Fărâmituri de adevăr!

Fărâmituri de adevăr!
Frânturi din adevărul despre conturile lui Ceauşescu!

Chiar şi după 20 de ani de la revoluţie, anarhia instaurată de crima organizată şipoliticienii romanii, reciclaţi, conduşi de nucleul Iliescu-Voiculescu, continuă şi azi! Vom începe totuşi cu banii din conturile lui Ceauşescu, ştiut fiind că în visteria statului roman fostul dictator adunase peste două miliarde USD, că încă aproape două miliarde USD se aflau sub formă de împrumuturi sau creanţe ale altor state ca Libia şi alte ţări arabe, Cuba sau fosta URSS, către România şi că dictatorul intenţiona ca în câţva ani să declanşeze o amplă reformă monetară .

CRESCENT-ul lui „Felix” era o firma "off-shore", infiintata pentru a fi scutita de taxe si impozite in Romania, conform legilor internationale in materie, tocmai pentru ca banii castigati de ea sa nu ajunga la buget, ci in conturile controlate de Dan Voiculescu. Profilat in special pe afaceri cu ciment si alumina, Dan Voiculescu-CRESCENT a scos din Romania cantitati gigantice din aceste materii prime, obtinand profituri calculate la cel putin 1,5 miliarde dolari, intr-o perioada in care toata Securitatea Statului era transformata intr-un urias mecanism de producere de bani, prin orice mijloace, cu scopul achitarii integrale a datoriei externe a RSR, de 21 miliarde de dolari.

Dan Voiculescu era una dintre persoanele de incredere care alimentau conturile lui Ceausescu din bancile Elvetiei si ale altor banci ale lumii. S-a estimat ca averea lui Ceasescu, ascunsa in aceste conturi ultra-secrete, s-ar ridica la peste 400 milioane de dolari, bani care au intrat ulterior in buzunarele lui Voculescu. Asa se poate explica si nemaipomenita prosperitate a afacerilor lui Dan Voiculescu, imediat dupa decembrie 1989. In 1990, zeci de ofiteri de securitate cu misiuni de aport valutar (AVS) s-au imbogatit devenind proprietarii sumelor valutare pe care le-au depus in anii comunismului, in conturi secrete de la BRCE, deschise de Securitate pe numele lor. Pentru ca nimeni nu a mai revendicat sumele din conturile acestor lucratori AVS, care in fapt alimentau conturile lui Ceausescu, a facut posibil ca fostii securisti sa devina azi cei mai mari oameni de afaceri. Acesti bani nu au mai iesit niciodata la iveala, toate incercarile de recuperare a lor, fiind blocate din ordin politic in 1990 (atunci cand o echipa de experti canadieni de la KPMG Pat Marwick Thorne - Toronto, angajata de Guvernul Romaniei, a ajuns la firma CRESCENT) apoi ordinul s-a repetat in perioada 2000-2004, cand „malaiul” a fost impartit de Voiculescu cu PSD-ul.

Dan Voiculescu a fost una dintre persoanele care a mostenit conturile lui Ceausescu sau o parte din ele, la fel cum multi ofiteri de Securitate au avut norocul sa ramana cu importante sume valutare in conturile personale, dupa caderea regimului comunist. Ofiterii Securitatii, precum si numerosi functionari de vaza din structurile puterii de atunci, aveau fiecare misiunea sa aduca dolari, prin orice mijloace, pentru vistieria tarii, pentru Ceausescu. Cu totii erau inregistrati in Serviciul de Aport Valutar pentru Stat (AVS) si aveau fiecare conturi deschise la BRCE (viitoarea BANCOREX). Acesti lucratori de Aport Valutar aveau norma sa stranga bani, sub sanctiunea retrogradarii. Asa s-au strans la buget sute de milioane de dolari, numai din rascumpararea a mii de evrei si etnici germani, care au dorit sa emigreze din Romania. BRCE a fost in fapt banca in care toti cotizantii AVS au avut conturi personale. Dupa 1990, functionarii BRCE - BANCOREX au sters urmele acestor conturi, distrugand intreaga arhiva. Securistii care aveau aceste conturi pe numele lor s-au lansat masiv in afaceri, tocmai pentru ca banii din aceste conturi le-au revenit. Aceasta este si una dintre explicatiile de ce un procent atat de mare de securisti, au devenit marii oameni de afaceri post-decembristi.

FILIERA: Cifra de afaceri anuala a CRESCENT, declarata de ea insasi se ridica la 200 milioane dolari. Surse care au incercat sa investigheze in 1990 firma CRESCENT stiu insa ca, in realitate, cifra anuala de afaceri ar fi fost de 500 milioane dolari. CRESCENT-ul avea ramificatii in Atena si Viena, unde avea reprezentante oficiale. Cea mai puternica reprezentanta era insa cea de la Bucuresti, condusa de Voiculescu, in calitate de director general. In anii '84 - '89, surse avizate arata ca cel care dirija la varf afacerile CRESCENT era un anume John Edgington, care isi facea veacul la Viena. Tot la Viena se afla si fratele lui Nicolae Ceausescu, Marin, seful Reprezentantei Economice a Romaniei in Austria (prin care se derulau afaceri uriase), care a fost gasit spanzurat, in 28 decembrie 1989, la trei zile dupa impuscarea dictatorilor, in pivnita casei. Versiunea oficiala, in lipsa de alte probe, a fost sinuciderea, insa nimeni nu a acceptat aceasta versiune. Cei care l-au cunoscut pe Marin Ceausescu spun ca acesta l-a cautat cu disperare, in ultimele momente ale vietii sale, pe John Edgington, dar nu a reusit sa-l gaseasca, pentru ca acesta se daduse la fund, afland ce se intampla in Romania. Marin Ceausescu, fostul sef al Reprezentantei Comerciale a Romaniei in Austria, fratele ex-dictatorului, a fost vazut, cateva ore inainte de a se sinucide, in localitatea Eisenstadt, din Burgenland, unde se gaseste sediul firmei CRESCENT COMMERCIAL MARITIME Ges Mbm, al carei sediu se afla la Nicosia. De fapt, aceasta firma apartinea Romaniei. Firma care platea imediat pentru produse se ocupa de importurile unor marfuri de lux occidentale, care erau trimise cu camioane particulare spre Romania, a relevat un om de afaceri din Eisenstadt.

CONTURILE:
Dupa evenimentele sangeroase din decembrie 1989, Puterea aleasa in mai 1990 a initat o palida tentativa de cautare a conturilor secrete ale Securitatii lui Nicolae Ceausescu. Pentru acesta, la 14 august 1990, s-a luat Hotararea de Guvern nr. 951 (publicata in M.O. nr 104 din 13.09.1990), act care prin care s-a decis infiintarea unei Comisii Guvernamentale, care sa caute si sa recupereze conturile secrete ale Securitatii si familiei Ceausescu. Guvernul Romaniei a considerat ca "Averea Diavolului" poate fi gasita, crezand probabil, la acea data, ca ea se afla in niste conturi secrete, prin banci din Elvetia, SUA sau alte state, pe numele fostilor dictatori. S-a constituit si o Comisie Guvernamentala cu misiunea declarata: descoperirea "Averii Diavolului". Dintre insarcinarile acestei comisii, mentionam: - identificarea si localizarea fondurilor; - initierea procedurilor judiciare pentru recuperarea fondurilor; - investigarea, in limitele legii, a cazurilor de coruptie, abuz si frauda, care au facut posibila deturnarea fondurilor de catre sau in favoarea debitorilor; Primul presedinte al comisiei a fost Ion M. Anghel, trimis la nici doua luni dupa numire, ca ambasador in Olanda. Locul sau a fost preluat de actual premier Mugur Isarescu care nu se stie cand a renuntat la aceasta calitate, pentru ca din 1992 nu s-a mai auzit nimic despre activitatea acestei Comisii. Pentru atingerea obiectivelor propuse, Guvernul a angajat o firma de experti canadieni PEAT MARWICH THORNE, din Toronto, careia i s-a platit pentru investigatiile efectuate un onorariu de peste 250.000 de dolari. Expertii canadieni s-au pus pe treaba si in cateva luni au ajuns cu cercetarile in jurul societatii cipriote CRESCENT COMERCIAL MARITIME, a carei director general al reprezentantei de la Bucuresti, era Dan Voiculescu, actualul magnat al imperiului GRIVCO. In imperiul GRIVCO, abia nascut in acel an, trecusera cu arme si bagaje, in calitate de actionari sau directorasi pe la diverse firme, o serie de fosti ofiteri ai DIE, care pana in decembrie 1989 lucrasera la intreprinderile de comert exterior ale Securitatii: ICE Dunarea, ICE Metalimportexport si altele. Unii dintre ei mai erau inca activi. In momentul in care cercetarile canadienilor au ajuns la cuibul lui Voiculescu, investigatiile au fost fatis obstructionate, cu comanda directa din cabinetul 1, al lui Ion Iliescu. Canadienii au fost intoxicati cu fel de fel de fel de adrese, provenite de la institutiile statului, astfel incat Rod Stambler, reprezentantul PEAT MARWICH THORNE a declarat presei canadiene, care a realizat un film documentar intitulat "Averea Dracului": "La un moment dat, un moment cheie, am constatat ca a aparut un sistem care a crescut, s-a dezvoltat si functiona intr-un asemenea mod, incat sa nu poata fi identificat ca beneficiar al profiturilor. Fara indoiala ca era de la cel mai inalt nivel din interiorul Romaniei..." Canadienii au trimis si un raport Ministerului Justitiei, cu rezultatul cercetarilor lor, la data de 29.06.1990, semnat de Robert Lindquist si Edward Belobaba, in care au subliniat piedicile care li se pun la tot pasul. Comisia Guvernamentala a comunicat imediat firmei PEAT MARWICH THORNE: "Dezvaluirea continutului raportului pe care l-ati trimis ministrului Justitiei sau alte informatii legate de acesta ar putea prejudicia ancheta desfasurata de Comisia Guvernamentala si ar putea antrena responsabilitatea ruperii acestui contract". Postul national canadian CBC, a anuntat in 6 octombrie 1991 ca va difuza peste doua zile documentarul "Averea Dracului". Surpriza: Guvernul Roman a actionat imediat in judecata postul CBC, pentru a interzice difuzarea documentarului. Procesul s-a judecat la 30 octombrie 1991, iar verdictul a fost firesc: interdictia de difuzare ceruta de Guvernul Romaniei a fost ridicata, astfel ca pe 5 octombrie, filmul a fost vizionat de telespectatorii canadieni. In mod las, Guvernul Romaniei a negat ulterior ca ar fi fost initiatorul procesului. PEAT MARWICH THORNE a fost impiedicata sa aiba acces la documentele din BRCE, de la SRI sau diverse ministere, invocandu-se secretul bancar si cel de stat. Prin astfel de metode, Guvernul Roman si Comisia lui Isarescu i-au trimis la plimbare pe canadieni, fara sa se fi recuperat un singur dolar din averea "mult cautata". In realitate, gestul politic, de inmormantare a afacerii, a avut la baza descoperirea unui adevar: banii cautati se aflau sub controlul unor fosti ofiteri de Securitate sau din DIE, iar deconspirarea acestora ar fi bulversat structurile serviciilor interne de informatii. Aceste fonduri, provenite in majoritate din depozitele constituite la BRCE in anii comunismului, de cei din DSS si DIE, se regasesc azi in firmele private ale securistilor care "au reusit in afaceri" dupa 1989. Din februarie 1992 s-a constituit si o comisie senatoriala pentru gasirea "Averii diavolului", condusa de senatorul PDSR Dragos Luchian. Reluata din punctul unde a fost abandonata de Comisia Guvernamentala, investigatia noii comisii a vizat verificarea conturilor din BRCE, scop pentru care s-a desemnat o echipa de sapte experti din Ministerul Finantelor, care insa, s-au apucat de treaba si nu au mai terminat-o niciodata. Arhiva BRCE a fost distrusa intre timp si peste 2 miliarde de dolari, cat se aflau in visteria BRCE, au disparut in mod misterios. Un control al Curtii de Conturi a Romaniei, efectuat la BRCE in 1996 (primul de acest gen din 1996), concluziona: - nu s-a putut stabili pe baza de documente modul de gestionare a Fondului valutar centralizat al statului, deoarece fondul a fost desfiintat nelegal si nejustificat de catre BRCE in ianuarie 1990. La data desfiintarii, fondul insuma 1,106 miliarde de dolari; - in 1991, BRCE a deschis pe numele BNR un cont numit "BNR - Fond de stat valutar", in care prin patru operatiuni a inregistrat plati fara documente justificative de 906 milioane de dolari, facand datoare in acest fel BNR, in numele statului, cu suma mentionata, pe motiv ca ar fi achitat la extern, datorii ale statului; Expertii canadieni au stabilit in momentul cand au batut la poarta CRESCENT, a lui Dan Voiculescu, ca aceasta companie a avut la BRCE un cont necomercial nr 47.11.285.350-2 si un altul la sucursala din Bucuresti a SOCIETE GENERALE, nr. 020221. Contul de la BRCE al CRESCENT era manevrat de Rodica Vlaicu, de la Departamentul Economic. Depistarea averilor acumulate de firma CRESCENT, din afacerile purtate cu firmele Securitatii (ICE Dunarea, ICE Metalimportexport, ICE Vitrocim, Danubiana etc), estimate neoficial la circa 1,5 miliarde dolari, se pot afla foarte lesne, daca institutiile abilitate i-ar lua la intrebari pe martorii afacerilor lui Dan Voiculescu, in majoritate ofiteri DIE sau de Securitate, ori colaboratori ai acestor institutii nu demult apuse. Printre acestia: - Vasile Voloseniuc, fost presedinte BRCE; - Gheorghe Crainicean, fost vicepresedinte BRCE, azi actionar si administrator la firmele lui Dan Voiculescu; - Mihai Lazar, fost functionar la ICE Dunarea, azi actionar si administrator al firmelor lui Voiculescu; - Rodica Vlaicu, fosta functionara la BRCE, care administra direct contul CRESCENT; - Nas Leon, fostul sef al Gospodariei CC al PCR, cel care inventaria fondurile secrete ale Securitatii si ii raporta regulat lui Ceausescu cuantumul sumelor; - Dan Pascariu, fost vicepresedinte pentru operatiuni internationale la BRCE; - col Gheorghe Badita, fost sef la ICE Dunarea; - col Constantin Gavril, fost sef la ICE Dunarea; - gen Aristotel Stamatoiu, fost sef la ICE Dunarea; - Ion Presura, fost director adjunct la ICE Dunarea; - Nicolae Patrubani, fost contabil sef la ICE Dunarea; Unul dintre cei mai avizati martori ai averilor facute cot la cot cu Securitatea de catre Dan Voiculescu - CRESCENT este lt. col. Anghelache Constantin (fost sef la Clubul Rapid). In 23 decembrie 1989, un inalt ofiter din DIE imi dezvaluia: "Contul lui Ceausescu este deschis la BRCE si are nr. 4721.427.300.2", "Este un cont folosit de familia Ceausescu, pentru operatiunile valutare. Numele responsabilului cu actiuni valutare este lt. col. Anghelache Constantin, cu atributii importante in Ministerul Comertului Exterior, in Ministerul de Externe si BRCE. Acest lt.col. Anghelache Constantin este un martor important si vor face totul ca el sa fie pastrat pentru a sti ce stie".

Firma de contabilitate juridica PEAT MARWICK THORNE din Toronto si firma de avocatura GOWLING, STRATHY & HENDERSON au fost angajate, la data de 12 martie 1990, de catre Ministerul Justitiei, in numele Guvernului Romaniei sa depisteze conturile secrete ale Securitatii si ale familiei Ceausescu, in care se banuia ca se afla peste 400 milioane de dolari. Cercetarile detectivilor canadieni s-au blocat, asa cum am mai spus, la firma CRESCENT si la personajul ei cheie, Dan Voiculescu. In data de 8 mai 1990, canadienii au efectuat un raport in care au subliniat ca au documente care atesta ca firma CRESCENT a fost a lui Nicolae Ceausescu si au propus o serie de masuri juridice, menite sa depisteze toate conturile manuite de Dan Voiculescu, de la bancile din strainatate si din tara. Cand ancheta PMT a ajuns la acest punct, Guvernul lui Iliescu nu a mai platit nici un dolar, blocand investigatiile la toate nivelele. Nimeni nu a avut acces la documentele oficiale ale serviciilor secrete romanesti sau la BRCE. Justitia lui Iliescu nu a miscat nici un deget pentru a soma, printr-o hotarare judecatoreasca, bancile straine unde CRESCENT avea o sumedenie de conturi valutare, cu toate ca unele banci din Elvetia au confirmat oficial existenta unor conturi ale lui Ceausescu. Dan Voiculescu a devenit intangibil si nimeni nu l-a mai deranjat cu asemenea probleme pana in ziua de azi, cand stapaneste o incredibila avere.

LISTA MASURILOR DE RECUPERARE A BANILOR CRESCENT:
Iata masurile de recuperare a banilor CRESCENT, propuse de PMT prin "PROIECT 13 CRESCENT", care au culminat cu dispozitia: "RETINETI-L PE DAN VOICULESCU!" Insa nimeni nu l-a retinut sau arestat. Autorii loviturii de stat, cei care l-au asasinat practic pe Ceausescu, au musamalizat toate cercetarile canadienilor, iar banii furati poporului roman au fost deturnati in stil mafiot, ajungand in conturile unor personaje de prim rang ale regimului Iliescu-Nastase.

CRESCENT - Proiect numarul 13 - compania CRESCENT a fost o companie foarte importanta in Romania; - in primele opt luni ale lui 1989, i-au revenit 97 milioane de dolari SUA; Presupunere: - din punct de vedere al beneficiilor, CRESCENT este detinuta de romani; Documentatie: - scrisoarea care demonstreaza ca detaliile legate de proprietari se afla la sucursala din Bucuresti; PERSOANE: - John Egdington - Dan Voiculescu - Teodoru Dumitru (fost angajat la ICE Vitrocim) - angajatii sucursalei CRESCENT din Bucuresti: Ion Catoi, Gheorghe Anca (secretara lui Voiculescu), Necula Gheorghe (fost colonel de securitate, soferul lui Voiculescu); BANCI: - Banci: Landeshypothekenbank, Burgenland, Austria, Telex 17725 - Byblos Arab Finance Bank, Bruxelles, Belgium, Telex 63461 - Societe Generale (director este Alain Couteau) - MISR Romanian Bank (Prelungirea Cosmonautilor nr. 4) - Manufacturer's Hanover Trust Company (Bulevardul Republicii 16, Bucuresti) - Frankfurt Bukarest Bank (Calea Victoriei, 22-24) - Societe Generale (cont#020221) * Sursa este Sandvik International din Bucuresti ACTIVITATI BANCARE: - vezi notele de mai sus referitoare la companii si alte conturi - compania si-a mentinut un cont necomercial: #4711-285-350-2 la BRCE - compania si-a mentinut, de asemenea, un alt cont la Societe Generale din Bucuresti - potrivit lui Constantin Istrate, pe 27 aprilie, nu a existat nici un cont comercial al CRESCENT la BRCE - poate fi important faptul ca Departamentul Economic BRCE, sub conducerea lui Rodica Vlaicu, a avut grija de contul necomercial al firmei CRESCENT (dupa decembrie 1989, Rodica Vlaicu a fost imediat angajata de Voiculescu); - 3 mai - SWM l-a vizitat pe SG in B si directorul a asigurat-o ca vor coopera AUDITORI: - Potrivit scrisorii CRESCENT din 16.02.1989 - Coopers and Lybrand din Cipru (Telex 2046 - Raspuns"COLY - CY"). Partenerul insarcinat cu dosarul este, aparent, D. N. Papadopoulos FACILITATI PREZENTE: - cateva proprietati la adresa Aviator Zorileanu nr. 80 (sediul CRESCENT). Telex: 11817 (mesajul de raspuns este "Crent.R") A SE URMARI: - sa se aiba in vedere si inspectarea altor proprietati ale CRESCENT; - sa se obtina accesul prin intermediul Ministerului de Finante, la conturile CRESCENT de la Societe Generale; - sumarul complet ale calatoriilor lui Dan Voiculescu si ai altor oameni de la CRESCENT, sa se obtina pasapoartele; - sa se afle cine ocupa fostele proprietati CRESCENT din Bucuresti; - sa se determine numele de inregistrare ale masinilor de la CRESCENT; NOTA: nu au fost observate detalii legate de achizitionarea masinilor in contul necomercial de la BRCE. Daca vom afla provenienta autovehiculelor, s-ar putea sa descoperim si alte conturi; - chestionati oamenii de la CRESCENT, inclusiv pe Dan Voiculescu; - SWM - 30 aprilie sa se afle daca scrisoarea de la John Edgington din 25.04.84 a fost prezentata politiei asutriece; - 30 aprilie - sa se obtina inregistrarile telefonice ale CRESCENT pentru numerele sale de telefon; - 30 aprilie - av. Ion Nestor se va intalni cu Rod Stamler pe 9 mai, in Cipru, pentru a cerceta in continuare situatia de acolo; - 1 mai - sa se obtina cel mai recent pasaport al lui Dan Voiculescu si sa se compare cu planurile de calatorie; - 1 mai - sa se obtina inregistrarile telefonice si telex ale CRESCENT; - 1 mai - sa se obtina detalii asupra regulilor care stabilesc modalitatile prin care bancile straine opereaza in Romania; A SE URMARI LISTA DIN 1 MAI: In Romania: - obtinerea pasaportului lui Dan Voiculescu - obtinerea inregistrarilor telex si telefonice - vezi Societe Generale - continuarea cercetarilor asupra grupului CRESCENT - RETINETI-L PE DAN VOICULESCU (sugestia lui SWN) - contactarea FTE care poate oferi detalii legate de afacerile CRESCENT - cercetarea INCREST din Franta (potrivit SWM, asemanarea dintre nume sugereaza ca este posibil ca INCREST sa fie detinuta de CRESCENT) - de urmarit scaderea numarului de legi referitoare la bancile din Romania - Societe Generale si alte banci straine - bancile mixte din Romania: Frankfurt Bukarest Bank, MISR Bank In afara Romaniei: - sa se afle cine detine INCREST din Franta - investigatii asupra celorlalte companii ale CRESCENT" Fragmente din raportul KPMG - Peat Marwick Thorne KPMG - Peat Marwick Thorne Personal si confidential Raport catre Ministerul Justitiei din Romania "Firma de contabilitate juridica Peat Marwick Thorne si firma de avocatura Gowling, Strathy & Henderson (numita in continuare echipa Peat Marwick) au fost angajate de catre Ministerul Justitiei pentru Guvernul Romaniei, la 12 martie 1990, in urma unui contract in care se stabileau termenii si conditiile de angajare pe perioada 12 martie - 30 iunie 1990. Apoi a avut loc o intalnire la Geneva, intre 18-20 martie 1990, la care au participat persoane oficiale din Romania, diverse firme de avocatura si echipa Peat Marwick. La aceasta intalnire s-au analizat probleme ridicate de reprezentantii romani si s-a intocmit un aide-memoir in care se specifica o directie asupra careia se convenise pentru a se asigura un efort coordonat al tuturor partilor pentru Guvernul Romaniei. Echipa Peat Marwick a stabilit un cadru de ancheta si a inceput munca. La 5 aprilie1990, Robert Linadquist, Rod Stamler si Charles Smedmor au sosit in Bucuresti. Discutiile cu intreaga echipa de ancheta care includea reprezentanti din diverse ministere ale Guvernului Romaniei (numita in continuare echipa) au inceput imediat. In zilele ce au urmat, chestiuni care fusesera discutate la Geneva au fost minutios analizate. In plus, alte probleme au fost identificate, nu doar de catre reprezentantii diverselor ministere, ci si de catre echipa Peat Marwick ca rezultat al muncii de documentare, care a inclus intalniri la Washington cu reprezentanti ai Bancii Mondiale. Ca rezultat al acestor discutii, s-a alcatuit o lista cu 33 de proiecte si s-a convenit ca acestea vor servi ca prioritati pentru echipa de ancheta. Cele 33 de proiecte au fost listate in ordinea importantei. S-a mai convenit ca eforturile initiale de cercetari, legate de aceste proiecte sa fie directionate catre familia Ceausescu şi Banca Romana de Comert Exterior (BRCE). Ş.D.Afrimescu

Autori argeseni si operele lor

Starea culturii argeşene
Instituţii culturale, autori şi opere

Poate că ar trebui până la urmă să pună cineva degetul pe rană şi să spună odată adevărul despre starea actului cultural şi artistic din Argeş. Ei bine, acesta „Există, e sublim putem zice, dar cam lipseşte cu desăvârşire”, ca să-l cităm pe Caragiale. Din păcate este o boală mai veche a acestei zone, mai exact din anul destrămării colectivului redacţional al Revistei Argeş: Tomozei-Mugur-Ivănescu. Din acea perioadă, de post- dezgheţ cultural, cei trei fiind cumva exilaţi în Argeş, actul cultural argeşan a tot coborât, până ce, iată, a ajuns în ziua de azi, să atingă nivelul cel mai de jos. Despre cauzele acestui declin şi efectele pe termen mediu şi lung, în cele ce urmează.

Instituţiile culturale şi rolul ambiguu al acestora
În Argeş există următoarele instituţii culturale: Direcţia Judeţeană de Cultură şi Culte, care a stat aproape o jumătate de an fără conducere, Centrul Cultural şi Comisiile de Cultură din cadrul C.J. şi C.L., care în loc să-şi facă treba pentru care au fost create mai mult se calcă pe bombeuri, punându-şi tot felul de tălpi una, celeilalte. Nimeni din aceste structuri nu a auzit, sau nu a vrut să audă, despre mangementul cultural şi marketingul actului de cultură. Şi dacă tot nu ştiu cu ce se „mănâncă” cele două noţiuni, atuci măcar să subvenţioneze valoarea produsului cultural. Şi nu ca acum, nonvaloarea, respectiv subprodusul cultural. Din păcate, atât Primăria şi CJ, cât şi Centrul Cultural, preferă să arunce zeci de miliarde de lei pe apa sâmbetei pentru tot felul de pseudproduse culturale, finanţând în fapt nonvaloarea, subprodusul cultural. Şi totul pe bani publici.

Orhestră Simfoncă în ţinutul fanilor de mici, bere şi manele!
Am ajuns să fim piteşteanul cu statuia lui, sau omul cu arteziana sa, când mult mai necesar era să fi fost autorul şi cărţile lui, sau omul şi spectacolul său de teatru. Existenţa Orhestrei Simfonice era poate necasară, dar numai după o prealabilă pregătire a ”terenului”. Chit că este teribil de costisitoare. Şi aceasta, întrucât, ar fi trebuit mai întâi asigurate: finanţarea proiectului, o sală de spectacole adecvată concertelor instrumentale instrumentişti şi muzicieni de înaltă clasă şi nu în ultimul rând, un public educat în spiritul clasic. Publicul nostru este fan (PSD), de mici, bere şi manele sau cel mult de muzică de petrecere. Nici măcar de folclor autentic. Şi-atunci, cui a trebuit această Orhetră Simfonică? Primarelui, ex-directorului de la Centrul Cultural? Boss-ului din fruntea C.J.? Greu de precizat.

Compromisul în Cultură
Cu siguranţă, nimic nu poate fi mai dăunător unei culturi, fie chiar şi de provincie, decât compromisul făcut pe seama ei chiar de către diriguitori. După cum este cunoscut, în Argeş fiinţează vreo trei reviste de cultură: Revista Argeş, Cafeneaua literară şi Cultura. Calende, cea de-a patra revistă, singura care se ridica la un anumit standard şi-a încetat activitatea cu peste doi-trei ani în urmă, din lipsă de fonduri. Primele două reviste sunt finaţate de către primărie şi Consiliul Local (C.L.), iar Revista „Cultura” e finţată de Consiliul Judeţean (CJ). Din păcate, atât Revista Argeş cât şi Cafeneaua literară sunt revistele celor care le conduc. Directorii lor decid unilateral când, pe cine şi ce publică. Astfel că, în ciuda faptului că finanţarea este suportată de Primăria şi C.L Piteşti, cele două reviste, găzduiesc în paginile lor mai ales autori din afara judeţului: din Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Timişoara şi din Capitală. Desigur că nimic nu pare a fi rău în asta. Numai că, directorii celor două reviste în loc să promoveze la schimb în revistele din Cluj, Constanţa, Craiova Iaşi, Timişoara şi din Capitală, autori argeşeni, se promovează eclusiv pe ei. Dar, compromisul în actul cultural din Argeş merge până acolo, încât a ajuns să vicieze până şi rezultatele puţinelor concursuri literare găzduite de Centrul Cultural sau de Revista Argeş, prin accelaşi Centru Cultural. Centru Cultural, care sponsorizează şi apariţia unei pseudoreviste de... pseudoepigrame. Şi aceasta, doar pentru că directorul fiţuicii este „tare-n clanţă”(?!). La fel a procedat şi cu unii dintre autori, cărora le-a sponsorizat apariţia mai multor cărţi, deşi aceştia sunt şi membrii ai USR şi se află şi la a şaptea, a opta sau a zecea carte. Păi, dacă nu au reuşit să convingă în niciuna ditre cărţile apărute anterior, atunci pentru ce continuii să sponsorizezi la nesfârşit apariţia altor subproduse, ale aceloraşi autori?

Autori argeşeni şi...”operele” lor
În nomenclatorul de profesii, meseria de scriitor este asimilată scriitorului de vagoane din staţiile CFR. Se pare că unii dintre autorii argeşeni ţin cu tot dinadinsul să se încadreze întocmai acestei definiţii.lapidare a DEX-ului, fără a fi reuşit până acum să-şi depăşescă propria condiţie. Aşadar, în ediţia de azi vom lua în discuţie pe unii dintre autorii locali şi cărţile lor. Demersul nostru va începe, cu cine altcineva decât, cu decanul de vârstă al scriitorimii argeşene. Şi anume, cu una dintre (sperăm), ultimele relicve ale proletcultismului (protocronismului) local, prozatorul şi dramaturgul Marin Ioniţă. Crescut şi instruit la Şcoala de Literatură de pe „Kisseleff” a rămas de-atunci tot restul vieţii tributar acelei şcoli. Ajuns la vârsta senectuţii îşi mai scapă mâinile pe sânii şi-n chiloţii unor poetese minore, şi ca vârstă şi ca talent, pe care, sub pretextul promovării pe „sticlă” îşi permite să le pipăie live... ”talentele” (sânii şi zona pubiană). A fost şi a rămas toată viaţa un scriitor minor. Cu toate acestea, aproape în fiecare an şi-a tipărit o carte, fireşte pe banii municipalităţii sau ai C.J. Despre Florin Silişteanu „omul” şi jurnaluistul s-au scris pagini întregi. De o moralitate îndoielnică, Sile şi-a permis să-şi facă viaţa, când vraişte, când varză. A reuşit să-l „facă muci” pe directorul cotidianului local Argeşul liber, pretinzând că va merge în Afganistan dacă îi va acordată suma de 10.000 USD. Numai că nu a ajuns nici măcar până la Bucureşti. Sile transmitea „corespondenţe” din „teatrul de război” al...teraselor de cartier ale Piteştiului. Cât despre poezia lui Sile, accesaţi vă rog site-ul www.poezie.ro şi vă veţi minuna cum un autor care scrie o asemenea poezie a fost „uns” membru USR, filiala Argeş. Tot în peisajul literar argeşan există şi copilul minune al poeziei universale: Crisian Gava, care finalmente s-a dovedit a fi doar o chestie gonflabilă. Un simplu vesificator aidoma mentorului său, Adrian Păunescu. Şi lista poate continua cu alţi autori şi autoare gen Calinic Argatu, Jan Dumitraşcu, Maria Diana Popescu, Denisa Popescu, Dorina Mihai, Mihaela Sandu, Gabriela Zăvăluş etc. Cei nominalizaţi chiar sunt paraleli cu poezia şi cu literatura în general. Cu toate acestea şi-au tipărit câteva volume, iar unii sunt chiar membrii ai USR. Mai mult, există autori despre ale căror cărţi nu a scris nimeni, „pe bune”, nici măcar un rând. Cel mult s-au periat ei între ei, în genul: „scrie tu, despre mine, azi de bine, şi mâine voi scrie şi eu despre tine... tot de bine”. Numiţi cum vreţi asemenea practici, acest mod de ascensiune, dar tot compromis cultural se chiamă, dacă nu cumva chiar „troc”...Troc cultural!
„Culturnicii” de ieri şi de azi, repuşi pe tapet!
Mulţi ne-am întrebat de ce Cultura argeşană se află la nivelul cel mai de jos. Păi nici nu ar avea unde fi, atâta timp cât este făcută fie de veleitari, fie de foşti sau actuali „culturnici”. Spre exemplu: timp de peste un deceniu, Cultura argeşană a fost condusă de un fost director de penitenciar, cu gradul de colonel în retragere, fost CI-st (ofiţer contrainformaţii), Dl. Liviu Martin, nimeni altul decât soţul poetei Denisa Popescu. De la înălţimea funcţiei sale editează sub egida CJ, revista „Cultura”, cea care scria în ultima apariţie pe 2008, la modul cel mai laudativ, despre câştigarea alegerilor locale în Argeş de către PSD şi de mâna întinsă culturii de către realesul preşedinte al CJ, Constantin Nicolescu. La un asemenea electorat, asemenea „cultură”, de valoarea nici măcar a unei cepe degerate! Mai nou, Jan Dumitraşcu, reîntors în fruntea refistei Argeş a scos semnăturile unor autori ca Mircea Bârsilă, Nicolae Oprea, Dumitru Augustin Doman, Virgil Diaconu. Urmează Aurel Sibiceanu şi Magda Grigore.Cu toţii vârfurile „optzecismului” local. Şi aceasta, pentru a face loc unora ca Petre Popa fost şef al Culturii argeşene înainte de ’89, reprezentant al „Generaţiei ’60”,Marin Ioniţă, etc. Prin urmare, în cultura argeşană are loc o revenire la protocronismul anilor ’60! Curat proletcultism în plin postmodernism! Curată restauraţie, coane Jenică!
Ştefan Dumitru Afrimescu

La PRM Arges avocatul inlocuit cu inculpatul

La PRM Argeş, avocatul a fost schimbat cu inculpatul!
Conducerea centrală a PRM a exclus din partid mai mulţi membri marcanţi, care însemnau ceva pentru partidul lui C.V. Tudor. Printre cei excluşi din PRM se numără şi Marian Fulga, preşedintele PRM Argeş, cel care la prezidenţiale a reuşit să plasese filiala argeşană pe locul doi pe ţară ca număr de voturi.Marian Fulga este de formaţie jurist, fiind un destul de bun avocat al Baroului Argeş. Cel care l-a înlocuit la conducerea filialei argeşene a PRM este Mihai Georgescu, inculpat în cel puţin două dosare de cercetare penală.
Cazierul lui Mhai Georgescu *-Prin 2004-2005, Mihai Gergescu a abuzat de încrederea patronului SC „Foca Pallet” SRL şi i-a furat capul tractor al unui TIR. Păgubitul l-a dat înjudecată şi a rezultat Dosarul penal nr. 56/828/2005, art. 213 c.p. *-Doi ani mai târziu, în august 2006, comisarii Gărzii Financiare Argeş au descins în gospodăria lui Ion Damian din Călineşti, unde au găsit 7.200 sticle PET, de câte un litru cu „Rom Jamaika” cu etichete şi timbre fiscale false, şi 4200 litri de alcool dublu rafinat. În aceeaşi noapte, tot comisarii G.F. au oprit o camionetă înmatriculată în Capitală, plină cu sticle de „Rom Jamaika”, pentru piaţa şi cârciumile Bucureştiului, având aceeaşi provenienţă. Ziua următoare, poliţiştii şi comisarii G.F. au constat că, în spatele afacerii cu spirtoase contrafăcute era tocmai inspectorul principal al FISC-ului din cadrul Administraţiei Finaciare Leordeni, Mihai Georgescu. Tot în noaptea cu pricină, au mai fost găsite şi 21.000 de etichete cu preţuri şi câteva mii de timbre fiscale şi banderole cu numele unor firme fantomă. A doua zi, poliţiştii au descins şi la domiciliul inspectorul Geogescu, unde au găsit alţi 5.000 litri de spirtase contrafăcute. Nu se cunosc detalii despre dosarul de urmărire penală, pentru evaziune fiscală, întocmit de G.F: Argeş şi Poliţie. *-În 2008, Mihai Goergescu recidivează şi este prins din nou de comisarii G.F. şi Poliţie cu băutri alcoolice contarfăcute. I-a fost iarăşi întocmit dosar de cercetarre penală pentru evaziune fiscală. Este vorba despre Dosarul nr. 491/828/2008, din data de 21.04.2008, dosar nesoluţionat nici până azi de către judecătorii Judecătoriei Topoloveni, deşi au fost acordate numai în 2008 12 termene, başca cele acordate în 2009 şi 2010. Stefan Dumitru Afrimescu
PS:Detalii despre Dosarul 491/828/2008, din 21.04-2008, potrivit Judecătoriei Topoloveni, în cele ce urmează.

Data
Soluţie Detalii
01/03/2010 Amână pronunţarea asupra cauzei la data de 08.03.2010. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01.03.2010. Amânat
01/09/2008 Se emit adrese către Primăria Comunei Răteşti şi Primăria Comunei Călineşti, Serviciul Taxe şi Impozite pentru a comunica bunurile mobile şi imobile deţinute in proprietate de către inculpat, precum şi situaţia juridică a acestora. Se citează martorii din acte Damian Ion, Damian Viorica, Damian Mihaela Elena, Paraschiv Cristian , Popa Gheorghe, Chiuţă Cristian Florin, cf. disp. art. 175 Cod proc. pen. Se emite adresă către IPJ Argeş –Evidenţă operativă şi cazier judiciar pentru a verifica şi elibera copie de pe fişa de cazier judiciar privind inculpatul . Amână judecarea cauzei la data de 29.09.2008. Cu apel o dată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţa publică de la 01 Septembrie 2008 Încheiere
02/06/2008 Admite cererea formulată de apărătorul inculpatului prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată , fiind în imposibilitate de a se prezenta la acest termen. Dispune , in raport de cererea formulată de reprezentantul părţii civile şi de înscrisul depus la fila 4 a dosarului, citarea in cauză Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi la adresa din Bucureşti , str. Apolodor nr. 17 , sector 5, , cf. disp. art. 291Cod proc. pen. Se reia procedura de citare cu inculpatul , cf. disp. art. 291 Cod proc. pen. Cu apel , odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 02 Iunie 2008 Încheiere
06/04/2009 Se citează părţile. Amână judecarea cauzei la data de 27.04.2009. Pronunţată în şedinţa publică de la 06 Aprilie 2009. Încheiere
08/02/2010 Se emite adresă către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş pentru a comunica dacă inculpatul a formulat contestaţie împotriva deciziei de impunere nr.8290/ 03.04.2009, iar în caz afirmativ modul de soluţionare al contestaţiei. Se citează martorul Damian Gheorghe, conform disp. art. 175 Cod procedură penală şi cu mandat de aducere cu însoţitor, conform disp. art.183 Cod procedură penală. Se reia procedura de citare cu părţile civile, cf. disp. art. 291 Cod proc. pen Amână cauza la data de 01.03.2010. Cu apel, odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 08.02.2010 Încheiere
08/03/2010 În temeiul disp.art. 306 Cod proc. pen. amână pronunţarea asupra cauzei la data de 15.03.2010. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.03.2010. Amânat
09/02/2009 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: Admite cererea formulată de reprezentantul părţii civile privind acordarea unui nou termen de judecată pentru a da posibilitatea acestuia să depună la dosar înscrisuri cu privire la soluţionarea cererii de introducere în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş, formulată de inculpat la termenul de judecată din data de 15.12.2008. Amână cauza la data de 09.03.2009 în vederea audierii martorilor din acte Bujor Ion Alexandru, Brînduşescu Valentin Dorel, Băran Rodica, Păsărică Mircea, Constantin Virginia, Ghiţă Ion, Dumitrache Robert, Mihu Marius Cezar şi Răduţ Ştefan, lipsă la termenul de faţă, în a căror ascultare se stăruie, sens în care se reia procedura de citare cu aceştia, cf. disp.art. 175 Cod proc. pen. şi cu mandat de aducere cu însoţitor, cf. disp.art. 183 Cod proc. pen. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 09.02.2009. Preşedinte, Daniela Neacşu Încheiere
09/03/2009 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: În vederea stabilirii cadrului procesual legal, dispune introducerea şi citarea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor-Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, având în vedere aspectele precizate în conţinutul adresei nr. 9913/2009. Se emite adresă către partea civilă Autorităţii Naţionale a Vămilor-Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, pentru a preciza dacă se constituie parte civilă iar în caz afirmativ cuantumul pretenţiilor civile . Pune în vedere părţii civile - Agenţia Natională de Administrare Fiscală prin reprezentant să îşi precizeze în scris poziţia cu privire la pretenţii civile solicitate iniţial prin cererea formulată la fila 4 a dosarului şi cu privire la cererea privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului în raport de aspectele învederate la acest termen de judecată. Pune în vedere inculpatului să depună la dosar înscrisuri privind dreptul de proprietate asupra terenului de 2500 m. p situat în comuna Călineşti, judeţul Argeş în vederea soluţionării cererii de instituire a sechestrului asigurător. Se emite adresă către I.P.J-Argeş –Evidenţă Operativă şi cazier judiciar pentru a verifica şi elibera copie de pe fişa de cazier judiciar privind pe inculpat. Amână cauza la data de 06.04.2009, pentru când se citează martorii din acte Bujor Ion Alexandru, Brînduşescu Valentin Dorel, Băran Rodica, Păsărică Mircea, Constantin Virginia, Ghiţă Ion, Dumitrache Robert, Mihu Marius Cezar şi Răduţ Ştefan, lipsă la termenul de faţă, în a căror ascultare se stăruie, sens în care se reia procedura de citare cu aceştia, cf. disp.art. 175 Cod proc. pen. şi cu mandat de aducere cu însoţitor, cf. disp.art. 183 Cod proc. pen. Cu apel, o dată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Martie 2009. Preşedinte, Daniela Neacşu Grefier, Casiana Vrănescu Încheiere
12/05/2008 Amână judecarea cauzei la data de 02.06.2008 , in vederea desemnării unui apărător din oficiu, care să-i asigure asistenţa juridică inculpatului, sens in care se va emite adresă către Baroul de Avocaţi Piteşti. Se reia procedura de citare cu inculpatul cf. disp. art. 291 Cod proc. pen. Cu apel , odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 12 Mai 2008 Încheiere
14/09/2009 Amână judecarea cauzei la data de 28.09.2009, pentru când se citează părţile care nu au termen în cunoştinţă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14 Septembrie 2009. Încheiere
14/12/2009 Amana pronunţarea la data de 21.12.2009. Cu drept de apel, odată cu fondul cauzei. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.12.2009 Încheiere
15/12/2008 PENTRU ACESTE MOTIVE, DISPUNE: Proroga discuţia privind introducerea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale a Vămilor - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Argeş, la proximul termen de judecată după ce părţile vor lua cunoştinţă de înscrisurile depuse la dosar, în dovedirea acesteia. Dispune din oficiu emiterea unei adrese către Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei Bucureşti pentru a comunica instanţei domiciliul actual al martorilor din acte Bujor Ion Alexandru, Brânduşescu Valentin-Dorel şi Păsărică Mircea în vederea realizării procedurii de citare. Se citează martorii din acte cf.art.175 C.pr.penală. Amână cauza la data de 19.01.2009. Cu apel, o dată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Decembrie 2008. Preşedinte, Daniela Neacşu Încheiere

Pagina 1 2 | 3 |

Stefan Dumitru Afrimescu, poeta- comunista interzis

Loredana Dascălu Loredana Dascalu
Vineri 5 feb 2010 Venres, 5 Febreiro, 2010
Piteşti Pitesti
Ştefan Dumitru Afrimescu, poetul intrezis de comunişti Stefan Dumitru Afrimescu, poeta comunista intrezis Pe vremea când colegii lui din clasa întâi abia buchiseau primele litere, Ştefan Dumitru Afrimescu ia citi învăţătoarei o poezie scrisă de el. Para atrás cando os seus colegas de primeira clase, só flog as primeiras letras, Stefan Dumitru Afrimescu leu un poema escrito polo seu profesor. De la şase ani scrie poezie şi prin a crezut că poate schimba lumea. Durante os seis anos escribindo poesía e do pensamento que pode cambiar o mundo.




taguri tags Piteşti Pitesti poet poeta afrimescu afrimescu Mai târziu a devenit jurnalist , aceasta fiind o alternativă pentru a schimba ceva, expunând realitatea în afaţa lumii întregi. El máis tarde se tornou unha xornalista, que é unha alternativa para cambiar algo, expoñendo o mundo Afata realidade. Este jurnalist de 20 de ani şi cu poezia sa înfrăţit de-o viaţă. É xornalista hai 20 anos ea súa poesía por unha dobre vida. Nu-i deloc uşor să schimbi lumea! Non é fácil cambiar o mundo!


I sa interzis să mai publice Eu estaba prohibido de publicar
Volumul de dubut se numeşte „Acest lung asediu” şi a apărut în 1982, fiind unul colectiv. Dubut volume chamado "O longo cerco e apareceu en 1982, é un colectivo. „Se făcea economie de hârtie, pentru ca toate „operele” regimului comunist să poată fi publicate”, explică poetul jurnalist. "A economía de papel, de xeito que todas as" obras "do réxime comunista podería ser publicado" xornalista poeta explicou. După apariţia acestu prim volum, mai multe poezii i-au fost publicate într-o revistă din acea perioadă. Despois da súa aparición primeiro libro, varios poemas foron publicados nunha revista da época. „Erau poezii îndrăzneţe la aresa regimului politic de atunci. "Eran poemas en negra aires, onde o réxime político. Imediat după aceea, redactorul-şef al publicaţiei a fost destituit, iar mie mi sa interzis să mai public,” explică Afrimescu. Inmediatamente despois, o editor-xefe da publicación foi destituído e prohibido de min o máis público ", explica Afrimescu. Al doilea volum al său a apărut abia în 2002, editura „La Maison d'edition” şi se numeşte „No man's patria”. O seu segundo volume só apareceu en 2002, a editorial "La Maison d'Edition" e é chamado de "país de ninguén". Încă opt ani au trecut până la apariţia următorul volum, „Hermeneutica libertăţii”. Outras oito anos pasaron antes da próxima aparición de volume, "A hermenéutica da liberdade". Ideile de la „curg” poeziile lui Ştefan Dumitru Afrimescu(pentru că este vorba despre o creaţie petică fluviu) sunt: libertatea, iubirea, realitatea socio-politică. As ideas de "fluxo" poemas de Stephen Dumitru Afrimescu (porque é un río de parte do traballo) son: a liberdade, o amor, a realidade socio-política. O jurnalistă spaniolă a postat pe blogul ei întregul volum „Poemele iubirii” al lui Ş.D. Un xornalista español enviadas no seu blog todo o volume poemas "amor" 's s.d. Afrimescu. Afrimescu. Nepublicate, din raţiuni financiare, mai are încă cinci volume, dintre care două de haiku şi lucrează la al şaselea, numit „Viaţa ca meserie”. Unpublished razóns financeiras, aínda ten cinco volumes, dos cales dous do haiku e traballar na sexta, chamado "A vida como unha profesión.


Cui îi mai trebuie poezia? Quen precisa de poesía?
Condiţia de jurnalist, de multe ori unul foarte incomod, ia adus şi multe dezavantaje. Desde que un xornalista, moitas veces, moi desconfortável, e trouxo moitas desvantaxes. „Condiţia de jurnalist şi cea de poet au pus piedici în calea publicării poeziilor mele. "A condición do xornalista e poeta obstaculizar publicación dos meus poemas. Pe de altă parte, sponsorii îşi mai pun şi problema „Cui îi mai trebuie poezia?”, spune Ş.D. Ademais, os patrocinadores e traer a súa edición de maio do "Quen precisa de poesía?" Diz s.d. Afrimescu. Afrimescu. „Cred că nu se poate trăi fără poezie. "Coido que non podemos vivir sen poesía. Lumea ar fi atât de goalî fără poezie, încât mai bine nu ar fi fostcreată de la început”, spune poetul. O mundo está tan baleira, sen poesía, que é mellor non fostcreată desde o principio ", di o poeta. Poezia ar fi trebuit să schimbe lumea, dar nu a reuşit. A poesía debe cambiar o mundo, pero non puido. Asta crede jurnalistul poet. Este xornalista considera poeta. Dacă a reuşit să schimbe câte ceva, tot jurnalismul a fost cel care la ajutat mai mult. Se conseguiu mudar algo, todo o xornalismo foi o que axudou máis. „Touşi, cel mai mare eşec al meu ca jurnalist, şi este eşecul întregii prese locale, este acela că nu am reuşit să dezbin mafiile care controlează totul în acest judeţ”, încheie Ştefan Dumitru Afrimescu. "Tous, o meu maior fracaso como xornalista, e non de toda a prensa local, que se pode dividir mafia que controla todo neste concello", conclúe Stefan Dumitru Afrimescu.


În urma articolelor publicate în ziare naţionale şi locale, Ştefan Dumitru Afrimescu a fost dat în judecată de peste 60 de ori, iar sumele pretinse au fost de câteva miliarde de lei vechi. Na secuencia de artigos publicados en xornais nacionais e locais, Stefan Dumitru Afrimescu foi procesado máis de 60 veces e os montantes reclamados foron varios millóns de ROL. „Cel mai mult mi s-au cerut şase milioane de dolari în procesul ARO Câmpulung, şi cel mai puţin, 80.000 de lei noi”, îşi aminteşte jurnalistul. "Canto máis me pediron seis millóns de dólares no Campulung ARO, e polo menos RON 80.000", lembra o xornalista. „Am adoptat o presă de investigaţii şi anchete şi prin jurnalism am reuşit să schimb mai multe decât ptin poezie. "Adoptado unha enquisas e investigacións de prensa eo xornalismo teñen sido capaces de cambiar máis que a poesía PTIN. Pot spune că presa ma ajutat să schimb ceea ce nu a reuşit poezia”, spune jurnalistul poet. Eu podo dicir que a prensa contribuíu a cambiar o que non cumpriu a poesía ", di o poeta xornalista.


Profil Perfil
Data și locul nașterii: 4 februarie 1951, comuna Urluieni, județul Argeș Data de nacemento: 4 de febreiro de 1951, común Urluieni, Arxes
Studii: Universitatea de Petrol și gaze Ploiești Educación: Universidade de petróleo e gas Ploieşti
Experiență: 12 ani a lucrat ca inginer și alți 20 de ani ca ziarist. Experiencia: 12 anos traballou como enxeñeiro e un período de 20 anos como xornalista.
Stare civilă: necăsătorit Estado civil: Solteiro
Ce-i place: O que eu gosto:
Știrile, televizorul se oprește numai când pleacă din casă. News, TV só se detén cando sae de casa. Îi place informația, un film bun, o muzică bună (muzica clasică, retro rock). Iubește poezia şi citeşte în special poezie universală. Eu gusto de información, un bo filme, boa música (a música clásica, rock retro). El ama a poesía e ler poesía universal en particular.
Ce nu-i place: O que non lle gusta:
Hărmălaia politică, circul politic, lipsa petenței de lectură și cultură în general. Hullabaloo Políticos, circo político, ningún peticionário da lectura e da cultura en xeral. Modul de manifestare al unor tineri, lipsa de procupare și continua preumblare pe strada mare, tipic românească. Mostrando os mozos da falta de procupare continuar rúa preumblare, un romanés típico.
Întrebări și răspunsuri: Preguntas e respostas:
Dumneastră ați ales poezia, sau poezia va ales pe dumneavoastră? Dumneastră tes para a poesía, ou poesía que escolleu?
„Când m-am născut, de ursitori, părinţii mei mi-au pus sub cap o carte de poeyii. "Cando eu nacín, por sorte, meus pais me puxeron na tarxeta poeyii cabeza. Cred că era un volum de Nina Casic. Creo que foi un volume de Nina Casicea. La şase ani scriam deja poezie, după ce la cinci ani am învăţat să scriu. En seis anos xa escribía poesía tras os cinco anos que eu aprendín a escribir. Poezia ma ales pe mine, a fost un destin. A poesía me escolleu, era un destino.
Când aţi publicat prima poezie? Cando primeiro poema publicado?
Debutul meu a avut loc pe când amveam cam 10 ani, într-o revistă a vremii, „Scânteia pionierului”. A miña estrea produciuse cando amveam preto de 10 anos, unha revista da época, "Spark pioneira". " Poezia a fost citită în public. O poema foi lido en público. Primul volum de poezie publicat a fost unul colectiv, alături de clasici ai vremii. O primeiro volume de poesía publicada foi unha colectiva, cos clásicos da época. Se întâmpla în 1982. Foi en 1982.

Stefan Dumitru Afrimescu,

Şi a fost şi Congresul PNL

Sezonul congreselor! Şi a mai fost un Congres, al PNL
Contrar aşteptărilor, Congresul PNL a avut doar foarte puţin circ, excepţie făcând Viorel Cataramă. Poate părea paradoxal, dar Congresul PNL a avut şi ceva mai multă substanţă decât Congresul PSD. Au lipsit chiar şi scenariile, jocurile de culise, negicierile prin toalete sau trucurile ieftine. Şi chiar dacă discursurile celor doi contracandidaţi au fost diametral opuse, atât ca soluţii, cât şi ca mod de prezentare, şi pe-alocuri acide, nu au degenerat totuşi în atacuri la persoană. Mulţi au contestat metoda alegerilor pe liste, ca fiind nedemocratică. Puţini au realizat însă că aceasta era pentru acum, soluţia ce mai bană pentru PNL. Să mă eplic: actualii lideri PNL trebuie nu doar să conserve scorul de 20%, obţinut de Crin Antonescu în alegerile prezidenţiale, ci pentru a continua să mai însemne ceva pe scena politică româniească va trebui să-l urce la peste 30%. Or, cu o conducere heterogenă şi aflat şi-n opoziţie PNL nu ar fi reuşit să conserve nici măcar procentele de 20% de la prezidenţiale. Câştigarea preşedinţiei PNL de către Antonescu ar putea fi chiar „paşaportul” acestuia pentru Cotroceni şi al PNL, la Guvernare în 2014 Până atunci însă, PNL trebuie să-şi refacă toată infrastructura în teritoriu şi să nu facă nicio gafă în opoziţie. Să formeze un guvern un Guvern din umbră credibil, cu profesionişti de înaltă clasă, care să reprezinte oricând o alternativă la guvernare. Să se întărească în teritoriu cu personalităţi credibile, nepătate, cu mare impact la public şi mass media, cu discurs la obiect şi cât mai coerent posibil. Toate acestea nu se pot face cât ar bate Antonescu din palme, ci cu mult, foarte mult efort. Cu foarte multă risipă de energii. S-ar putea ca românii sătui de tot atâtea promisiuni câte-n lună şi-n stele să prefere o guvernare de dreapta autentică şi de ce şi un lider carismatic aşa cum este Antonescu. Afrim aceste lucruri, întruct cred că nimic nu este imposibil, mai ales în politică. Şi mai a les în România. Ştefan Dumitru Afrimescu

Realesul secretar genaral al PSD, suspectat de blocarea anchetei asupra diplomelor universitare false!

Realesul secretarul general al PSD a blocat ancheta privind diplomele universitare false!
Realesul secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, si adjunctul sefului IPJ Teleorman, comisarul Emil Florian Stanimir, sunt suspectati ca ar fi blocat temporar ancheta privind fabricarea a circa 15.000 de diplome universitare prin doua institutii-fantoma din judetul Teleorman. Cu toate acestea nimeni şi nimic nu l-a putut împiedica pe Dragnea să candideze la recentul Congres al PSFD, la un nou manndat de secretar general al PSD, pe care l-a şi câştigat de altfel detaşat de restul contracandidaţilor.

Dragnea si Stanimir ne-au confirmat ca au urmat cursurile acestor doua institutii de invatamant superior impreuna cu sotiile lor, respectiv Bombonica Dragnea si Carmen Alina Stanimir, dar au negat implicarea in blocarea anchetei.

Ancheta
Ancheta penala in scandalul fabricarii a peste 15.000 de diplome false prin universitatile neacreditate "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica", cu sediile in Alexandria (judetul Teleorman) si sectorul 4 al Capitalei, a fost blocata la inceputul lunii iunie anul acesta, imediat dupa ce au fost identificati posesorii fiselor matricole de la cele doua institutii de invatamant, sustin surse judiciare. Printre absolventii identificati se afla aproape intreaga protipendada politica si administrativa a judetului Teleorman (si nu numai!), in frunte cu Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, sotia sa, Bombonica, comisarul Emil Florian Stanimir (adjunctul sefului Politiei Teleorman) cu sotia sa, Carmen Alina, deputatul PDL Adrian Florescu, fostul prefect PSD de Teleorman Teodor Nitulescu, fostul candidat PRM la alegerile parlamentare Mara Florica, primarul PNL Iulian Florin Badea, ca si multi alti politicieni, functionari publici, ofiteri din toate structurile militarizate.
De asemenea, au obtinut diplome universitare multi oameni de afaceri. Ancheta ar fi fost blocata atat la nivelul Parchetului Sectorului 4 al Capitalei, prin procurorul-sef Mihai Betelie, cat si la nivelul Serviciului de Investigare a Fraudelor Teleorman, prin comisarul Emil Stanimir (posesor de diploma suspecta). Imediat dupa ce mass media a inceput să se intereseze de caz ţi să-i puna intrebari prim-procurorului Betelie, acesta si-a declinat competenta si a trimis dosarul la Directia Nationala Anticoruptie.

Presiuni, "in special pe linia PSD si Ministerul de Interne"
"Pentru blocarea dosarului s-au facut presiuni atat politice – in special pe linia PSD –, cat si la nivelul conducerii Ministerului de Interne si a Inspectoratului General al Politiei. La nivelul nostru de la Teleorman, cel insarcinat sa faca identificarile posesorilor de diplome false a fost seful nostru, comisarul Stanimir, care are chiar el o astfel de diploma suspecta. Va dati seama ca noi nu am mai avut voie sa continuam ancheta de atunci", sustin surse din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor Teleorman. De asemenea, aceleasi surse ne-au spus ca, la inceputul lunii iunie anul acesta, la IPJ Teleorman urma sa fie trimise listele cu absolventii facultatilor neacreditate, "dar aceste liste nu au mai fost primite, pentru ca Bucurestiul nu ni le-a mai trimis".
La Bucuresti presiunile ar fi fost facute asupra prim-procurorului Mihai Betelie, in special de persoane din structuri informative care ar fi detinut niste interceptari potrivit carora magistratul si-ar fi recapatat carnetul de conducere prin folosirea functiei sale. Intr-o convorbire purtata cu procurorul Betelie in urma cu circa doua saptamani, domnia sa a recunoscut ca a avut probleme in trafic, dar a negat ca ar fi fost santajat pentru a bloca ancheta in dosarul diplomelor flasificate. Intr-o convorbire ulterioara, Betelie a recunoscut faptul ca a luat de la politie dosarul diplomelor inca din luna iunie anul acesta, pentru ca ancheta sa fie facuta doar de catre procurori.
"Competenta era a noastra, deoarece era vorba de o retea organizata de falsificatori", s-a justificat procurorul. Magistratul nu a putut explica de ce nu s-au operat arestari, desi existau probe clare de falsificare cel putin a actelor de identitate, fapte care impuneau arestul preventiv. El a sustinut insa ca "ancheta nu a avansat, deoarece cei doi procurori care au avut dosarul in lucru s-au trans-ferat si am fost nevoit sa repartizez altui procuror dosarul". Betelie si-a declinat competenta in favoarea DNA abia pe data de 31 iulie, adica dupa ce l-am intrebat daca este santajabil.

Istoria scandalului
Informatiile primare despre falsificarea diplomelor universitare au apartinut Politiei Ilfov. In luna martie anul acesta, anchetatorii ilfoveni i-au anuntat pe omologii lor de la Parchetul si Politia Sectorului 4 al Capitalei ca pe raza lor de competenta se afla un sediu al universitatilor particulare neacreditate "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica", unde se falsificau documente oficiale. In urma perchezitiilor si audierilor preliminarii, s-a stabilit ca in afacere, pe langa Mina Silviu Dobronauteanu, patronul universitatilor, sunt implicati mai multi profesori universitari, printre care figureaza Ion Parvutoiu (fost cadru universitar la Academia de Politie) si conferentiar dr. Maricica Stoica. Universitatile "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica" din Alexandria nu au fost acreditate de Ministerul Invatamantului, iar din 2001, respectiv 2002, acestea au intrat in proces de lichidare.
Cu toate acestea, patronul Dobronauteanu, in complicitate cu mai multe persoane, inclusiv specialisti in IT, a pus pe roate o adevarata industrie de facut diplome contra 3.500 euro bucata. Membrii retelei racolau din toata tara persoane care doreau sa obtina licente, apoi le intocmeau dosare de absolvire a facultatilor de petrol si gaze, inginerie, stiinte economice, drept, management, contabilitate si informatica, psihosociologie, stomatologie si chiar medicina, fara ca persoanele respective sa fi urmat cursurile respective. Mai departe, pentru obtinerea licentei aceste dosare erau depuse, in functie de "pile si relatii", la diverse facultati acreditate, printre care figureaza Facultatea de Petrol si Gaze Ploiesti, Universitatea Valahia Targoviste, Facultatea de Vest Timisoara, Universitatea "Gh. Cristea" si Universitatea Hyperion din Bucuresti.

Pentru solicitantii analfabeti au fost gasiti inlocuitori carora li s-au fabricat acte de identitate false pentru a participa la examenele de licenta. La perchezitii s-au gasit circa 100 de buletine contrafacute. Fotografia aceleiasi persoane-inlocuitor aparea pe mai multe acte de identitate, cu nume diferite. Inlocuitorii castigau cate 600 euro pentru fiecare examen. Daca unii dintre clienti nu aveau diploma de bacalaureat, li se confectiona una, contra unei sume suplimentare. Hartia pentru falsificat diplome era de cea mai buna calitate, identica cu cea folosita de Ministerul Educatiei, iar materialele din care au fost confectionate cartile de identitate erau similare cu cele folosite de Directia de Evidenta a Populatiei, motiv pentru care exista suspiciunea unor complicitati din aceste institutii.

Toate aceste informatii au fost confirmate dupa expertizarea informatiilor stocate in calculatoarele confiscate. "Erau atat de bine arhivate si stocate informatiile, ca si specimenele de semnaturi si de stampile, incat ne-a fost foarte usor sa identificam intreaga retea de falsificatori si de beneficiari ai diplomelor, precum si modul de actiune, banii incasati, banii cheltuiti si persoanele de contact", sustin surse judiciare.

Protectie contra diplome de licenta "nobile"
Pentru a-si asigura protectie, initiatorul afacerii, Mina Silviu Dobronauteanu, ar fi oferit astfel de diplome mai multor politicieni si politisti. "Multi dintre cei care au beneficiat de diplome mai au cate o facultate terminata, ca transporturile, constructiile, TCM-urile sau agronomia, dar nu au facultatea de drept sau management-finante-contabilitate, care deja le-ar fi innobilat CV-urile si le-ar fi oferit posibilitatea de a fi numiti in functii publice importante invocandu-se criteriul competentei, adica al diplomelor detinute. Politistii, care aveau majoritatea facultatea de drept au obtinut si diploma de management-finante-contabilitate, iar politicienii erau ahtiati dupa facultatile de drept si management.
Pe deasupra, imediat dupa ce si-au obtinut licentele la aceste facultati considerate nobile, ei au obtinut masterate si doctoratele aferente si apoi si-au ocupat functiile publice importante", sustine chiar unul dintre beneficiarii acestei industrii. Prin astfel de metode ar fi fost atrasi, spre exemplu, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, si comisarul Stanimir, dar si multi alti politicieni si politisti.
Comisarul Stanimir, pus sa se ancheteze singur
Un argument in plus ca a existat intentia de a se bloca ancheta a fost numirea comisarului Emil Stanimir – beneficiar de diploma suspecta! – sa coordoneze ancheta la Teleoman.
"De la Bucuresti s-a primit o adresa prin care ni s-a solicitat sa-i identificam pe toti ofiterii care erau beneficiari ai acestor diplome de la facultatile lui Dobronauteanu. Ancheta a coordonat-o Stanimir atat de bine, incat putem spune ca nu a facut nimic", sustin aceleasi surse judiciare. Contactat telefonic, Stanimir ne-a confirmat ca a primit acea adresa, dar ca el, personal, nu s-a implicat in ancheta, deoarece "sunt sef, iar seful da dispozitii, nu face ancheta!". El ne-a relatat ca a dat adresa "in lucru", dar nu si-a mai adus aminte care erau rezultatele verificarilor. "Teoretic, era posibil sa blochez ancheta, dar nu ar fi fost legal. Nu toata lumea care a terminat facultatea asta a facut-o ilegal", a mentionat Stanimir.
El a sustinut ca s-a inscris la Universitatea "Alexandru Ghica" din Alexandria pentru a se perfectiona in domeniul muncii sale de politist, deoarece avea doar o diploma de licenta la facultatea de electronica. "Eu am profesat o perioada la Directia de Evidenta a Populatiei si apoi la Serviciul de Investigare a Fraudelor si m-am inscris la Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune din dorinta de a cunoaste cat mai mult in acest domeniu. Mi-am luat licenta la Universitatea de Vest din Timisoara (una dintre universitatile suspectate de complicitate la fraude – n.red.), unde m-am prezentat la examen. Va asigur ca nu a fost altcineva in locul meu", a sustinut Stanimir. El a spus ca s-a inscris la Universitatea "Alexandru Ghica" din Alexandria impreuna cu sotia sa (care e invatatoare) pentru a obtine o reducere a taxelor de studiu.

Adrian Florescu: "Toti absolventii sunt sefi ai institutiilor publice"
Un alt beneficiar de diploma suspecta este deputatul PDL Adrian Florescu. Spre deosebire de ceilalti absolventi, deputatul Florescu ne-a oferit toate amanuntele. "M-am inscris la Universitatea «Alexandru Ghica» din Alexandria in anul 2000 pentru ca nu aveam o facultate si pentru ca era singura facultate din localitatea in care locuiam. Toti ne inscriam acolo pentru diplome. Eu nu inteleg de ce sunt criticate cele doua facultati din Alexandria, pentru ca toti absolventii sunt acum sefi ai institutiilor publice. Ii cunosc pe multi, pentru ca am fost coleg cu ei sau am aflat de ei din convorbiri. Daca toti au ajuns in fruntea institutiilor publice, iar eu am ajuns parlamentar, inseamna ca erau niste facultati foarte bune, nu?
Cand m-am inscris, eu eram un simplu consilier local si atunci nici nu visam ca o sa ajung vreodata parlamentar. Dupa cei patru ani de studiu la Universitatea «Alexandru Ghica», mi-am dat licenta, ca multi alti colegi de-ai mei, la Universitatea de Vest din Timisoara si chiar am participat la examene. Nu a fost altcineva in locul meu. Am luat note ceva mai mici decat in timpul facultatii (potrivit foii matricole, a terminat cu media generala 9,30 – n.red.). Recunosc, desi am urmat cursurile la zi, n-am fost prea des pe la cursuri. Dupa ce mi-am dat licenta m-am inscris la masterat la Universitatea Valahia din Targoviste (o alta institutie de invatamant superior suspectata de complicitate la fabricarea diplomelor universitare false – n.red.)", ne-a declarat Florescu.

Liviu Dragnea: "Da, sotia mea si-a luat licenta!"
Contactat telefonic pentru a ne relata in ce imprejurari s-a inscris la facultate in Alexandria, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, s-a lansat intr-o tirada de amenintari la adresa noastra. Totusi, Dragnea ne-a confirmat ca a urmat "cursurile de management", dar nu si-a mai dat licenta. De asemenea, domnia sa ne-a confirmat ca il cunoaste pe Dobronauteanu si ca sotia sa, Bombonica, "a urmat si ea cursurile universitare in Alexandria si chiar si-a luat licenta, si ce-i cu asta?!". In momentul in care am cerut lamuriri cu privire la presiunile pentru blocarea anchetei, domnul Dragnea a refuzat sa ne mai dea amanunte, anuntandu-ne ca trebuie sa se informeze asupra subiectului si abia apoi ne va oferi declaratii. Ulterior nu ne-a mai raspuns la telefon.

Ministrul Andronescu nu a avizat rapoartele de control
Directorul juridic Gabriel Ispas din cadrul Ministerului Educatiei ne-a declarat ca la nivelul institutiei sale s-au declansat controale, inca din luna martie anul acesta, pe trei paliere: pe primul palier au fost verificate cele doua universitati neacreditate din Alexandria; pe al doilea palier au fost verificate cinci universitati acreditate, respectiv: Universitatea Valahia din Targoviste, Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti, Universitatea "Gheorghe Cristea" din Bucuresti si Universitatea Hyperion, tot din Bucuresti; pe cel de-al treilea palier s-au facut verificari incrucisate impreuna cu politia. "Eu am trimis aceste raporte doamnei ministru Ecaterina Andronescu inca de la finalizarea lor. Eu nu va pot spune care sunt rezultatele verificarilor, deoarece doamna ministru inca nu le-a avizat", ne-a declarat domnul director Ispas.
Ministrul Ecaterina Andronescu a evitat sa ne spuna de ce nu a semnat rapoartele. "Ce sa trimit la parchet, cand noi am facut verificarile cu politia?", a fost eschiva doamnei ministru. Potrivit ministrului, ar fi fost falsificate doar cateva sute de diplome de licenta, mai precis, doar cele obtinute in baza diplomelor de bacalaureat falsificate. Ecaterina Andronescu ne-a mai spus ca "nu am stiut despre Liviu Dragnea ca e absolvent la Alexandria" si, chiar daca ar fi stiut, nu ar fi contat, deoarece "este o escrocherie indiferent de culoarea politica a celor care au obtinut fraudulos diplomele".