢIONALĂ A VĂMILOR - PRIN DIRECTIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE CRAIOVA : Parte civilă
Constantin Virginia : Martor
Constantin Virginia : Martor
TERMENE DE JUDECATĂ:
Data
Soluţie Detalii
01/03/2010 Amână pronunţarea asupra cauzei la data de 08.03.2010. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01.03.2010. Amânat
01/09/2008 Se emit adrese către Primăria Comunei Răteşti şi Primăria Comunei Călineşti, Serviciul Taxe şi Impozite pentru a comunica bunurile mobile şi imobile deţinute in proprietate de către inculpat, precum şi situaţia juridică a acestora. Se citează martorii din acte Damian Ion, Damian Viorica, Damian Mihaela Elena, Paraschiv Cristian , Popa Gheorghe, Chiuţă Cristian Florin, cf. disp. art. 175 Cod proc. pen. Se emite adresă către IPJ Argeş –Evidenţă operativă şi cazier judiciar pentru a verifica şi elibera copie de pe fişa de cazier judiciar privind inculpatul . Amână judecarea cauzei la data de 29.09.2008. Cu apel o dată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţa publică de la 01 Septembrie 2008 Încheiere
02/06/2008 Admite cererea formulată de apărătorul inculpatului prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată , fiind în imposibilitate de a se prezenta la acest termen. Dispune , in raport de cererea formulată de reprezentantul părţii civile şi de înscrisul depus la fila 4 a dosarului, citarea in cauză Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi la adresa din Bucureşti , str. Apolodor nr. 17 , sector 5, , cf. disp. art. 291Cod proc. pen. Se reia procedura de citare cu inculpatul , cf. disp. art. 291 Cod proc. pen. Cu apel , odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 02 Iunie 2008 Încheiere
06/04/2009 Se citează părţile. Amână judecarea cauzei la data de 27.04.2009. Pronunţată în şedinţa publică de la 06 Aprilie 2009. Încheiere
08/02/2010 Se emite adresă către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş pentru a comunica dacă inculpatul a formulat contestaţie împotriva deciziei de impunere nr.8290/ 03.04.2009, iar în caz afirmativ modul de soluţionare al contestaţiei. Se citează martorul Damian Gheorghe, conform disp. art. 175 Cod procedură penală şi cu mandat de aducere cu însoţitor, conform disp. art.183 Cod procedură penală. Se reia procedura de citare cu părţile civile, cf. disp. art. 291 Cod proc. pen Amână cauza la data de 01.03.2010. Cu apel, odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 08.02.2010 Încheiere
08/03/2010 În temeiul disp.art. 306 Cod proc. pen. amână pronunţarea asupra cauzei la data de 15.03.2010. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.03.2010. Amânat
09/02/2009 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: Admite cererea formulată de reprezentantul părţii civile privind acordarea unui nou termen de judecată pentru a da posibilitatea acestuia să depună la dosar înscrisuri cu privire la soluţionarea cererii de introducere în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş, formulată de inculpat la termenul de judecată din data de 15.12.2008. Amână cauza la data de 09.03.2009 în vederea audierii martorilor din acte Bujor Ion Alexandru, Brînduşescu Valentin Dorel, Băran Rodica, Păsărică Mircea, Constantin Virginia, Ghiţă Ion, Dumitrache Robert, Mihu Marius Cezar şi Răduţ Ştefan, lipsă la termenul de faţă, în a căror ascultare se stăruie, sens în care se reia procedura de citare cu aceştia, cf. disp.art. 175 Cod proc. pen. şi cu mandat de aducere cu însoţitor, cf. disp.art. 183 Cod proc. pen. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 09.02.2009. Preşedinte, Daniela Neacşu Încheiere
09/03/2009 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: În vederea stabilirii cadrului procesual legal, dispune introducerea şi citarea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor-Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, având în vedere aspectele precizate în conţinutul adresei nr. 9913/2009. Se emite adresă către partea civilă Autorităţii Naţionale a Vămilor-Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, pentru a preciza dacă se constituie parte civilă iar în caz afirmativ cuantumul pretenţiilor civile . Pune în vedere părţii civile - Agenţia Natională de Administrare Fiscală prin reprezentant să îşi precizeze în scris poziţia cu privire la pretenţii civile solicitate iniţial prin cererea formulată la fila 4 a dosarului şi cu privire la cererea privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului în raport de aspectele învederate la acest termen de judecată. Pune în vedere inculpatului să depună la dosar înscrisuri privind dreptul de proprietate asupra terenului de 2500 m. p situat în comuna Călineşti, judeţul Argeş în vederea soluţionării cererii de instituire a sechestrului asigurător. Se emite adresă către I.P.J-Argeş –Evidenţă Operativă şi cazier judiciar pentru a verifica şi elibera copie de pe fişa de cazier judiciar privind pe inculpat. Amână cauza la data de 06.04.2009, pentru când se citează martorii din acte Bujor Ion Alexandru, Brînduşescu Valentin Dorel, Băran Rodica, Păsărică Mircea, Constantin Virginia, Ghiţă Ion, Dumitrache Robert, Mihu Marius Cezar şi Răduţ Ştefan, lipsă la termenul de faţă, în a căror ascultare se stăruie, sens în care se reia procedura de citare cu aceştia, cf. disp.art. 175 Cod proc. pen. şi cu mandat de aducere cu însoţitor, cf. disp.art. 183 Cod proc. pen. Cu apel, o dată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Martie 2009. Preşedinte, Daniela Neacşu Grefier, Casiana Vrănescu Încheiere
12/05/2008 Amână judecarea cauzei la data de 02.06.2008 , in vederea desemnării unui apărător din oficiu, care să-i asigure asistenţa juridică inculpatului, sens in care se va emite adresă către Baroul de Avocaţi Piteşti. Se reia procedura de citare cu inculpatul cf. disp. art. 291 Cod proc. pen. Cu apel , odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 12 Mai 2008 Încheiere
14/09/2009 Amână judecarea cauzei la data de 28.09.2009, pentru când se citează părţile care nu au termen în cunoştinţă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14 Septembrie 2009. Încheiere
14/12/2009 Amana pronunţarea la data de 21.12.2009. Cu drept de apel, odată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.12.2009 Încheiere
15/12/2008 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: Proroga discuţia privind introducerea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş, la proximul termen de judecată după ce părţile vor lua cunoştinţă de înscrisurile depuse la dosar, în dovedirea acesteia. Dispune din oficiu emiterea unei adrese către Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei Bucureşti pentru a comunica instanţei domiciliul actual al martorilor din acte Bujor Ion Alexandru, Brânduşescu Valentin-Dorel şi Păsărică Mircea în vederea realizării procedurii de citare. Se citează martorii din acte cf.art.175 C.pr.penală. Amână cauza la data de 19.01.2009. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Decembrie 2008. Preşedinte, Daniela Neacşu Încheiere
agina 1 2 | 3 |
hartă ::
Text preluat de pe blogul unui jurnalist de la Curierul zilei, Calin Popescu.
PE LANGA ZIAR. BLOG DE CURIER
Acest blog
Link de aici
Web
VINERI, 19 MARTIE 2010
Cum am fost respins si de unde n-am candidat. Nu e Kafka!
Mi-a trecut supararea si - n-am ce-ti face Dane! - dandanaua trebuie povestita. Am si eu tendinta sa-i aduc la mine pe toti cunoscutii, dar eu stiu pentru ce, cand si unde chem pe cineva, daca-l chem.
Dan Badea imi da mesaj pe blog, apoi pe mess, cum ca are sa-mi faca o propunere. Banuiam ca vrea sa ma faca mare investigator la ziarul recent lansat, la care s-a bagat el. Eu nu sunt certat cu nimeni de la Curierul, nu sunt dat afara, nu sunt demisionar, si nu stiam cum sa-l refuz.
Deocamdata, Curierul e inca printre putinele ziare din tara care sta pe propriile picioare (poate Informatia Zilei din Satu Mare - sau altii care sunt destul de nebuni sa supravietuiasca ar mai fi la fel). N-as pleca dupa atatia ani la un alt ziar sa fac concurenta ziarului actual, pentru un leu in plus. Pentru ca insista am zis, hai sa vorbesc, ca nu mai scapam de el. N-am vrut sa merg la sediul lor - acolo ma chema! - asa ca ma invita in barul Matteo sa vorbim, ca vine si patronul lui sa-mi propuna "ceva".
Merg cu cateva minute inainte, sa comand eu, ca sa scap de faza penibila cu cinstea facuta de presupusul angajator. Cand intru, il vad pe Mitrus la o masa cu mai multi, ma apropii, o vad si pe Luiza Dobrescu cu altii, intre care Stancescu, redactorul lor sef. "Aici, aici!" imi face semn Luiza. Ma asez: erau cei doi actionari ai ziarului, unul venit si cu femeia. Vorbeau cu Mitrus, care nu intelegea de ce, daca l-au pus secretar de redactie i se iau textele la corectura la Bucuresti, si nu se publica decat stirutele. Unul din actionari le reprosa in schimb, ca "deja de la al doilea numar au inceput cu stiri normale despre PNL". Apoi, Stancescu le explica de ce vrea sa plece pleaca: directoarea ziarului (are si asa ceva) i-a explicat, ca, avand in vedere ca torul se face la Bucuresti, rolul lui ca redactor sef e sa se ocupe de curatenie. Atunci pica si ea si el o intreaba: "E adevarat ca ati zis sa ma ocup de curatenie?" "Da, pai..." "Buna ziua!" si au plecat amandoi. Cam spasiti - n-am inteles de ce: cand iti dai demisia ai dreptul macar la un pahar spart. "Directoarea" mi s-a parut un fel de pitipoanca, din cele care confunda presa cu fumatul. "Noi ne lamurim repede cand cineva nu e bun" - imi explica scena "Florin", dupa cum mi l-a prezentat Badea, care tocmai aparea si el.
Trec eu la aparat. M-au intrebat in cor "Cred ca pot sa lucrez la ziarul lor?" Ocolesc raspunsul si spun ca deocamdata eu sunt platit pe firma, eventual as mai putea lucra si ceva in plus. Ei voiau sa spuna, adica, daca sunt capabil. Pe mine ma interesa insa sa spuna intai cine sunt ei, ce vor. "Nevasta lui Pendiuc are o amant. Scrie asta", incepe unul, facand pe inteligentul. Zic: "Se vede ca nu stiti cum arata, in primul rand". Apoi, explica: "Noi atacam oameni" Eu: "Daca ai motive sa-i ataci." Apoi, celalalt, "Florin", incearca altfel: "Pe cine acopera patronul tau?" "Din politica, pe nimeni. Din oameni de afaceri, normal, pe prieteni si parteneri - Iulica Preda de exemplu." "Cine e?" "Nu sunteti din Pitesti?""Nu". Ii explic cine e. "Atunci scrie-mi pana maine o ancheta cu Iulica Preda."
Eu tot nu intelegeam: de ce sa scriu, cum vine asta, cand eu nu am zis deloc ca merg la ei, ce prostie sa imi ceara sa-l atac pe prietenul patronilor cu care lucrez de 8 ani, doar ca imi zice el, si inca repede. Apoi se amesteca si "directoarea": "Scrie-mi o ancheta cu cariera politica a lui Iani Popa si a Ancai Barbu!" Eu ezit sa raspund, iar ea incepe sa se hlizeasca. Cum ar veni: vai, ce prost, n-am mai vazut asa candidat!
Erau o multime de lucruri care trebuiau lamurite intai – cum sa nu fac concurenta fostului ziar, cum sa nu-i supar pe patroni daca plec, cum sa lucrez eventual in doua locuri, cum sa fac asta rentabil, si, nu in ultimul rand, daca publicatia lor e ziar - fiindca nu pare - si n-am chef sa fiu pion pentru santaje sau alte mizerii.
In plus, eu am inca parerea naiva ca un sef de ziar, sau macar cineva din conducere, ar trebui sa stie la ce echipa a jucat Abelard, ce filme a turnat Toma d’Aquino, cu se mananca Bacon si altele. Nu sa fie toti din aia de la care te astepti doar sa-l vezi in piata soptind: "tigari tigari, baieti" sau propunandu-ti "fetite". Dar asta e, azi nu mai sunt nici la balamuc atatia ceausesti si napoleoni cati moguli - oricine poate scoate o fituica, cateva numere. Indispus ca l-am intrebat cum de nu-l cunoaste pe Preda, "angajatorul" meu a taiat-o repede. "A, a lucrat pana acum la un cotidian?" "Nu esti ce ne trebuie noua. Avem nevoie de oameni cu inima" - adica n-am vocea lui Sorin Ovidiu Balan. Ca si cand iti trebuie "inima" sa ataci aiurea pe oricine, pana o iei in bot, in loc sa rezisti presiunilor si sa scrii adevarul. Le-am urat succes si le-am zis ca doar nu se asteptau s-o rup cu un ziar unde lucrez de 8 ani, pentru a veni la unul cu 2 numere. Ei au luat mutra: "Da, bate campii". I-am lasat in pace ca erau cu Dan, sa nu-i fac greutati.
Florin Paraschivescu, asa il cheama parca pe marele asociat, care fusese partener si cu Ghezea. Atacul e ziarul acela in care asociatul Ghezea, dupa ce s-a filmat cand facea sex oral cu Gyorfi, a facut mare material de presa cu asta. Individul inca umbla pe strada, nu s-a impuscat. Ar merita sa il pocneasca cineva odata numai ca sa-l auda zicand: "De ce dai ma?" "Dar tu de ce ai facut aia?" "De smecher". "La fel si eu". Si iata ca are un asociat care vrea sa-i continue traditia.
Badea, care m-a bagat in rahat, tacea. Imi pare rau pentru el, care scria pe blog ca "pe criza ar accepta si un salariu de 400 euro", acum a ajuns sa alerge dupa orice - scuzati - basina. Treaba lui daca are atata nevoie de cei 12 milioane fluturati, dar ce are cu mine, ii par asa de neajutorat? Dupa farsa, Dan mi-a respins apelul si nu mi-a dat nicio explicatie. De-aia am si scris. Dane, ai vrut poate sa-mi faci un bine, dar ai un stil!...
PUBLICAT DE CALIN POPESCU LA 14:40
4 COMENTARII:
Razvan spunea...
pai cand am vrut sa comentez prima oara tocmai scosesesi articolul de pe blog; acum dupa ce l-ai pus la loc, ai adaugat cateva nume, unul dintre ele fiind Kafka, cel la care vroiam sa fac si eu referire in comentariul meu :)
este o intamplare kafkiana, zi merci ca ai tecut prin ea fara sa te transformi intr-un gandac scarbos, lucru care s-ar fi intamplat daca intrai in jocul baietilor.
mi-a placut chestia "cu ce se mananca Bacon". pun pariu ca tipii de la masa ar rade de tine zicand "eta bah, asta scrie sunca cu litera mare!!! si cum adica, noi nu stim cu ce se mananca sunca!!! cu usturoi!"
mirosul de jigodie se simte si peste ocean. din pacate.
numai bine, Calin
19 MARTIE 2010, 18:52
heraasku spunea...
M-a amuzat intamplarea. Adica, daca n-ar fi amuzanta ar fi tragica.
Ai picat in ceea ce eu numesc un spatiu gol. Nu gol de substanta ci gol de om. Marturisesc ca, in ultima vreme, am incercat sa fiu mai atent la oameni. Atent pentru ca in general i-am cam ignorat. Si am avut/am placuta surpriza ca nu-i inteleg deloc. Asta nu o consider slabiciune ci ca pe o imposibilitate de a ma pozitiona corect fata de ei.
Si cred ca asta e una din dramele noastre. Vrem ceva dar nu prea stim CUM sa facem.
E Kafka, dar nu in sensul intelegerii adolescente a lui. Ci in sensul tristetii lui ca NU POATE fi ca ceilalti. Desi vrea sa fie acolo, ceva ii spune ca s-ar bucura de impartasire, nu ajunge niciodata acolo. Poate pentru ca asculta pe drum de cei care-i spun ca "stiu ei cum se face".
Sper sa fi dat in zid cu frontalul nu cu nasul.
In rest...atentie mare!
Cu bine!
20 MARTIE 2010, 11:20
Anonim spunea...
Am citit o chestiune absolut similara despre practicile maga patronilor de presa de la Atac pe afrimescu.blogspot.com. Rahat!
E o minune ca mai sunt inca jurnalisti dispusi sa lucreaze in serviciul unor asemenea indivizi. Probabil, nu sunt jurnalisti, sunt la fel de santajisti ca ei.
Un gunoi de presa acaesta fituik.
20 MARTIE 2010, 18:35
voceaargesului spunea...
Calin te rog sa-i transmiti multe salutari domnului Negut... singurul patron de ziar care a avut curajul sa prezinte, chiar daca a luat de pe un blog, mizeria din cadrul Atacului la persoanele cu bani din Arges. Ne bucuram ca nu ai ajuns sa dai "la temelie" pentru oameni ca Paraschivescu si Stancu. Te saluta cei care au refuzat sa faca santaje...
PS de la Afrimescu: Precizez că între mine şi cei de la Curierul zilei nu a fost, nu este şi nici va fi vreodată vreun fel de înţelegere. De altfel, nu vorbesc de ani de zile cu niciunul dintre ei. Nici cu Neguţ şi nici cu asociata sa.
Acest blog
Link de aici
Web
VINERI, 19 MARTIE 2010
Cum am fost respins si de unde n-am candidat. Nu e Kafka!
Mi-a trecut supararea si - n-am ce-ti face Dane! - dandanaua trebuie povestita. Am si eu tendinta sa-i aduc la mine pe toti cunoscutii, dar eu stiu pentru ce, cand si unde chem pe cineva, daca-l chem.
Dan Badea imi da mesaj pe blog, apoi pe mess, cum ca are sa-mi faca o propunere. Banuiam ca vrea sa ma faca mare investigator la ziarul recent lansat, la care s-a bagat el. Eu nu sunt certat cu nimeni de la Curierul, nu sunt dat afara, nu sunt demisionar, si nu stiam cum sa-l refuz.
Deocamdata, Curierul e inca printre putinele ziare din tara care sta pe propriile picioare (poate Informatia Zilei din Satu Mare - sau altii care sunt destul de nebuni sa supravietuiasca ar mai fi la fel). N-as pleca dupa atatia ani la un alt ziar sa fac concurenta ziarului actual, pentru un leu in plus. Pentru ca insista am zis, hai sa vorbesc, ca nu mai scapam de el. N-am vrut sa merg la sediul lor - acolo ma chema! - asa ca ma invita in barul Matteo sa vorbim, ca vine si patronul lui sa-mi propuna "ceva".
Merg cu cateva minute inainte, sa comand eu, ca sa scap de faza penibila cu cinstea facuta de presupusul angajator. Cand intru, il vad pe Mitrus la o masa cu mai multi, ma apropii, o vad si pe Luiza Dobrescu cu altii, intre care Stancescu, redactorul lor sef. "Aici, aici!" imi face semn Luiza. Ma asez: erau cei doi actionari ai ziarului, unul venit si cu femeia. Vorbeau cu Mitrus, care nu intelegea de ce, daca l-au pus secretar de redactie i se iau textele la corectura la Bucuresti, si nu se publica decat stirutele. Unul din actionari le reprosa in schimb, ca "deja de la al doilea numar au inceput cu stiri normale despre PNL". Apoi, Stancescu le explica de ce vrea sa plece pleaca: directoarea ziarului (are si asa ceva) i-a explicat, ca, avand in vedere ca torul se face la Bucuresti, rolul lui ca redactor sef e sa se ocupe de curatenie. Atunci pica si ea si el o intreaba: "E adevarat ca ati zis sa ma ocup de curatenie?" "Da, pai..." "Buna ziua!" si au plecat amandoi. Cam spasiti - n-am inteles de ce: cand iti dai demisia ai dreptul macar la un pahar spart. "Directoarea" mi s-a parut un fel de pitipoanca, din cele care confunda presa cu fumatul. "Noi ne lamurim repede cand cineva nu e bun" - imi explica scena "Florin", dupa cum mi l-a prezentat Badea, care tocmai aparea si el.
Trec eu la aparat. M-au intrebat in cor "Cred ca pot sa lucrez la ziarul lor?" Ocolesc raspunsul si spun ca deocamdata eu sunt platit pe firma, eventual as mai putea lucra si ceva in plus. Ei voiau sa spuna, adica, daca sunt capabil. Pe mine ma interesa insa sa spuna intai cine sunt ei, ce vor. "Nevasta lui Pendiuc are o amant. Scrie asta", incepe unul, facand pe inteligentul. Zic: "Se vede ca nu stiti cum arata, in primul rand". Apoi, explica: "Noi atacam oameni" Eu: "Daca ai motive sa-i ataci." Apoi, celalalt, "Florin", incearca altfel: "Pe cine acopera patronul tau?" "Din politica, pe nimeni. Din oameni de afaceri, normal, pe prieteni si parteneri - Iulica Preda de exemplu." "Cine e?" "Nu sunteti din Pitesti?""Nu". Ii explic cine e. "Atunci scrie-mi pana maine o ancheta cu Iulica Preda."
Eu tot nu intelegeam: de ce sa scriu, cum vine asta, cand eu nu am zis deloc ca merg la ei, ce prostie sa imi ceara sa-l atac pe prietenul patronilor cu care lucrez de 8 ani, doar ca imi zice el, si inca repede. Apoi se amesteca si "directoarea": "Scrie-mi o ancheta cu cariera politica a lui Iani Popa si a Ancai Barbu!" Eu ezit sa raspund, iar ea incepe sa se hlizeasca. Cum ar veni: vai, ce prost, n-am mai vazut asa candidat!
Erau o multime de lucruri care trebuiau lamurite intai – cum sa nu fac concurenta fostului ziar, cum sa nu-i supar pe patroni daca plec, cum sa lucrez eventual in doua locuri, cum sa fac asta rentabil, si, nu in ultimul rand, daca publicatia lor e ziar - fiindca nu pare - si n-am chef sa fiu pion pentru santaje sau alte mizerii.
In plus, eu am inca parerea naiva ca un sef de ziar, sau macar cineva din conducere, ar trebui sa stie la ce echipa a jucat Abelard, ce filme a turnat Toma d’Aquino, cu se mananca Bacon si altele. Nu sa fie toti din aia de la care te astepti doar sa-l vezi in piata soptind: "tigari tigari, baieti" sau propunandu-ti "fetite". Dar asta e, azi nu mai sunt nici la balamuc atatia ceausesti si napoleoni cati moguli - oricine poate scoate o fituica, cateva numere. Indispus ca l-am intrebat cum de nu-l cunoaste pe Preda, "angajatorul" meu a taiat-o repede. "A, a lucrat pana acum la un cotidian?" "Nu esti ce ne trebuie noua. Avem nevoie de oameni cu inima" - adica n-am vocea lui Sorin Ovidiu Balan. Ca si cand iti trebuie "inima" sa ataci aiurea pe oricine, pana o iei in bot, in loc sa rezisti presiunilor si sa scrii adevarul. Le-am urat succes si le-am zis ca doar nu se asteptau s-o rup cu un ziar unde lucrez de 8 ani, pentru a veni la unul cu 2 numere. Ei au luat mutra: "Da, bate campii". I-am lasat in pace ca erau cu Dan, sa nu-i fac greutati.
Florin Paraschivescu, asa il cheama parca pe marele asociat, care fusese partener si cu Ghezea. Atacul e ziarul acela in care asociatul Ghezea, dupa ce s-a filmat cand facea sex oral cu Gyorfi, a facut mare material de presa cu asta. Individul inca umbla pe strada, nu s-a impuscat. Ar merita sa il pocneasca cineva odata numai ca sa-l auda zicand: "De ce dai ma?" "Dar tu de ce ai facut aia?" "De smecher". "La fel si eu". Si iata ca are un asociat care vrea sa-i continue traditia.
Badea, care m-a bagat in rahat, tacea. Imi pare rau pentru el, care scria pe blog ca "pe criza ar accepta si un salariu de 400 euro", acum a ajuns sa alerge dupa orice - scuzati - basina. Treaba lui daca are atata nevoie de cei 12 milioane fluturati, dar ce are cu mine, ii par asa de neajutorat? Dupa farsa, Dan mi-a respins apelul si nu mi-a dat nicio explicatie. De-aia am si scris. Dane, ai vrut poate sa-mi faci un bine, dar ai un stil!...
PUBLICAT DE CALIN POPESCU LA 14:40
4 COMENTARII:
Razvan spunea...
pai cand am vrut sa comentez prima oara tocmai scosesesi articolul de pe blog; acum dupa ce l-ai pus la loc, ai adaugat cateva nume, unul dintre ele fiind Kafka, cel la care vroiam sa fac si eu referire in comentariul meu :)
este o intamplare kafkiana, zi merci ca ai tecut prin ea fara sa te transformi intr-un gandac scarbos, lucru care s-ar fi intamplat daca intrai in jocul baietilor.
mi-a placut chestia "cu ce se mananca Bacon". pun pariu ca tipii de la masa ar rade de tine zicand "eta bah, asta scrie sunca cu litera mare!!! si cum adica, noi nu stim cu ce se mananca sunca!!! cu usturoi!"
mirosul de jigodie se simte si peste ocean. din pacate.
numai bine, Calin
19 MARTIE 2010, 18:52
heraasku spunea...
M-a amuzat intamplarea. Adica, daca n-ar fi amuzanta ar fi tragica.
Ai picat in ceea ce eu numesc un spatiu gol. Nu gol de substanta ci gol de om. Marturisesc ca, in ultima vreme, am incercat sa fiu mai atent la oameni. Atent pentru ca in general i-am cam ignorat. Si am avut/am placuta surpriza ca nu-i inteleg deloc. Asta nu o consider slabiciune ci ca pe o imposibilitate de a ma pozitiona corect fata de ei.
Si cred ca asta e una din dramele noastre. Vrem ceva dar nu prea stim CUM sa facem.
E Kafka, dar nu in sensul intelegerii adolescente a lui. Ci in sensul tristetii lui ca NU POATE fi ca ceilalti. Desi vrea sa fie acolo, ceva ii spune ca s-ar bucura de impartasire, nu ajunge niciodata acolo. Poate pentru ca asculta pe drum de cei care-i spun ca "stiu ei cum se face".
Sper sa fi dat in zid cu frontalul nu cu nasul.
In rest...atentie mare!
Cu bine!
20 MARTIE 2010, 11:20
Anonim spunea...
Am citit o chestiune absolut similara despre practicile maga patronilor de presa de la Atac pe afrimescu.blogspot.com. Rahat!
E o minune ca mai sunt inca jurnalisti dispusi sa lucreaze in serviciul unor asemenea indivizi. Probabil, nu sunt jurnalisti, sunt la fel de santajisti ca ei.
Un gunoi de presa acaesta fituik.
20 MARTIE 2010, 18:35
voceaargesului spunea...
Calin te rog sa-i transmiti multe salutari domnului Negut... singurul patron de ziar care a avut curajul sa prezinte, chiar daca a luat de pe un blog, mizeria din cadrul Atacului la persoanele cu bani din Arges. Ne bucuram ca nu ai ajuns sa dai "la temelie" pentru oameni ca Paraschivescu si Stancu. Te saluta cei care au refuzat sa faca santaje...
PS de la Afrimescu: Precizez că între mine şi cei de la Curierul zilei nu a fost, nu este şi nici va fi vreodată vreun fel de înţelegere. De altfel, nu vorbesc de ani de zile cu niciunul dintre ei. Nici cu Neguţ şi nici cu asociata sa.
vineri, 19 martie 2010
Adevărul despre "demiterile" de la Atacul de Argeş la persoană
Adevărul despre „demiterile” de la Atac (de Arges), la persoană! S-a inventat şantajul în Argeş?
Pe 1 martie a.c., Trustul Atac la Persoană din Bucureşti a lansat cu oarece fast, la Piteşti, săptămânalul Atac de Argeş la persaonă. Lansarea a avut loc la Restaurantul Magic situat la poalele Păduri Trivale. La lansare au participat cel mult 90-100 de invitaţi, 40-50 din Piteşti şi 35-40 din Bucureşti, plus 15-20 de jurnalişti locali şi din redacţia centrală a trustului Atac la persoană.
Scurt istoric
Înaintea acestei lansări a Ataclui de Argeş, în 2002 a mai avut loc o altă tentativă a aceluiaşi trust, de lansare a unei publicaţii, pe-atunci numindu-se „Atac de Argeş”, fără „la persoană”, şi-l avea ca director pe Mihai Ghezea. Printre fondatorii de-atunci m-am numărat şi eu alături de George Stăncescu. După mai multe peripeţii, timp în care a căpătat denumiri ca „Impact în Argeş” şi o altă conducere, agreată de mai marii urbei şi-ai judeţului „Atac de Argeş” şi-a încetat apariţia, brandul fiind vândut de Ghezea unei rubedenii de lui Constantin Nicolescu, la preţul de 200.000 de euro. Brandul Impact în Argeş a fost vândut cu preţul amint la „pachet” cu un Jeep ce aparţinea lui Mihai Ghezea, iar Impact în Argeş nu a mai reapărut niciodată. Ceea înseamnă că a fost cumpărat, anume, pentru a fi şi „îngropat”, nu doar „omorât”, de oameni lui Nicolescu.
„Să le daţi la temelie...”
„NOUL ATAC DE ARGEŞ ÎL ARE CA DIRECTOR PE FLORIN PARASCHIVESCU, ACŢIONAR LA TRUSTUL ATAC CU 51%, NIMENI ALTUL DECÂT NEPOTUL PREFERAT AL ACELUIAŞI MIHAI GHEZEA, ŞI EL ACŢIONAR ÎN CONTINUARE, POTRIVIT ONRC, CU 45% LA ACELAŞI TRUST ATAC. CU TOATE ACESTEA, NOII ŞEFI AI TRUSTULUI DIN BUCUREŞTI S-AU JURAT CĂ MHAI GHEZEA NU MAI ARE NICIUN AMESTEC LA PUBLICAŢIILE ATAC, ŞI CU ATÂT MAI PUŢIN LA ATAC DE ARGEŞ. POATE, DAR METODELE ŞI STILUL DE PRESĂ PRACTICATE DE GHEZEA AU RĂMAS ACELEŞI ŞI PENTRU NOUA CONDUCERE A TRUSTULUI ATAC. ZIARUL SE VREA A FI DE INVESTIGAŢII ŞI DEZVĂLUIRI, NUMAI CĂ, ÎN ZIAR SE PUBLICĂ DOAR ACELE ANCHETE ŞI/SAU „DEZVĂLUIRI” AI CĂROR PROTAGONIŞTI SAU SUBIECŢI NU AU CEDAT LA PRESIUNILE EXERCITATE DE ŞEFII CEI MARI AI ZIARULUI. VOI PREZENTA ÎN CONTINUARE O PARTE A STENOGRAMELOR UNOR DISCUŢII DINTRE ŞEFII ZIARULUI ŞI O PARTE DINTRE COLEGI, REDACTORI LOCALI AI PUBLICAŢIEI: FLORIN PARASCHIVESCU (F.P.), DIRECTOR GENERAL:„CE AVEŢI DESPRE NICOLESCU? REDACTORII: „DESTULE.. CAM TOATE JAFURILE ÎN CARE E BĂGAT... CE-I DREPT INDIRECT, FIINDCĂ ŞI-A BĂGAT NEAMURILE LA ÎNAINTARE. F.P.: „ATUNCI DAŢI-I LA TEMELIE. F.P.:DAR DESPRE PENDIUC? R.: „LA FEL DE MULTE. F.P.: DAŢI-I ŞI LU’ PENDIUC LA TEMELIE. F.P. „DESPRE PENESCU AVEŢI CEVA? R.: „TOT DOSARUL DE LA DNA. F.P.: „OK. LA TEMELIE! ŞI DESPRE BOUREANU ŞI DAVIDESCU, CE AVEŢI? R.: „AVEM DESPRE TOŢI... F.P.: „DAR DESPRE AXINTE ŞI FRAŢII LAZĂR?H R: „AVEM DE TOATE DESPRE TOŢI, DOAR CĂ LUI AXINTE I S-A SINUCIS DE CURÂND UNICUL BĂIAT. F.P.: „DA, ŞI? MĂ DOARE-N P..LĂ PE MINE DE FISU’ LUI AXINTE! R.: „DA, NUMAI CĂ, ŞTIŢI, OMUL A AVUT UN ŞOC DIN CARE NU CREDEM CĂ ŞI-A REVENIT. SĂ-L MAI LĂSĂM UN TIMP SĂ-ŞI MAI REVINĂ. F.P.: „NU IERTĂM PE NIMENI... AŞA VĂ LUAŢI SALARIILE”. ACEEAŞI PROTAGONIŞTI, DAR ÎNTRE INTERVALUL DINTRE NR. 1 ŞI NR 2. ELIZA STANCU (E.S.), DIRECTORUL ATACULUI DE ARGEŞ, CĂTRE ECHIPĂ REDACŢIONALĂ (CĂUTÂNDU-ŞI CU GREU CUVINTELE, FIINDCĂ E MAI ÎNCEATĂ ÎN GÂNDIRE):„VREAU... SĂ FIŢI... MAI DURI... MAI VIRULENŢI ÎN EXPRIMARE. MAIII... MAIII...EXCAT... MAI ACIZI. ÎNCEPÂND DE NUMĂRUL ĂSTA... FLORIN A HOTĂRÂT, NU EU... SĂ SCRIEŢI ANCHETELE... ÎN MAXIM 3.500 DE CARACTERE (CINE DRACU' A MAI AUZIT SĂ SCRII O ANCHETĂ DE DOAR 3.000 DE CARACTERE... DAR, DEH, EI SUNT ZIARIŞTI ADEVĂRAŢI DE BUCUREŞTI ŞI NOI NIŞTE PÂRLIŢI DIN PROVINCIE). MAI TÂRZIU, ÎN ACCEAŞI ZI, MADAM DIRECTOR ÎI CERE LUI STĂNCESCU SĂ-I SCRIE EDITORIALUL. GEORGE, ÎN FUNCŢIA DE REDACTOR ŞEF, ACCEPTĂ ACEST LUCRU, DAR ÎI TRANSMITE ELIZEI CĂ SE VA SEMNA PE EDITORIAL. LOVITĂ ÎN MÂNDRIA EI DE DIRECTOR ACEASTA ÎI SPUNE REDACTORULUI ŞEF: „SCRII EDITORIALUL ŞI MĂ SEMNEZI PE MINE. ĂSTA, DA, TUPEU! CUCOANA, DUPĂ CE CĂ ABIA LEAGĂ DOUĂ PROPOZIŢII, ŞI ALEA SMULSE CU...FORCEPSUL, VROIA SĂ-ŞI PUNĂ SEMNĂTURA PE „PUNCTUL DE VEDERE AL PUBLICAŢIEI ÎN LEGĂTURĂ CU O PROBLEMĂ CARE ŢINEA, LA MOMENTUL RESPECTIV, CAPUL DE AFIŞ AL ACTUALITĂŢII – DEFINIŢIA EDITORIALUI SCRISĂ DE ALTCINEVA. AM TRECUT DEFINIŢIA CA SĂ PRICEAPĂ ŞI ELIZA STANCU, DAR ŞI FLORIN PARASCHIVESCU (SAU CINE SCRIE ÎN LOCUL LUI) CU CE SE MĂNÂNCĂ EDITORIALUL... ÎN NICIUN CAZ CU „DATUL LA TEMELIE!
ÎNCEPUTUL SFÂRŞITULUI
VINERI, CU TREI ZILE ÎNAINTEA APARIŢIEI NUMĂRULUI TREI AL ATACULUI DE ARGEŞ REDACTORUL ŞEF, GEORGE STĂNCESCU, ÎN BAZA UNOR DOCUMENTE ŞI DATE SOLIDE, SCRIE DOUĂ ANCHETE DESPRE GINERELE LUI NICOLESCU, ENRICO PERINI ŞI CUMNAŢII PREŞEDINTELUI PSD. FIINDCĂ ONOR CONDUCEREA DĂDUSE UN OM AFARĂ GEORGE I-A TRANSMIS DIRECTOAREI CĂ VA SCRIE O ANCHETĂ MAI MARE CARE SĂ INTRE PE DOUĂ PAGINI. RĂSPUNSUL ELIZEI A FOST AFIRMATIV... ACUM O SĂ AFLAŢI DE CE AM SPUS CĂ ESTE GREA ÎN GÂNDIRE. DUPĂ CE SCRIE GEORGE PRIMA ANCHETĂ... ŞOC! (CA SĂ O CITEZ PE PĂTRULEASA) ARTICOLUL NU MAI INTRĂ FIINDCĂ E PREA MARE (11.000 DE CARACTERE, FRATE). CUM ERA ŞI NORMAL GEORGE REFUZĂ SĂ MAI SCRIE ŞI SĂ MAI DISCUTE CU PATRONATUL MOTIVÂND CĂ: „VREAU SĂ FAC PRESĂ, DACĂ AM CU CINE, NU SĂ FAC ŞANTAJ”. ÎNTR-O AŞA ZISĂ ÎNCERCARE DE A ŢINE REDACŢIA UNITĂ PARASCHIVESCU ÎI INVITĂ PE STĂNCESCU ŞI MITRUŞ LA O ÎNTÂLNIRE ÎN LOCALUL „MATEO”. ACEŞTIA REFUZĂ SĂ MAI VINĂ LA „ŞEDINŢA DE REDACŢIE” IMPROVIZATĂ. MAI TÂRZIU S-A AFLAT CĂ ÎN LOCUL REDACTORILOR LA ÎNTÂLNIREA CU PARASCHIVESCU A AJUNS „ÎNTÂMPLĂTOR” UN OM DIN ANTURAJUL LUI CONSTANTIN NICOLESCU. CE AU DISCUTAT... CITIŢI MAI JOS. FĂRĂ NICIO DISCUŢIE CU REDACTORII, REVOLTAŢI DE TOATE ACESTE MIZERII, CONDUCĂTORUL SUPREM, FLORIN PARASCHIVESCU, SCRIE EDITORIALUL PENTRU NR. 3 AL SĂPTĂMÂNALULUI (DE FAPT I-L SCRIE CLAUDIU BRAN), ÎN CARE ÎL SPALĂ PE NICOLESCU DE TOATE PĂCATELE ŞI ÎI DĂ AFARĂ PE MITRUŞ, STĂNCESCU ŞI AFRIMESCU... PE MOTIVUL CĂ AU SCRIS PREA MULT DESPRE AYATOLLAHUL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI. NICI MĂCAR UN COPIL DE GRĂDINIŢĂ NU PUTEA SĂ RECURGĂ LA UN ASEMENEA ACT PUERIL, DAR, IATĂ CĂ FLORIN PARASCHIVESCU A FĂCUT ACEST LUCRU, FIINDCĂ EL NU ŞTIE CE ESTE AIA PRESĂ... CI DOAR CE ESTE ŞANTAJUL! LUNI, PE 15 MARTIE A.C., DORU MITRUŞ ESTE SUNAT DE UN POLITICIAN ARGEŞEAN ÎN JURUL OREI 08.00. IATĂ CUM A DECURS DISCUŢIA. POLITICIANUL: „CE FACI DIRECTORE? D.M.: „CE SĂ FAC EXCELENŢĂ, MĂ PREGĂTESC DE O NOUĂ ZI DE MUNCĂ.(MITRUŞ NU AFLASE CĂ PARASCHIVESCU A FĂCUT PACTUL CU DIAVOLUL) POL.: „TATI, HAI SĂ-ŢI SPUN UNA TARE. ŞTII PE CINE AM VĂZUT VINERI PE LA BIROUL LUI NICOLESCU... PE AIA A VOASTRĂ... CUM DRACULUI O CHEAMĂ... ELIZA. D.M.: „PĂI, ŞI? POL.: „CE ŢI-AM SPUS EU TATĂ CÂND AŢI FĂCUT LANSAREA. DORULE, TATĂ, ĂŞTIA SUNT NIŞTE ŞANTAJIŞTI VENIŢI PE PRĂDUIALĂ... NU O SĂ TE APUCE PAŞTELE LA EI. VEZI CĂ AM AVUT DREPTATE? D.M.: „CUM AŞA... POL.: „NU AI CITIT ZIARUL VOSTRU... SCRIE ĂLA DE LA BUCUREŞTI ÎN EDITORIAL CĂ V-A DAT AFARĂ FIINDCĂ AŢI SCRIS DE NICOLESCU... PE TINE PE STĂNCESCU ŞI PE AFRIMESCU... TOT ÎN CURSUL ZILEI DE LUNI MITRUŞ ŞI STĂNCESCU SE ÎNTÂLNESC CU PARASCHIVESCU, PENTRU A-ŞI ÎNCHEIA SOCOTELILE... SALARII, LEGITIMAŢII ETC. ÎN TIMPUL DISCUŢIILOR PARASCHIVESCU, CU AERE DE C.T.P, LE-A SPUS CELOR DOI CĂ EL ARE O ECHIPĂ LA BUCUREŞTI GATA ORICÂND SĂ SCRIE 3 SĂPTĂMÂNALE, NU UNUL SINGUR. PROBABIL CĂ PATRONAŞUL DE CAPITALĂ SE REFEREA LA ŞANTAJE, NICIDECUM LA PRESĂ ADEVĂRATĂ.
ÎN LOC DE CONCLUZII SE IMPUN MĂCAR CÂTEVA ÎNTREBĂRI (POATE RETORICE):
1. DE CE ÎN PRIMELE 10 ZILE NI SE SOLICITA SĂ FIM MAI DURI, MAI VIRULENŢI ÎN EXPRIMARE ŞI MAI INCISIVI ÎN DOCUMENTĂRI, PENTRU CA MAI APOI SĂ FIM TRAŞI LA RĂSPUNDERE PENTRU LIPSĂ DE „DEONTOLOGIE?.
2. DE CE TOCMAI DUPĂ 10 ZILE AM FOST ACUZAŢI DE PARTIPRIURI?
3. ESTE ADEVĂRAT DOMNULE PARASCHIVESCU CĂ AŢI CERUT ZIARIŞTILOR SĂ „LE DEA LA TEMELIEH ANUMITOR POLITICIENI ŞI OAMENI DE AFACERI ARGEŞENI, PENTRU CA DUMNEAVOASTRĂ SĂ AVEŢI MATERIAL DE ŞANTAJ?
4. ESTE ADEVĂRAT DOMNULE PARASCHIVESCU CĂ AŢI CERUT REDACTORILOR SĂ GĂSEASCĂ MATERIALE DESPRE PRIMARUL ION DUMITRU (DUCELE DE ALBOTA) PENTRU A-L ŞANTAJA ŞI FIINDCĂ ACEŞTIA NU AU GĂSIT AŢI PUS ECHIPA DE PAPARAZZO, AFLATĂ ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRĂ, SĂ STEA CU „TUNURILEH PE FAMILIA PRIMARULUI... ARTICOL APĂRUT ÎN NUMĂRUL 3 AL SĂPTĂMÂNALULUI?
5. ESTE ADEVĂRAT TOVARĂŞU' PARASCHIVESCU CĂ AŢI VRUT SĂ ANGAJAŢI UN ZIARIST CU ŞTATE VECHI ÎN PRESA LOCALĂ, PE CARE L-AŢI PUS SĂ CAUTE MATERIALE LA „TEMELIE” DESPRE PRIMARUL FLORIN FRĂTICĂ, PREFECTUL GHEORGHE DAVIDESCU ŞI CRISTIAN BOUREANU? NU V-AŢI ÎNTREBAT DE CE ACEL OM NU V-A MAI CĂUTAT? VĂ SPUNEM NOI... FIINDCĂ ARE COLOANĂ VERTEBRALĂ, CEEA CE VĂ LIPSEŞTE DUMNEAVOASTRĂ.
6. ESTE ADEVĂRAT DOMNULE PARASCHIVESCU CĂ LA LANSAREA SĂPTĂMÂNALULUI V-AŢI LĂUDAT ÎN TIMPUL CONFERINŢEI DE PRESĂ CĂ-I VEŢI TOCA PE NICOLESCU, PENDIUC ETC? NORMAL CĂ ESTE ADEVĂRAT, AU FOST CEL PUŢIN 10 MARTORI CARE V-AU AUZIT. LE RECOMANDĂM ACELOR ZIARIŞTI SĂ VĂ CITEASCĂ EDITORIALUL DIN NR. 3, UNDE EXECUTAŢI CU DELICATEŢE CÂTEVA LIMBI ÎN DOSUL PREŞEDINTELUI CJ ARGEŞ ŞI ÎI BLAMAŢI PE REDACTORII CARE NU AU VRUT ALTCEVA DECÂT SĂ-ŞI FACĂ DATORIA.
7. ESTE ADEVĂRAT DOMNULE PARASCHIVESCU CĂ ÎN PRIMA DISCUŢIE AVUTĂ CU REDACTORII MITRUŞ, STĂNCESCU, BADEA ŞI AFRIMESCU AŢI CERUT, CITEZ: „PROTEJAŢII PE INTERLOPI, FIINDCĂ AM PRIETENI INTERLOPI ÎN PITEŞTI?
8. ŞI, CA O ULTIMĂ ÎNTREBARE: CE VREŢI SĂ FACEŢI CU ARTICOLELE ”LA TEMELIE”, DACĂ DE PUBLICAT NU VREŢI SĂ LE PUBLICAŢI? VĂ ROG SĂ LE RĂSPUNDEŢI LA ACEASTĂ ÎNTREBARE DOMNILOR BOUREANU, FRĂTICĂ, AXINTE, LAZĂR, DAVIDESCU ETC... *-AŞTEPTĂM PROVINCIA!
Concluziile îi rog să le tragă colegii de breaslă, blogerii şi cititorii acestui blog. Muţumesc! Ştefan Dumitru Afrimescu
Pe 1 martie a.c., Trustul Atac la Persoană din Bucureşti a lansat cu oarece fast, la Piteşti, săptămânalul Atac de Argeş la persaonă. Lansarea a avut loc la Restaurantul Magic situat la poalele Păduri Trivale. La lansare au participat cel mult 90-100 de invitaţi, 40-50 din Piteşti şi 35-40 din Bucureşti, plus 15-20 de jurnalişti locali şi din redacţia centrală a trustului Atac la persoană.
Scurt istoric
Înaintea acestei lansări a Ataclui de Argeş, în 2002 a mai avut loc o altă tentativă a aceluiaşi trust, de lansare a unei publicaţii, pe-atunci numindu-se „Atac de Argeş”, fără „la persoană”, şi-l avea ca director pe Mihai Ghezea. Printre fondatorii de-atunci m-am numărat şi eu alături de George Stăncescu. După mai multe peripeţii, timp în care a căpătat denumiri ca „Impact în Argeş” şi o altă conducere, agreată de mai marii urbei şi-ai judeţului „Atac de Argeş” şi-a încetat apariţia, brandul fiind vândut de Ghezea unei rubedenii de lui Constantin Nicolescu, la preţul de 200.000 de euro. Brandul Impact în Argeş a fost vândut cu preţul amint la „pachet” cu un Jeep ce aparţinea lui Mihai Ghezea, iar Impact în Argeş nu a mai reapărut niciodată. Ceea înseamnă că a fost cumpărat, anume, pentru a fi şi „îngropat”, nu doar „omorât”, de oameni lui Nicolescu.
„Să le daţi la temelie...”
„NOUL ATAC DE ARGEŞ ÎL ARE CA DIRECTOR PE FLORIN PARASCHIVESCU, ACŢIONAR LA TRUSTUL ATAC CU 51%, NIMENI ALTUL DECÂT NEPOTUL PREFERAT AL ACELUIAŞI MIHAI GHEZEA, ŞI EL ACŢIONAR ÎN CONTINUARE, POTRIVIT ONRC, CU 45% LA ACELAŞI TRUST ATAC. CU TOATE ACESTEA, NOII ŞEFI AI TRUSTULUI DIN BUCUREŞTI S-AU JURAT CĂ MHAI GHEZEA NU MAI ARE NICIUN AMESTEC LA PUBLICAŢIILE ATAC, ŞI CU ATÂT MAI PUŢIN LA ATAC DE ARGEŞ. POATE, DAR METODELE ŞI STILUL DE PRESĂ PRACTICATE DE GHEZEA AU RĂMAS ACELEŞI ŞI PENTRU NOUA CONDUCERE A TRUSTULUI ATAC. ZIARUL SE VREA A FI DE INVESTIGAŢII ŞI DEZVĂLUIRI, NUMAI CĂ, ÎN ZIAR SE PUBLICĂ DOAR ACELE ANCHETE ŞI/SAU „DEZVĂLUIRI” AI CĂROR PROTAGONIŞTI SAU SUBIECŢI NU AU CEDAT LA PRESIUNILE EXERCITATE DE ŞEFII CEI MARI AI ZIARULUI. VOI PREZENTA ÎN CONTINUARE O PARTE A STENOGRAMELOR UNOR DISCUŢII DINTRE ŞEFII ZIARULUI ŞI O PARTE DINTRE COLEGI, REDACTORI LOCALI AI PUBLICAŢIEI: FLORIN PARASCHIVESCU (F.P.), DIRECTOR GENERAL:„CE AVEŢI DESPRE NICOLESCU? REDACTORII: „DESTULE.. CAM TOATE JAFURILE ÎN CARE E BĂGAT... CE-I DREPT INDIRECT, FIINDCĂ ŞI-A BĂGAT NEAMURILE LA ÎNAINTARE. F.P.: „ATUNCI DAŢI-I LA TEMELIE. F.P.:DAR DESPRE PENDIUC? R.: „LA FEL DE MULTE. F.P.: DAŢI-I ŞI LU’ PENDIUC LA TEMELIE. F.P. „DESPRE PENESCU AVEŢI CEVA? R.: „TOT DOSARUL DE LA DNA. F.P.: „OK. LA TEMELIE! ŞI DESPRE BOUREANU ŞI DAVIDESCU, CE AVEŢI? R.: „AVEM DESPRE TOŢI... F.P.: „DAR DESPRE AXINTE ŞI FRAŢII LAZĂR?H R: „AVEM DE TOATE DESPRE TOŢI, DOAR CĂ LUI AXINTE I S-A SINUCIS DE CURÂND UNICUL BĂIAT. F.P.: „DA, ŞI? MĂ DOARE-N P..LĂ PE MINE DE FISU’ LUI AXINTE! R.: „DA, NUMAI CĂ, ŞTIŢI, OMUL A AVUT UN ŞOC DIN CARE NU CREDEM CĂ ŞI-A REVENIT. SĂ-L MAI LĂSĂM UN TIMP SĂ-ŞI MAI REVINĂ. F.P.: „NU IERTĂM PE NIMENI... AŞA VĂ LUAŢI SALARIILE”. ACEEAŞI PROTAGONIŞTI, DAR ÎNTRE INTERVALUL DINTRE NR. 1 ŞI NR 2. ELIZA STANCU (E.S.), DIRECTORUL ATACULUI DE ARGEŞ, CĂTRE ECHIPĂ REDACŢIONALĂ (CĂUTÂNDU-ŞI CU GREU CUVINTELE, FIINDCĂ E MAI ÎNCEATĂ ÎN GÂNDIRE):„VREAU... SĂ FIŢI... MAI DURI... MAI VIRULENŢI ÎN EXPRIMARE. MAIII... MAIII...EXCAT... MAI ACIZI. ÎNCEPÂND DE NUMĂRUL ĂSTA... FLORIN A HOTĂRÂT, NU EU... SĂ SCRIEŢI ANCHETELE... ÎN MAXIM 3.500 DE CARACTERE (CINE DRACU' A MAI AUZIT SĂ SCRII O ANCHETĂ DE DOAR 3.000 DE CARACTERE... DAR, DEH, EI SUNT ZIARIŞTI ADEVĂRAŢI DE BUCUREŞTI ŞI NOI NIŞTE PÂRLIŢI DIN PROVINCIE). MAI TÂRZIU, ÎN ACCEAŞI ZI, MADAM DIRECTOR ÎI CERE LUI STĂNCESCU SĂ-I SCRIE EDITORIALUL. GEORGE, ÎN FUNCŢIA DE REDACTOR ŞEF, ACCEPTĂ ACEST LUCRU, DAR ÎI TRANSMITE ELIZEI CĂ SE VA SEMNA PE EDITORIAL. LOVITĂ ÎN MÂNDRIA EI DE DIRECTOR ACEASTA ÎI SPUNE REDACTORULUI ŞEF: „SCRII EDITORIALUL ŞI MĂ SEMNEZI PE MINE. ĂSTA, DA, TUPEU! CUCOANA, DUPĂ CE CĂ ABIA LEAGĂ DOUĂ PROPOZIŢII, ŞI ALEA SMULSE CU...FORCEPSUL, VROIA SĂ-ŞI PUNĂ SEMNĂTURA PE „PUNCTUL DE VEDERE AL PUBLICAŢIEI ÎN LEGĂTURĂ CU O PROBLEMĂ CARE ŢINEA, LA MOMENTUL RESPECTIV, CAPUL DE AFIŞ AL ACTUALITĂŢII – DEFINIŢIA EDITORIALUI SCRISĂ DE ALTCINEVA. AM TRECUT DEFINIŢIA CA SĂ PRICEAPĂ ŞI ELIZA STANCU, DAR ŞI FLORIN PARASCHIVESCU (SAU CINE SCRIE ÎN LOCUL LUI) CU CE SE MĂNÂNCĂ EDITORIALUL... ÎN NICIUN CAZ CU „DATUL LA TEMELIE!
ÎNCEPUTUL SFÂRŞITULUI
VINERI, CU TREI ZILE ÎNAINTEA APARIŢIEI NUMĂRULUI TREI AL ATACULUI DE ARGEŞ REDACTORUL ŞEF, GEORGE STĂNCESCU, ÎN BAZA UNOR DOCUMENTE ŞI DATE SOLIDE, SCRIE DOUĂ ANCHETE DESPRE GINERELE LUI NICOLESCU, ENRICO PERINI ŞI CUMNAŢII PREŞEDINTELUI PSD. FIINDCĂ ONOR CONDUCEREA DĂDUSE UN OM AFARĂ GEORGE I-A TRANSMIS DIRECTOAREI CĂ VA SCRIE O ANCHETĂ MAI MARE CARE SĂ INTRE PE DOUĂ PAGINI. RĂSPUNSUL ELIZEI A FOST AFIRMATIV... ACUM O SĂ AFLAŢI DE CE AM SPUS CĂ ESTE GREA ÎN GÂNDIRE. DUPĂ CE SCRIE GEORGE PRIMA ANCHETĂ... ŞOC! (CA SĂ O CITEZ PE PĂTRULEASA) ARTICOLUL NU MAI INTRĂ FIINDCĂ E PREA MARE (11.000 DE CARACTERE, FRATE). CUM ERA ŞI NORMAL GEORGE REFUZĂ SĂ MAI SCRIE ŞI SĂ MAI DISCUTE CU PATRONATUL MOTIVÂND CĂ: „VREAU SĂ FAC PRESĂ, DACĂ AM CU CINE, NU SĂ FAC ŞANTAJ”. ÎNTR-O AŞA ZISĂ ÎNCERCARE DE A ŢINE REDACŢIA UNITĂ PARASCHIVESCU ÎI INVITĂ PE STĂNCESCU ŞI MITRUŞ LA O ÎNTÂLNIRE ÎN LOCALUL „MATEO”. ACEŞTIA REFUZĂ SĂ MAI VINĂ LA „ŞEDINŢA DE REDACŢIE” IMPROVIZATĂ. MAI TÂRZIU S-A AFLAT CĂ ÎN LOCUL REDACTORILOR LA ÎNTÂLNIREA CU PARASCHIVESCU A AJUNS „ÎNTÂMPLĂTOR” UN OM DIN ANTURAJUL LUI CONSTANTIN NICOLESCU. CE AU DISCUTAT... CITIŢI MAI JOS. FĂRĂ NICIO DISCUŢIE CU REDACTORII, REVOLTAŢI DE TOATE ACESTE MIZERII, CONDUCĂTORUL SUPREM, FLORIN PARASCHIVESCU, SCRIE EDITORIALUL PENTRU NR. 3 AL SĂPTĂMÂNALULUI (DE FAPT I-L SCRIE CLAUDIU BRAN), ÎN CARE ÎL SPALĂ PE NICOLESCU DE TOATE PĂCATELE ŞI ÎI DĂ AFARĂ PE MITRUŞ, STĂNCESCU ŞI AFRIMESCU... PE MOTIVUL CĂ AU SCRIS PREA MULT DESPRE AYATOLLAHUL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI. NICI MĂCAR UN COPIL DE GRĂDINIŢĂ NU PUTEA SĂ RECURGĂ LA UN ASEMENEA ACT PUERIL, DAR, IATĂ CĂ FLORIN PARASCHIVESCU A FĂCUT ACEST LUCRU, FIINDCĂ EL NU ŞTIE CE ESTE AIA PRESĂ... CI DOAR CE ESTE ŞANTAJUL! LUNI, PE 15 MARTIE A.C., DORU MITRUŞ ESTE SUNAT DE UN POLITICIAN ARGEŞEAN ÎN JURUL OREI 08.00. IATĂ CUM A DECURS DISCUŢIA. POLITICIANUL: „CE FACI DIRECTORE? D.M.: „CE SĂ FAC EXCELENŢĂ, MĂ PREGĂTESC DE O NOUĂ ZI DE MUNCĂ.(MITRUŞ NU AFLASE CĂ PARASCHIVESCU A FĂCUT PACTUL CU DIAVOLUL) POL.: „TATI, HAI SĂ-ŢI SPUN UNA TARE. ŞTII PE CINE AM VĂZUT VINERI PE LA BIROUL LUI NICOLESCU... PE AIA A VOASTRĂ... CUM DRACULUI O CHEAMĂ... ELIZA. D.M.: „PĂI, ŞI? POL.: „CE ŢI-AM SPUS EU TATĂ CÂND AŢI FĂCUT LANSAREA. DORULE, TATĂ, ĂŞTIA SUNT NIŞTE ŞANTAJIŞTI VENIŢI PE PRĂDUIALĂ... NU O SĂ TE APUCE PAŞTELE LA EI. VEZI CĂ AM AVUT DREPTATE? D.M.: „CUM AŞA... POL.: „NU AI CITIT ZIARUL VOSTRU... SCRIE ĂLA DE LA BUCUREŞTI ÎN EDITORIAL CĂ V-A DAT AFARĂ FIINDCĂ AŢI SCRIS DE NICOLESCU... PE TINE PE STĂNCESCU ŞI PE AFRIMESCU... TOT ÎN CURSUL ZILEI DE LUNI MITRUŞ ŞI STĂNCESCU SE ÎNTÂLNESC CU PARASCHIVESCU, PENTRU A-ŞI ÎNCHEIA SOCOTELILE... SALARII, LEGITIMAŢII ETC. ÎN TIMPUL DISCUŢIILOR PARASCHIVESCU, CU AERE DE C.T.P, LE-A SPUS CELOR DOI CĂ EL ARE O ECHIPĂ LA BUCUREŞTI GATA ORICÂND SĂ SCRIE 3 SĂPTĂMÂNALE, NU UNUL SINGUR. PROBABIL CĂ PATRONAŞUL DE CAPITALĂ SE REFEREA LA ŞANTAJE, NICIDECUM LA PRESĂ ADEVĂRATĂ.
ÎN LOC DE CONCLUZII SE IMPUN MĂCAR CÂTEVA ÎNTREBĂRI (POATE RETORICE):
1. DE CE ÎN PRIMELE 10 ZILE NI SE SOLICITA SĂ FIM MAI DURI, MAI VIRULENŢI ÎN EXPRIMARE ŞI MAI INCISIVI ÎN DOCUMENTĂRI, PENTRU CA MAI APOI SĂ FIM TRAŞI LA RĂSPUNDERE PENTRU LIPSĂ DE „DEONTOLOGIE?.
2. DE CE TOCMAI DUPĂ 10 ZILE AM FOST ACUZAŢI DE PARTIPRIURI?
3. ESTE ADEVĂRAT DOMNULE PARASCHIVESCU CĂ AŢI CERUT ZIARIŞTILOR SĂ „LE DEA LA TEMELIEH ANUMITOR POLITICIENI ŞI OAMENI DE AFACERI ARGEŞENI, PENTRU CA DUMNEAVOASTRĂ SĂ AVEŢI MATERIAL DE ŞANTAJ?
4. ESTE ADEVĂRAT DOMNULE PARASCHIVESCU CĂ AŢI CERUT REDACTORILOR SĂ GĂSEASCĂ MATERIALE DESPRE PRIMARUL ION DUMITRU (DUCELE DE ALBOTA) PENTRU A-L ŞANTAJA ŞI FIINDCĂ ACEŞTIA NU AU GĂSIT AŢI PUS ECHIPA DE PAPARAZZO, AFLATĂ ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRĂ, SĂ STEA CU „TUNURILEH PE FAMILIA PRIMARULUI... ARTICOL APĂRUT ÎN NUMĂRUL 3 AL SĂPTĂMÂNALULUI?
5. ESTE ADEVĂRAT TOVARĂŞU' PARASCHIVESCU CĂ AŢI VRUT SĂ ANGAJAŢI UN ZIARIST CU ŞTATE VECHI ÎN PRESA LOCALĂ, PE CARE L-AŢI PUS SĂ CAUTE MATERIALE LA „TEMELIE” DESPRE PRIMARUL FLORIN FRĂTICĂ, PREFECTUL GHEORGHE DAVIDESCU ŞI CRISTIAN BOUREANU? NU V-AŢI ÎNTREBAT DE CE ACEL OM NU V-A MAI CĂUTAT? VĂ SPUNEM NOI... FIINDCĂ ARE COLOANĂ VERTEBRALĂ, CEEA CE VĂ LIPSEŞTE DUMNEAVOASTRĂ.
6. ESTE ADEVĂRAT DOMNULE PARASCHIVESCU CĂ LA LANSAREA SĂPTĂMÂNALULUI V-AŢI LĂUDAT ÎN TIMPUL CONFERINŢEI DE PRESĂ CĂ-I VEŢI TOCA PE NICOLESCU, PENDIUC ETC? NORMAL CĂ ESTE ADEVĂRAT, AU FOST CEL PUŢIN 10 MARTORI CARE V-AU AUZIT. LE RECOMANDĂM ACELOR ZIARIŞTI SĂ VĂ CITEASCĂ EDITORIALUL DIN NR. 3, UNDE EXECUTAŢI CU DELICATEŢE CÂTEVA LIMBI ÎN DOSUL PREŞEDINTELUI CJ ARGEŞ ŞI ÎI BLAMAŢI PE REDACTORII CARE NU AU VRUT ALTCEVA DECÂT SĂ-ŞI FACĂ DATORIA.
7. ESTE ADEVĂRAT DOMNULE PARASCHIVESCU CĂ ÎN PRIMA DISCUŢIE AVUTĂ CU REDACTORII MITRUŞ, STĂNCESCU, BADEA ŞI AFRIMESCU AŢI CERUT, CITEZ: „PROTEJAŢII PE INTERLOPI, FIINDCĂ AM PRIETENI INTERLOPI ÎN PITEŞTI?
8. ŞI, CA O ULTIMĂ ÎNTREBARE: CE VREŢI SĂ FACEŢI CU ARTICOLELE ”LA TEMELIE”, DACĂ DE PUBLICAT NU VREŢI SĂ LE PUBLICAŢI? VĂ ROG SĂ LE RĂSPUNDEŢI LA ACEASTĂ ÎNTREBARE DOMNILOR BOUREANU, FRĂTICĂ, AXINTE, LAZĂR, DAVIDESCU ETC... *-AŞTEPTĂM PROVINCIA!
Concluziile îi rog să le tragă colegii de breaslă, blogerii şi cititorii acestui blog. Muţumesc! Ştefan Dumitru Afrimescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)