Despre politică, politicienii şi lehamitea românilor de toate zilele! România-o ţară făcută franjuri de politică!
Politica românească traversează o perioadă efervescentă, pe de-oparte, şi destul de nefastă, atât pentru mediul politic în sine, cât mai ales pentru România, pe de-altă parte.. Şi aceasta, pentru că România şi românii traversează la rândul lor una dintre cele mai acute crize economice postbelice, suprapusă unor crize la fel de acute cum sunt criza morală, criza de identitate atât naţională, cât şi politică, criza de elite politice veritabile, criza valorilor culturale autentice, etc. Aşa se face că partidele politice, societatea civilă şi segmente întregi din populaţia României au fost făcute franjuri de către aceşti politicieni inconştienţi, preocupaţi doar de propriile interese.
PSD, prima “victimă” făcută franjuri!
Primul partid făcut franjuri este PSD. Pierderea alegerilor prezidenţiale de către Mircea Geoană, gafele sale electorale, plus jocurile şi aranjamentele de culise, au făcut ca la Congres, pesediştii să-l aducă în fruntea partidului pe Victor Ponta, omul de casă, al lui Ilieascu şi Năstase. “Ponta?! Ponta e un monstru, dom’le! Un monstru!” Declaraţia aparţine unui prieten şi coleg de partid al lui Victor Ponta. Noi credem doar că e “uşor” necopt”, pentru o funcţie atât de importantă, într-un moment atât de delicat pentru PSD. Cu siguranţă la fel cred şi Iliescu şi Năstase, care nu vor mai prididi cu “sfaturile” pe lângă Ponta. Cert este că PSD se află în colaps, iar resuscitarea lui este o misiune aproape imposibilă chiar şi pentru…”micul Titulescu”, alias Victor Ponta. Pe de-altă parte, PSD şi-a cam jucat rolul, mai mult rău decât bun, în istoria acestei ţări. Prin urmare, ar cam fi timpul ori să se restructureze şi să se transforme, ori să lase loc altor formaţiuni politice cu structuri, doctrine şi vocaţie Europe. Oricum PSD cu actualii lideri, cu acestă structură şi “garnitura” pe care o afişază, are zilele ca şi numărate pe scena politică românească. Ultimii plecaţi din PSD sunt Răzvan Teodorescu fost ministru al Culturi sub guvernarea Năstase şi Viorel Balcan, parlamentar de Brăila.
Nici PNL-ului nu stă mai bine!
Dacă PNL a fost ocolit de conflicte interne majore, ca urmare a pierderii alegerilor prezidenţiale, Crin Antonescu dovedindu-se un lider “locomotivă” şi obţinând cu mult peste scorul partidului, asta nu înseamnă că în partid, mai ales la vârf şi prin filiale, totul e pe roze. Şi Filiala Argeş este un asemenea exemplu unde “lupii” tineri vor să preia conducerea. Sunt frământări deci, şi-n PNL. Şi din PNL au dezertat destui. Totuşi, încă ne este înregistrată “hemoragia” de la PSD. Rămâne de văzut ce va fi în PNL şi după Congres, când sunt aşteptate şi alte dezertări. Oricum, de acest spectru al destructurării partidelor nu v-a scăpa se pare decât PDL. Şi aceasta, numai până după viitoarele alegeri din 2013.
PC-un partid de buzunar, fără doctrină, dar cu pretenţii!
Este ciudat cum un partiduleţ care încape într-un lift, cum este fostul PUR, actualul PC (sau Partidul Coloneilor din SECU), are pretenţia de a ajunge la guvernare prin el însuşi. Iar unii aproape că chiar îl cred. Nestatornic prin definiţie, întrucât nu a rămas niciodată până la capăt în coaliţiile din care a făcut parte, fără o doctrină politică, PC mai însemnâd şi partidul curvelor politice, se şi vede propulsat în vârful politicii româneşti. În ceea ce ne priveşte credem că chiar dacă Voiculescu ar mai înfiinţa încă vreo 10 Antene, şi tot nu ar ajunge vreodată să guverneze singur. Aferim, să ajungă totuşi vreodată la guvernare.
PDL-ului îi merge bine până prin 2013, când va trebui să achite nota de plată a guvernării
PDL-ului îi merge încă bine. Nu se ştie însă pentru câtă vreme. Deocamdată este preocupat de asigurarea unei majorităţi parlamentare confortabilă prin “confecţionarea unui “grup” de parlamentari aşa zişi independenţi, care se va transforma într-un mare partid, presidential, pe care Băsescu se se paotă sprijini în vremuri de restrişte. Adică, atunci când actualul PDL uzat moral şi fizic de-atâta guvernare va trebui să facă un pas în spate, partidul de rezervă urmând să-i i-a, fie şi numai de formă, locul la butoanele puterii. Viitorul partid este, după cum se vede, “confecţionat” prin destructurarea celorlalte forţe politice, respectiv a PSD-ului şi PNL-ului. Uzanţă nu tocmai ortodoxă, dar încă permisă de Legea Electorală. Însă, marea vină o poartă partidele în cauză, respectiv, PSD şi PNL, care şi-au trimis în Parlament politicienii de mucava.
Şi dacă, măcar cei care migrează de la un partid la altul, ar ajunge pe “centura polică”, ca să citez un…”clasic” încă-n viaţă, ar mai fi ceva. Dar când aceşti vânători de “ciolane” fug din opoziţie, pentru a se aşeza în “capul bucatelor” celor aflaţi la guvernare, cum să nu te-apuce greaţa?! Cum să nu ţi se facă lehamite şi de politică, şi de politicieni, şi de ţară, şi cei care o locuiesc?! Ştefan Dumitru Afrimescu
duminică, 28 februarie 2010
duminică, 21 februarie 2010
Dacă ei se fură între ei, atunci de ce se miră că-i mai fură şi-alţii?!
Dacă ei se fură între ei, atunci de ce se miră că-i mai fură şi-alţii?!
Între un “Prostănac” şi un “Titulescu” mic de tot, aş alege a treia “cale”: aş pleca din PSD!
PSD nu s-a dezminţit nici la acest Congres, oferind românilor circ, dar tot fără pâine, vrăjitoare la porţile Romexpo, tot felul de scenarii, nu numai cartierelor Capitalei, ci şi celor 42 de judeţe, jocuri de culise, scandalul dintre Vanghelie şi suspendatul Pandele de la Voluntari, renunţări la candidaturi pe bandă rulantă, consecinţă ale scenariilor şi negocierilor de culise, în fapt trocuri politice jenante, discururi de la cel al lui Iliescu tipic communist asezonat cu vreo câteva glumiţe, destul de gustate de fani şi fane.
După încheierea prezidenţialelor şi perderea alegerilor de către Mircea Geoană, circoteca s-a instalat în PSD. Am crezut, deşi era oarecum previzibil, că după prezidenţiale, se va pune capăt şi circului din politica românească. Da de unde? Ba mai mult, destul de probabil va continua şi-n lunile următoare. Cel mult va “infesta” şi restul partidelor, PNL şi PDL.
După cum este cunoscut deja, Victor Ponta, alias “micul Titulescu”, este noul preşedinte al PSD, iar Mircea Geoană alias “prostănacul”, perdantul de serviciu, a mai pierdut o competiţie politică.. Un perdant, de altfel previzibil, având în vedere cei cinci ani de pierderi consecutive a tot ce a însemnat competiţie electorală.
Cine este însă, Victor Ponta? Mai întâi de toate, este “cupilul de suflet” al lui Iliescu şi Năstase. Între cei trei sunt însă destule deosebiri. În locul fermităţii lui Iliescu găsim la “micul Titulescu” încăpăţânarea aceea specifică doar copiilor ”răsfăţaţi” (sau mă rog, “uşor” retardaţi). În locul ironiei lui Năstase, la Victor Ponta găsim acea autosuficienţă specifică parveniţilor, aroganţa, şi destulă mitocănie. Şi aceasta, în ciuda unor comentatori potrivit cărora Ponta ar fi un lider necontroversat. Nimic mai fals, Ponta este la fel de controversat ca toţi cei peste 99, 99% dintre pesedişti. Am şi câteva argumente: *-1)-în perioada guvernării Năstase, 2000-2004, Victor Ponta reuşise să facă din Centrul Cultural “Florica”, cu sediul în “Vila Brătienilor” de la Florica (Ştefăneşti, Argeş), unde bea, mânca ţi dormea moca, împreună cu Daciana Sârbu, pe-atunci doar amanţi, un “cuibuşor de nebunii”, transformând lăcaşul cultural amintit, într-un adevărat bordel pe gratis; *- Daciana Sârbu actual consoartă a lui Victor Ponta în aceeaşi perioadă, deputată de Argeş şi secretar de stat în MEC, departamentul Tabere şcolare, a reuşit să “uite” în paragină toate Taberele din Argeş, gurile “rele” susţinât că a făcut cu bună ştiinţă pentru a fi mai apoi cumpărate pe mai nimic, de clientela politică pesedită, ceea ce s-a şi întâmplat, mai multe tabere au fost “cumpărate” aproape moca de către diverse “puşculiţe” pesediste; revenind la Victor Ponta, “micul Titulescu a avut grijă să-şi cumpere şi câţiva mii de mp de terenuri intravilane, în zone puternic dezvoltate turistic prin mai multe judeţe turistice ale patriei, ca să nu mai punem la socoteală ce spun gorjenii, conjudeţeni cu “baronetul” Victor Ponta.
Apoi, “micul Titulescu” nu a propus celor prezenţi la acest Congres, cu niciun proiect sau măcar o schiţă de proiect, pentru PSD. Cu toate acestea a câştigat şefia partidului doar graţie unor jocuri de culise nu tocmai ortodoxe. Se paote spune că PSD s-a purtat cu Geoană, la fel cum s-a purtat Băsescu şi PDL cu amândoi, atât cu Geoană cât şi cu PSD.
Pe de-altă parte, această schimbare de “gardă” la butoanele puterii din PSD, nu înseamnă în nici un fel restructurarea PSD. După umila mea părere, PSD nu este un partid care să poată fi restructurat, nici măcar de către Iliescu, cel care la “zămislit” din zoaiele fostului PCR. Prin urmare, noua conducere a PSD este un fel de altă “Mărie, dar cu aceeaşi pălărie”. Pălărie care s-ar putea dovedi prea mare pentru un “Titulescu”, mai mic, decât s-ar crede. De fapt, la PSD s-au schimbat doar camarilele: camarilla lui Geoană a fost schimbată cu cea a lui Victor Ponta, formată din Iliescu, Năstase, Mitrea, la care s-au alipit camarilele lui Mazăre, Dragnea, Niţă, Oprişan şi Nicolescu.
Dacă la renunţările la a mai candida ale unora ca Mazăre sau Mitrea ne-am fi aşteptat, oarecum de ne-nţeles, pâna la un punct, rămâne gestul lui Cristian Diaconescu, mai cu seamă că avea măcar teoretic, oarece şanse. Se întâmplă însă ca trecutul să te prindă din urmă mai repede decât poate te-ai aştepta şi mai ales, atunci când te aştepţi cel mai puţin. Presupun că Diaconescu nu şi-a dorit nici măcar în cele mai urâte vise, ca o zonă mai întunecată a trecutului său, să-i fie alături tocmai în ziua Congresului PSD.
Aşadar, nimic din ceea ce înseamnă Victor Ponta nu dovedeşte că ar putea fi liderul de care avea nevoie PSD. Aş spune că, dimpotrivă. Mai mult, aş îndrăzni să avansez aserţiunea că PSD se află într-o mare criză de lideri fezabili, nu numai politic, ci mai ales din punct de vedere moral şi al competenţei. Ponta e mai degrabă un dandy politic, “uşor” poleit (mai mult “spoit”), făcut, şi nu născut, politician, de către Iliescu şi Năstase, “cuscriţi” cu socrul lui Ponta, Ilie Sârbu, la apelul de seară, al vreunei partide de vânătoare! Ştefan Dumitru Afrimescu
Între un “Prostănac” şi un “Titulescu” mic de tot, aş alege a treia “cale”: aş pleca din PSD!
PSD nu s-a dezminţit nici la acest Congres, oferind românilor circ, dar tot fără pâine, vrăjitoare la porţile Romexpo, tot felul de scenarii, nu numai cartierelor Capitalei, ci şi celor 42 de judeţe, jocuri de culise, scandalul dintre Vanghelie şi suspendatul Pandele de la Voluntari, renunţări la candidaturi pe bandă rulantă, consecinţă ale scenariilor şi negocierilor de culise, în fapt trocuri politice jenante, discururi de la cel al lui Iliescu tipic communist asezonat cu vreo câteva glumiţe, destul de gustate de fani şi fane.
După încheierea prezidenţialelor şi perderea alegerilor de către Mircea Geoană, circoteca s-a instalat în PSD. Am crezut, deşi era oarecum previzibil, că după prezidenţiale, se va pune capăt şi circului din politica românească. Da de unde? Ba mai mult, destul de probabil va continua şi-n lunile următoare. Cel mult va “infesta” şi restul partidelor, PNL şi PDL.
După cum este cunoscut deja, Victor Ponta, alias “micul Titulescu”, este noul preşedinte al PSD, iar Mircea Geoană alias “prostănacul”, perdantul de serviciu, a mai pierdut o competiţie politică.. Un perdant, de altfel previzibil, având în vedere cei cinci ani de pierderi consecutive a tot ce a însemnat competiţie electorală.
Cine este însă, Victor Ponta? Mai întâi de toate, este “cupilul de suflet” al lui Iliescu şi Năstase. Între cei trei sunt însă destule deosebiri. În locul fermităţii lui Iliescu găsim la “micul Titulescu” încăpăţânarea aceea specifică doar copiilor ”răsfăţaţi” (sau mă rog, “uşor” retardaţi). În locul ironiei lui Năstase, la Victor Ponta găsim acea autosuficienţă specifică parveniţilor, aroganţa, şi destulă mitocănie. Şi aceasta, în ciuda unor comentatori potrivit cărora Ponta ar fi un lider necontroversat. Nimic mai fals, Ponta este la fel de controversat ca toţi cei peste 99, 99% dintre pesedişti. Am şi câteva argumente: *-1)-în perioada guvernării Năstase, 2000-2004, Victor Ponta reuşise să facă din Centrul Cultural “Florica”, cu sediul în “Vila Brătienilor” de la Florica (Ştefăneşti, Argeş), unde bea, mânca ţi dormea moca, împreună cu Daciana Sârbu, pe-atunci doar amanţi, un “cuibuşor de nebunii”, transformând lăcaşul cultural amintit, într-un adevărat bordel pe gratis; *- Daciana Sârbu actual consoartă a lui Victor Ponta în aceeaşi perioadă, deputată de Argeş şi secretar de stat în MEC, departamentul Tabere şcolare, a reuşit să “uite” în paragină toate Taberele din Argeş, gurile “rele” susţinât că a făcut cu bună ştiinţă pentru a fi mai apoi cumpărate pe mai nimic, de clientela politică pesedită, ceea ce s-a şi întâmplat, mai multe tabere au fost “cumpărate” aproape moca de către diverse “puşculiţe” pesediste; revenind la Victor Ponta, “micul Titulescu a avut grijă să-şi cumpere şi câţiva mii de mp de terenuri intravilane, în zone puternic dezvoltate turistic prin mai multe judeţe turistice ale patriei, ca să nu mai punem la socoteală ce spun gorjenii, conjudeţeni cu “baronetul” Victor Ponta.
Apoi, “micul Titulescu” nu a propus celor prezenţi la acest Congres, cu niciun proiect sau măcar o schiţă de proiect, pentru PSD. Cu toate acestea a câştigat şefia partidului doar graţie unor jocuri de culise nu tocmai ortodoxe. Se paote spune că PSD s-a purtat cu Geoană, la fel cum s-a purtat Băsescu şi PDL cu amândoi, atât cu Geoană cât şi cu PSD.
Pe de-altă parte, această schimbare de “gardă” la butoanele puterii din PSD, nu înseamnă în nici un fel restructurarea PSD. După umila mea părere, PSD nu este un partid care să poată fi restructurat, nici măcar de către Iliescu, cel care la “zămislit” din zoaiele fostului PCR. Prin urmare, noua conducere a PSD este un fel de altă “Mărie, dar cu aceeaşi pălărie”. Pălărie care s-ar putea dovedi prea mare pentru un “Titulescu”, mai mic, decât s-ar crede. De fapt, la PSD s-au schimbat doar camarilele: camarilla lui Geoană a fost schimbată cu cea a lui Victor Ponta, formată din Iliescu, Năstase, Mitrea, la care s-au alipit camarilele lui Mazăre, Dragnea, Niţă, Oprişan şi Nicolescu.
Dacă la renunţările la a mai candida ale unora ca Mazăre sau Mitrea ne-am fi aşteptat, oarecum de ne-nţeles, pâna la un punct, rămâne gestul lui Cristian Diaconescu, mai cu seamă că avea măcar teoretic, oarece şanse. Se întâmplă însă ca trecutul să te prindă din urmă mai repede decât poate te-ai aştepta şi mai ales, atunci când te aştepţi cel mai puţin. Presupun că Diaconescu nu şi-a dorit nici măcar în cele mai urâte vise, ca o zonă mai întunecată a trecutului său, să-i fie alături tocmai în ziua Congresului PSD.
Aşadar, nimic din ceea ce înseamnă Victor Ponta nu dovedeşte că ar putea fi liderul de care avea nevoie PSD. Aş spune că, dimpotrivă. Mai mult, aş îndrăzni să avansez aserţiunea că PSD se află într-o mare criză de lideri fezabili, nu numai politic, ci mai ales din punct de vedere moral şi al competenţei. Ponta e mai degrabă un dandy politic, “uşor” poleit (mai mult “spoit”), făcut, şi nu născut, politician, de către Iliescu şi Năstase, “cuscriţi” cu socrul lui Ponta, Ilie Sârbu, la apelul de seară, al vreunei partide de vânătoare! Ştefan Dumitru Afrimescu
vineri, 19 februarie 2010
Mafia italiană a alimentat cu bani contul "Averea Diavolului" de la Geneva!?
Mafia italiană a alimentat cu bani contul "Averea Diavolului" de la Geneva!?
“Crescent”Bucureşti, care era condusă de Dan Voiculescu, este prezentată ca aparţinând în realitate lui Nicolae Ceauşescu. Conturi şi operaţiuni secrete prezentate într-un raport secret de acum şase ani.
300 de milioane USD în 25 de conturi
Conform raportului, au fost identificate 25 de conturi tranzitorii utilizate pentru alimentarea conturilor REA (Fondul de Rezervă de stat din operaţiuni comerciale ICE Dunărea) şi REB (Fondul Rezervă de Stat din operaţiuni speciale), precum şi pentru efectuarea de plasamente în depozite externe. Conturile respective erau alimentate cu sume provenite din operaţiuni de aport valutar (AVS) realizare de Securitate şi ICE Dunărea, unitatea acoperită a serviciilor secrete comuniste care se ocupa de comerţul exterior. La nivelul anului 1989 s-a stabilit că au fost constituite, prin intermediul a 20 din conturile amintite, depozitele bancare în valoare de 62.024.181 USD şi 235.267.422 mărci germane, adică aproape 300 milioane de dolari. Raportul menţionează că "nu au fost identificate documente care să ateste reîntoarcerea sumelor menţionate, ci doar a dobânzilor aferente, în conturile ICE Dunărea sau în alte conturi bancare". În acelaşi timp, este citată o adresă a BRCE destinată ICE Dunărea în care se confirma, la 25 decembrie 1989, "existenţa sub controlul BRCE, în depozite externe purtătoare de dobândă, a 32.500.000 de USD şi a 132.000.000 de mărci germane", deci doar a aproximativ jumătate din soldul transferat.
Operaţiuni secrete Securitate - Mafia italiană
Conform raportului, a fost stabilită, de asemenea, existenţa unor conturi în străinătate (Elveţia, SUA, Germania) care erau active la începutul anilor "80. Aceste conturi erau folosite pentru încasarea unor comisioane confidenţiale. Patru dintre aceste conturi, deschise la banca USB - filialele din Basel şi Geneva - aparţineau firmei Danamia N.V., controlată de Securitate şi înregistrată sub numele unui cetăţean olandez în Insulele Antile Olandeze. În cele patru conturi a virat bani inclusiv mafia italiană. Raportul spune că 520.000 USD au intrat în contul 207.681.60 D, de la USB Geneva - comision transferat de mafioţi prin intermediul firmei Balmex AG din Basel, în cadrul operaţiunii Mediaş. Raportul menţionează că "nu s-a putut stabili din documentele identificate destinaţia finală a sumelor colectate" şi că "nici una din încasările menţionate nu a fost înregistrată în rapoartele de activitate de la Bucureşti".
Comisioane pentru un agent acoperit din Austria
Raportul se referea şi la cazul unei firme austriece, Dobias, condusă de Nathan Skolet, un cetăţean austriac de origine română. Acesta încasa în numerar 10 la sută din valoarea facturilor emise de către ICE Dunărea pentru firma austriacă. Astfel, în perioada 1986-1989, Skolet a ridicat circa 9 milioane USD de la BRCE din "suprafacturarea mărfurilor livrate". Nathan Skolet era un prieten apropiat al lui Marin Ceauşescu, la aceea vreme şeful Agenţiei Economice de la Viena. Potrivit raportului, "există informaţii" că banii luaţi de Skolet erau scoşi din ţară prin intermediul valizei diplomatice, dar nu se ştie la cine au ajuns aceste sume.
Raportul menţionează că "există indicii de natură operativă că firma austriacă Dobias era o societate mixtă româno-austriacă constituită în mod confidenţial", adică că, de fapt, era firma Securităţii. Se mai menţionează un fapt foarte important şi anume că "documentele aflate în arhiva ICE Dunărea indică posibilitatea ca o parte a comisionelor preluate de firma Dobias să fi fost returnate la Viena, în conturi secrete deţinute de cetăţeni români".
Investigaţiile de după 1989, oprite la comandă politică
După decembrie 1989 au fost create mai multe comisii care să ancheteze unde sunt banii dictatorului Ceauşescu. Mai mult însă de ochii lumii, deoarece, de fiecare dată, la scurt timp după declanşarea investigaţiilor acestea să fie oprite. La începutul anului 2000 a fost creată o nouă comisie formată din procurori şi reprezentanţi ai SIE. La un moment dat a fost realizat un raport despre conturile Averii Diavolului, prezentat acum de Adevărul. Raportul, ca şi cercetările asupra acestuia, au fost oprite după ce PSD a câştigat alegerile din decembrie 2000.
Crescent, firma lui Ceauşescu
O parte importantă a raportului se referă la firma Crescent, acolo unde a lucrat Dan Voiculescu. Acesta a repetat în mai multe rânduri că firma Crescent ar fi fost una controlată din Cipru, însă raportul îl contrazice. "Există indicii că firma Crescent-Cipru a fost o proprietate românească, constituită confidenţial, actul juridic public de constituire era dublat de un act juridic secret", se indică în documentul menţionat. Sunt citate declaraţiile făcute de Naş Leon, adjunctul şefului fostei Gospodării de Partid, conform căruia "Crescent era o societate mixtă româno-cipriotă" . De asemenea, este prezentată şi declaraţia lui John Edgington, unul dintre "proprietarii" menţionaţi în actul public de constituire a companiei, care a spus, în 1989, că "firma Crescent este proprietatea lui Ceauşescu".
În raport se mai menţionează că "relaţia dintre directorul sucursalei Crescent-Cipru la Bucureşti, Dan Voiculescu, şi ICE Dunărea a fost una foarte specială şi atipică. Astfel, s-au identificat cazuri în care notele de protocol întocmite după încheierea unor negocieri comerciale îl menţionează pe Voiculescu drept "membru al delegaţiei române" (NC 5907 din 3 decembrie 1987, dosar 211, Protocol) şi chiar membru al delegaţiei ICE Dunărea (NC 1165 din 22 aprilie 1989, dosar 211, Protocol).
Firma Crescent-Cipru a mai fost, conform raportului, acţionară în cadrul firmelor Balkanmar şi Intermar (navlosire). "Cele trei companii deţineau, conform verificărilor efectuate, o poziţie absolut privilegiată în relaţia lor comercială cu ICE Dunărea, prin intermediul lor fiind efectuate majoritatea operaţiunilor derulate de către Serviciul 6 (77% în 1988 şi 62% în 1989)", se mai arată în document.
Firma lui Voiculescu a “uitat” să achite plata mai multe exporturi
Conform raportului citat, "în urma evaluărilor de tablă, ţevi şi oţel beton efectuate de ICE Dunărea în favoarea firmei Crescent-Cipru, există suspiciunea cu privire la neîncasarea unor livrări efectuate cu precădere la sfârşitul anului 1989". Este citată o notă de convorbire din 25 martie 1989 la care au participat Dan Voiculescu şi conducerea ICE Metalexportimport împreună cu ofiţerul Popoiu Ioan de la ICE Dunărea. Din această discuţie rezultă, conform raportului, că "Dan Voiculescu a cerut să se extindă termenul de plată convenit iniţial cu cele două firme româneşti la 120 de zile de la livrarea mărfii". Concluzia: "de aici pornesc deficienţe legate de ultimele livrări efectuate în 1989 pentru care nu există nicio dovadă că s-a realizat plata". În mod concret, raportul se referă la opt nave care au plecat din portul Constanţa spre SUA, Turcia, Egipt şi Canada.
Comisioane confidenţiale, neachitate
Raportul mai indică faptul că firma Crescent nu ar fi plătit comisionele către ICE Dunărea. Este vorba de operaţiunea "Alumina". Este prezentat conţinutul unei "note informative" despre o întâlnire între D. Teodoru, reprezentantul firmei Crescent-Cipru, şi Alexandru Vornic, de la ICE Dunărea, unde s-a ridicat problema neplăţii comisioanelor amintite. Conform raportului, "din verificarea documentelor identificate până în prezent în arhiva operativă rezultă că acţiunea
Alumina a fost închisă fără să se încaseze întreaga sumă convenită - 100.000 USD, ci doar 27.690 USD".
Ilegalităţi marca Crescent
În raport se mai afirmă că firma Crescent-Cipru era favorizată de la Bucureşti, în special de ICE Dunărea, firma Securităţii. Astfel, Crescent obţinea preţuri preferenţiale pentru produse pe care le trimitea la export. Documentul din 2000 aminteşte un raport al Curţii Supreme de Control Financiar, încheiat la fosta ICE Metalimportexport în care se consemna :"Reducerile de preţuri făcute la propunerea şi de către directorul Metalimportexport, Ghiţă Constantin, la contractele încheiate cu firmele EZZ şi Crescent nu sunt justificate". Raportul descria ilegalităţile comise, vorbind de fals şi uz de fals.
Deturnări de fonduri
Raportul din 2000 mai vorbeşte de deturnări de fonduri în urma operaţiunilor ICE Dunărea-Crescent. Astfel, se arată că volumul de afaceri al firmei cipriote a fost realizat fără dublarea actelor comerciale propriu-zise cu operaţiuni de AVS. "Acest aspect contravine flagrant practicii curente a ICE Dunărea şi naşte întrebări referitoare la avantajele reale ale părţii române", se arată în raport. Concluzia: "Această stare de fapt şi-ar putea afla explicaţia în realizarea unor importante deturnări de fonduri ce ar fi putut fi obţinute - conform regulilor epocii - prin operaţiuni AVS. Beneficiarul/beneficiarii acestor acţiuni nu au fost identificaţi nici până azi".
Ştefan Dumitru Afrimescu
“Crescent”Bucureşti, care era condusă de Dan Voiculescu, este prezentată ca aparţinând în realitate lui Nicolae Ceauşescu. Conturi şi operaţiuni secrete prezentate într-un raport secret de acum şase ani.
300 de milioane USD în 25 de conturi
Conform raportului, au fost identificate 25 de conturi tranzitorii utilizate pentru alimentarea conturilor REA (Fondul de Rezervă de stat din operaţiuni comerciale ICE Dunărea) şi REB (Fondul Rezervă de Stat din operaţiuni speciale), precum şi pentru efectuarea de plasamente în depozite externe. Conturile respective erau alimentate cu sume provenite din operaţiuni de aport valutar (AVS) realizare de Securitate şi ICE Dunărea, unitatea acoperită a serviciilor secrete comuniste care se ocupa de comerţul exterior. La nivelul anului 1989 s-a stabilit că au fost constituite, prin intermediul a 20 din conturile amintite, depozitele bancare în valoare de 62.024.181 USD şi 235.267.422 mărci germane, adică aproape 300 milioane de dolari. Raportul menţionează că "nu au fost identificate documente care să ateste reîntoarcerea sumelor menţionate, ci doar a dobânzilor aferente, în conturile ICE Dunărea sau în alte conturi bancare". În acelaşi timp, este citată o adresă a BRCE destinată ICE Dunărea în care se confirma, la 25 decembrie 1989, "existenţa sub controlul BRCE, în depozite externe purtătoare de dobândă, a 32.500.000 de USD şi a 132.000.000 de mărci germane", deci doar a aproximativ jumătate din soldul transferat.
Operaţiuni secrete Securitate - Mafia italiană
Conform raportului, a fost stabilită, de asemenea, existenţa unor conturi în străinătate (Elveţia, SUA, Germania) care erau active la începutul anilor "80. Aceste conturi erau folosite pentru încasarea unor comisioane confidenţiale. Patru dintre aceste conturi, deschise la banca USB - filialele din Basel şi Geneva - aparţineau firmei Danamia N.V., controlată de Securitate şi înregistrată sub numele unui cetăţean olandez în Insulele Antile Olandeze. În cele patru conturi a virat bani inclusiv mafia italiană. Raportul spune că 520.000 USD au intrat în contul 207.681.60 D, de la USB Geneva - comision transferat de mafioţi prin intermediul firmei Balmex AG din Basel, în cadrul operaţiunii Mediaş. Raportul menţionează că "nu s-a putut stabili din documentele identificate destinaţia finală a sumelor colectate" şi că "nici una din încasările menţionate nu a fost înregistrată în rapoartele de activitate de la Bucureşti".
Comisioane pentru un agent acoperit din Austria
Raportul se referea şi la cazul unei firme austriece, Dobias, condusă de Nathan Skolet, un cetăţean austriac de origine română. Acesta încasa în numerar 10 la sută din valoarea facturilor emise de către ICE Dunărea pentru firma austriacă. Astfel, în perioada 1986-1989, Skolet a ridicat circa 9 milioane USD de la BRCE din "suprafacturarea mărfurilor livrate". Nathan Skolet era un prieten apropiat al lui Marin Ceauşescu, la aceea vreme şeful Agenţiei Economice de la Viena. Potrivit raportului, "există informaţii" că banii luaţi de Skolet erau scoşi din ţară prin intermediul valizei diplomatice, dar nu se ştie la cine au ajuns aceste sume.
Raportul menţionează că "există indicii de natură operativă că firma austriacă Dobias era o societate mixtă româno-austriacă constituită în mod confidenţial", adică că, de fapt, era firma Securităţii. Se mai menţionează un fapt foarte important şi anume că "documentele aflate în arhiva ICE Dunărea indică posibilitatea ca o parte a comisionelor preluate de firma Dobias să fi fost returnate la Viena, în conturi secrete deţinute de cetăţeni români".
Investigaţiile de după 1989, oprite la comandă politică
După decembrie 1989 au fost create mai multe comisii care să ancheteze unde sunt banii dictatorului Ceauşescu. Mai mult însă de ochii lumii, deoarece, de fiecare dată, la scurt timp după declanşarea investigaţiilor acestea să fie oprite. La începutul anului 2000 a fost creată o nouă comisie formată din procurori şi reprezentanţi ai SIE. La un moment dat a fost realizat un raport despre conturile Averii Diavolului, prezentat acum de Adevărul. Raportul, ca şi cercetările asupra acestuia, au fost oprite după ce PSD a câştigat alegerile din decembrie 2000.
Crescent, firma lui Ceauşescu
O parte importantă a raportului se referă la firma Crescent, acolo unde a lucrat Dan Voiculescu. Acesta a repetat în mai multe rânduri că firma Crescent ar fi fost una controlată din Cipru, însă raportul îl contrazice. "Există indicii că firma Crescent-Cipru a fost o proprietate românească, constituită confidenţial, actul juridic public de constituire era dublat de un act juridic secret", se indică în documentul menţionat. Sunt citate declaraţiile făcute de Naş Leon, adjunctul şefului fostei Gospodării de Partid, conform căruia "Crescent era o societate mixtă româno-cipriotă" . De asemenea, este prezentată şi declaraţia lui John Edgington, unul dintre "proprietarii" menţionaţi în actul public de constituire a companiei, care a spus, în 1989, că "firma Crescent este proprietatea lui Ceauşescu".
În raport se mai menţionează că "relaţia dintre directorul sucursalei Crescent-Cipru la Bucureşti, Dan Voiculescu, şi ICE Dunărea a fost una foarte specială şi atipică. Astfel, s-au identificat cazuri în care notele de protocol întocmite după încheierea unor negocieri comerciale îl menţionează pe Voiculescu drept "membru al delegaţiei române" (NC 5907 din 3 decembrie 1987, dosar 211, Protocol) şi chiar membru al delegaţiei ICE Dunărea (NC 1165 din 22 aprilie 1989, dosar 211, Protocol).
Firma Crescent-Cipru a mai fost, conform raportului, acţionară în cadrul firmelor Balkanmar şi Intermar (navlosire). "Cele trei companii deţineau, conform verificărilor efectuate, o poziţie absolut privilegiată în relaţia lor comercială cu ICE Dunărea, prin intermediul lor fiind efectuate majoritatea operaţiunilor derulate de către Serviciul 6 (77% în 1988 şi 62% în 1989)", se mai arată în document.
Firma lui Voiculescu a “uitat” să achite plata mai multe exporturi
Conform raportului citat, "în urma evaluărilor de tablă, ţevi şi oţel beton efectuate de ICE Dunărea în favoarea firmei Crescent-Cipru, există suspiciunea cu privire la neîncasarea unor livrări efectuate cu precădere la sfârşitul anului 1989". Este citată o notă de convorbire din 25 martie 1989 la care au participat Dan Voiculescu şi conducerea ICE Metalexportimport împreună cu ofiţerul Popoiu Ioan de la ICE Dunărea. Din această discuţie rezultă, conform raportului, că "Dan Voiculescu a cerut să se extindă termenul de plată convenit iniţial cu cele două firme româneşti la 120 de zile de la livrarea mărfii". Concluzia: "de aici pornesc deficienţe legate de ultimele livrări efectuate în 1989 pentru care nu există nicio dovadă că s-a realizat plata". În mod concret, raportul se referă la opt nave care au plecat din portul Constanţa spre SUA, Turcia, Egipt şi Canada.
Comisioane confidenţiale, neachitate
Raportul mai indică faptul că firma Crescent nu ar fi plătit comisionele către ICE Dunărea. Este vorba de operaţiunea "Alumina". Este prezentat conţinutul unei "note informative" despre o întâlnire între D. Teodoru, reprezentantul firmei Crescent-Cipru, şi Alexandru Vornic, de la ICE Dunărea, unde s-a ridicat problema neplăţii comisioanelor amintite. Conform raportului, "din verificarea documentelor identificate până în prezent în arhiva operativă rezultă că acţiunea
Alumina a fost închisă fără să se încaseze întreaga sumă convenită - 100.000 USD, ci doar 27.690 USD".
Ilegalităţi marca Crescent
În raport se mai afirmă că firma Crescent-Cipru era favorizată de la Bucureşti, în special de ICE Dunărea, firma Securităţii. Astfel, Crescent obţinea preţuri preferenţiale pentru produse pe care le trimitea la export. Documentul din 2000 aminteşte un raport al Curţii Supreme de Control Financiar, încheiat la fosta ICE Metalimportexport în care se consemna :"Reducerile de preţuri făcute la propunerea şi de către directorul Metalimportexport, Ghiţă Constantin, la contractele încheiate cu firmele EZZ şi Crescent nu sunt justificate". Raportul descria ilegalităţile comise, vorbind de fals şi uz de fals.
Deturnări de fonduri
Raportul din 2000 mai vorbeşte de deturnări de fonduri în urma operaţiunilor ICE Dunărea-Crescent. Astfel, se arată că volumul de afaceri al firmei cipriote a fost realizat fără dublarea actelor comerciale propriu-zise cu operaţiuni de AVS. "Acest aspect contravine flagrant practicii curente a ICE Dunărea şi naşte întrebări referitoare la avantajele reale ale părţii române", se arată în raport. Concluzia: "Această stare de fapt şi-ar putea afla explicaţia în realizarea unor importante deturnări de fonduri ce ar fi putut fi obţinute - conform regulilor epocii - prin operaţiuni AVS. Beneficiarul/beneficiarii acestor acţiuni nu au fost identificaţi nici până azi".
Ştefan Dumitru Afrimescu
CEDO...
CEDO a pus capăt mânăriei cu terenurile de la Autostradă!
Statul roman obligat la plata a sute de mii de euro, despăgubiri morale şi materiale!
Cotidianul central “România liberă” titra cu litere de-o şchioapă pe prima pagina a ediţiei din 31.07.2006, “Neamul şarlatanilor”. Ancheta de presă făcea referire tocmai la mânăriile funciare cu terenurile din jurul Autostrăzii Bucureşti Piteşti din perioada 2001-2004 la care şi-au dat tot concursul prefectul de-atunci Constantin Tamagă (PSD),preşedinte al Comisiei de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Argeş, în prezent senator PSD de Argeş, subprefectul Mircea Drăghici, în prezent deputat PSD de Argeş, senatorul PSD Constantin Nicolescu, actualmente preşedintele C.J.Arge şi primarul comunei Bradu Costel Zamfimfir, în prezent simplu consilier local. Din câte se observă cu toţii şi-au tras câte-o imunitate, mai puţin Costel Zamfir care a pierdut doar fotoliul de primar, nu şi influienţa în faţa instanţelor sau ajutorul preşedintelui C.J. După nouă ani de procese, trei dintre sătenii nedreptăţiţi s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg, iar la începutul acestui an Instanţa europeană s-a pronunţat definitiv în cele trei cauze, condamnând statul roman la plata de despăgubiri material şi morale de în valoare de sute de mii de euro. Iată însă cum au stat lucrurile în cei aproape 10 ani de procese.
Remember
În 1991 Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş (CJFFA) a atribuit comunei Oarja cu titlu de patrimoniu în vederea aplicării Legii 18/1991, suprafaţa de 416 ha. Un an mai târziu, Comisia Locală de Fond Funciar Oarja (CLFF), a început reconstituirea dreptului de proprietate a sătenilor, iar în 1994 CJFF le-a eliberat titlurile de proprietate. Până în 2001 nu i-a tulburat nimeni. Numai că în 2000 PSD a recâştigat alegerile, revenind la guvernare. La numai câteva luni de la instalare, invocând o împărţire admnistrativ-teritoarială făcută de Regimul comunist primarul PSD al comunei Bradu, Costel Zamfir a atacat în instanţă hotărârea CJFF Argeş din 1991, câştigând nulitatea parţială a Hotărârii nr.4 emisă de CJFF. Prin decizia nr 2320 din 19 septembrie 2001 pronunţată de către Curtea de Apel Piteşti (C.A.), 194 ha, din totalul de 416 ha aparţinând comunei Oarjea, au fost atribuite comunei Bradu. Prevalându-se de hotărârea C.A. Pteşti mai sus amintită, primarul Costel Zamfir a început să elibere procese verbale de punere în posesie pe bandă rulantă. Gestul primarului Zamfir a declanşat un adevărat carusel al proceselor, care la aproape 10 ani de la mare jaf, încă se mai judecă prin instanţele argeşene, iar orjenii tot mai trag speranţă că-şi vor recupera terenurile.
CEDO, ultima speranţă!
În anul 2003, trei dintre zecile de victime ale primarului Zamfir şi-n egală măsură şi-ale instanţelor române au acţionat statul român în judecată la Comisia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg. După şapte ani de la data acţinării în judecată, Instanţa de la Strasbourg, prin deciziile nr 30.995, 31.003 şi 31.005, s-a pronunţat la începutul anului 2010, dând câştig de cauză celor trei petenţi români, obligând statul român să plătească celor trei victime ale abuzurilor primarului Zamfir şi Justiţiei române, câte 83.500 euro, din care, câte 79.500 euro reprezintă daune materiale şi câte 4000 de euro, daune morale. Fisura descoperită de Instanţa de la Strasburg în „făcătura” cu terenurile din jurul Autostrăzii constă în neanularea titlurilor de proprietate emise orjenilor de către CJFF Argeş, peste care s-au suprapus procesele-verbale de punere în posesie, eliberate ilegal de către primarul comunei Bradu, nu erau nu sunt nici până în ziaua de azi, anulate de nicio instanţă din România. Mai mult decât atât, statul român a încercat să-i convingă pe magistraţii europeni că nu există decât două-trei alternative: ori să fie despăgubiţi în natură, cu terenuri, oriunde altundeva decât la Oarja, în alte zări, adică la zeci de km distanţă de reşedinţă, unde prisosesc, să lie fie atibite acţiuni la Fondul Proprietatea sau lucrurile să ramână aşa cum hotărâseră instanţele române. Magistraţii europeni nu au acceptat însă niciuna dintre variantele oferite de statul român, hotărând sancţionarea (pentru a câta oară?), a României la plata sumei de 238.500 de euro (79.500 X 3(bneficiari)=283.500 euro).
Argeşeni care, în urma dciziilor CEDO, vor rămâne cu buzele umflate!
Printre persoanele avantajate de afacerile ilegale cu terenurile din jurul Autostrăzii se numără „câţiva” politicieni social-democraţi şi oameni de afaceri care în perioada guvernării PSD s-au aflat pe val. Printre cei care vor rămâne fără terenurile însuşite abuziv se numără în primul rând ex-primarul comunei Bradu, Costel Zamfir, rudele acestuia şi „câţiva” foşti angajaţi ai primăriei, „câteva” rubedenii ale lui Constantin Nicolescu, Georgiu Gingăraş (fost ministru al Tineretului şi Sportului, în prezent „doar” consilier judeţean), Nicolae Văcăroiu (fost preşedinte al Senatului României, în prezent preşedintele Curţii de Conturi). Pe lângă aceştia, se mai numără şi câţiva afacerişti aflaţi de ani de zile la remorca PSD, precum Valetin Vişoiu de la SC „Conarg”, Ovidiu Baciu, de la „Francesca Royal Motors”, Ovidiu Baciu fiind chiar prima „victima” a deciziei CEDO, afându-se în proces chiar cu cei care au câştigat la Strasbourg. Ştefan Dumitru Afrimescu
Statul roman obligat la plata a sute de mii de euro, despăgubiri morale şi materiale!
Cotidianul central “România liberă” titra cu litere de-o şchioapă pe prima pagina a ediţiei din 31.07.2006, “Neamul şarlatanilor”. Ancheta de presă făcea referire tocmai la mânăriile funciare cu terenurile din jurul Autostrăzii Bucureşti Piteşti din perioada 2001-2004 la care şi-au dat tot concursul prefectul de-atunci Constantin Tamagă (PSD),preşedinte al Comisiei de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Argeş, în prezent senator PSD de Argeş, subprefectul Mircea Drăghici, în prezent deputat PSD de Argeş, senatorul PSD Constantin Nicolescu, actualmente preşedintele C.J.Arge şi primarul comunei Bradu Costel Zamfimfir, în prezent simplu consilier local. Din câte se observă cu toţii şi-au tras câte-o imunitate, mai puţin Costel Zamfir care a pierdut doar fotoliul de primar, nu şi influienţa în faţa instanţelor sau ajutorul preşedintelui C.J. După nouă ani de procese, trei dintre sătenii nedreptăţiţi s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg, iar la începutul acestui an Instanţa europeană s-a pronunţat definitiv în cele trei cauze, condamnând statul roman la plata de despăgubiri material şi morale de în valoare de sute de mii de euro. Iată însă cum au stat lucrurile în cei aproape 10 ani de procese.
Remember
În 1991 Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş (CJFFA) a atribuit comunei Oarja cu titlu de patrimoniu în vederea aplicării Legii 18/1991, suprafaţa de 416 ha. Un an mai târziu, Comisia Locală de Fond Funciar Oarja (CLFF), a început reconstituirea dreptului de proprietate a sătenilor, iar în 1994 CJFF le-a eliberat titlurile de proprietate. Până în 2001 nu i-a tulburat nimeni. Numai că în 2000 PSD a recâştigat alegerile, revenind la guvernare. La numai câteva luni de la instalare, invocând o împărţire admnistrativ-teritoarială făcută de Regimul comunist primarul PSD al comunei Bradu, Costel Zamfir a atacat în instanţă hotărârea CJFF Argeş din 1991, câştigând nulitatea parţială a Hotărârii nr.4 emisă de CJFF. Prin decizia nr 2320 din 19 septembrie 2001 pronunţată de către Curtea de Apel Piteşti (C.A.), 194 ha, din totalul de 416 ha aparţinând comunei Oarjea, au fost atribuite comunei Bradu. Prevalându-se de hotărârea C.A. Pteşti mai sus amintită, primarul Costel Zamfir a început să elibere procese verbale de punere în posesie pe bandă rulantă. Gestul primarului Zamfir a declanşat un adevărat carusel al proceselor, care la aproape 10 ani de la mare jaf, încă se mai judecă prin instanţele argeşene, iar orjenii tot mai trag speranţă că-şi vor recupera terenurile.
CEDO, ultima speranţă!
În anul 2003, trei dintre zecile de victime ale primarului Zamfir şi-n egală măsură şi-ale instanţelor române au acţionat statul român în judecată la Comisia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg. După şapte ani de la data acţinării în judecată, Instanţa de la Strasbourg, prin deciziile nr 30.995, 31.003 şi 31.005, s-a pronunţat la începutul anului 2010, dând câştig de cauză celor trei petenţi români, obligând statul român să plătească celor trei victime ale abuzurilor primarului Zamfir şi Justiţiei române, câte 83.500 euro, din care, câte 79.500 euro reprezintă daune materiale şi câte 4000 de euro, daune morale. Fisura descoperită de Instanţa de la Strasburg în „făcătura” cu terenurile din jurul Autostrăzii constă în neanularea titlurilor de proprietate emise orjenilor de către CJFF Argeş, peste care s-au suprapus procesele-verbale de punere în posesie, eliberate ilegal de către primarul comunei Bradu, nu erau nu sunt nici până în ziaua de azi, anulate de nicio instanţă din România. Mai mult decât atât, statul român a încercat să-i convingă pe magistraţii europeni că nu există decât două-trei alternative: ori să fie despăgubiţi în natură, cu terenuri, oriunde altundeva decât la Oarja, în alte zări, adică la zeci de km distanţă de reşedinţă, unde prisosesc, să lie fie atibite acţiuni la Fondul Proprietatea sau lucrurile să ramână aşa cum hotărâseră instanţele române. Magistraţii europeni nu au acceptat însă niciuna dintre variantele oferite de statul român, hotărând sancţionarea (pentru a câta oară?), a României la plata sumei de 238.500 de euro (79.500 X 3(bneficiari)=283.500 euro).
Argeşeni care, în urma dciziilor CEDO, vor rămâne cu buzele umflate!
Printre persoanele avantajate de afacerile ilegale cu terenurile din jurul Autostrăzii se numără „câţiva” politicieni social-democraţi şi oameni de afaceri care în perioada guvernării PSD s-au aflat pe val. Printre cei care vor rămâne fără terenurile însuşite abuziv se numără în primul rând ex-primarul comunei Bradu, Costel Zamfir, rudele acestuia şi „câţiva” foşti angajaţi ai primăriei, „câteva” rubedenii ale lui Constantin Nicolescu, Georgiu Gingăraş (fost ministru al Tineretului şi Sportului, în prezent „doar” consilier judeţean), Nicolae Văcăroiu (fost preşedinte al Senatului României, în prezent preşedintele Curţii de Conturi). Pe lângă aceştia, se mai numără şi câţiva afacerişti aflaţi de ani de zile la remorca PSD, precum Valetin Vişoiu de la SC „Conarg”, Ovidiu Baciu, de la „Francesca Royal Motors”, Ovidiu Baciu fiind chiar prima „victima” a deciziei CEDO, afându-se în proces chiar cu cei care au câştigat la Strasbourg. Ştefan Dumitru Afrimescu
miercuri, 17 februarie 2010
Avertizare: "Arpechim", pericol de explozie
Avertizare! Arpechim: Atenţie, pericol de explozie!
După lupte “secular”, care au durat aproape trei ani, “Oltchim” Rm. Valcea a reuşit să cumpere de la “OMV-Petrom”, Secţia Piroliză 2 din cadrul “Arpechim” Piteşti. Piroliză 2 este vitală pentru producerea materiilor prime, etilena şi propilena, necesare fluxului tehnologic al “Oltchim”. Numai că, Piroliză 2 este o instalaţie veche de vreo 25 de ani de funcţionare şi s-ar putea să mai fi stat alţi 15-20 de ani în fază de proiect la firma germană Lurgee, timp în care fostul Regim communist de până în 1989, nu a investit mai nimic, iar restul guvernărilor post-decembriste nici atat. Nici măcar “OMV-Petrom” nu s-a spetit investind în Piroloză 2. Dimpotrivă. Pentru că rata rentabilităţii a Pirolizei 2 nu era la fel de ridicată precum a celor două rafinării sau Blocul de uleiuri minerale (lubrefianţi pentru motoare), foştii proprietari au disponibilizat personalul şi au oprit instalaţia. Repornirea Pirolizei 2 de către noul proprietar presupune un efort financiar greu achitat de noul proprietar: o revizie tehnică capitală (R.T.C.), care ar trebui să conste în înlocuirea unor utilaje uzate tehnic şi moral, cum ar fi cuptoare, coloane de distilare-fracţionare, compresoare, reactoare, sistemul de frig, al unor tronsoane întregi de conducte corodate, aparatură de măsură şi control (AMC), etc. În Piroliză 2 se lucrează cu temperatur de minus absolut, la sistemul de frig al etilenei şi propilenei, pe de-o parte, dar şi de aproape plus absolut, care să poată produce reacţiile din reactoare. La fel se lucrează în condiţii de vid absolut, dar şi la presiuni inimaginabile, de sute de atmosfere. De aceea , fără aceste revizii, care să ducă la înlocuirea a zeci de utilaje, a sute de km de conducte, sute de aparate de măsură şi control, Piroliză 2 riscă să sară în aer, în locul ei urmând să mai rămână un crater uriaşi, cu o rază de peste 40 de km şi să radă totul pe suprafaţa amintită. Pentru a preîntâmpina o asemenea catastrofă trebuiesc făcute RTK-ul şi înlocuirile mai sus amintite, inclusiv controlarea structurii de rezistenţă a imobilelor, a pilonilor care susţin estacadele, până şi structura de rezistenţă betonului în care sunt prinse utilajele. Toate acestea presupun nişte costuri uriaşe. Alte costuri la fel de mar vor presupune probele tehnologice de pornire şi repornirile ce vor urma, care vor însemna săptămâni sau poate luni întregi de poriniri, căderi şi recăderi ale instalaţiei, timp în care deversările la faclă a produselor neconforme, înseamnă sute de mii sau milioane de tone de produs neconform destinnat arderii la faclă, urmete de poluarea masivă cu un fom negru şi înecăcios, care va fi în voia curenţilor. Cea ce va presupune alţi bani pentru amenzile date de Garda de Mediu. Pentru a fi şi mai exact, ajunge ca în momentul porinirii şi repornirilor repetate să existe un singur por rezultat în urma unor sudari neconforme a unor conducte sau a unor erori umane minime şi explozia iminentă ce va urma, să însemne dezastrul. Iadul pe pământ. Ceva de genul dezastrului din 1978 de la Cracarea catalitică din Rafinărie sau a exploziei de la Teleajen din anii ’80, unde şi-au pierdut vieţile zeci de angajaţi, operatori chimişti, maiştri şi subingineri, iar câţiva ingineri, subingineri şi maiştri au înfundat puşcăriile. O altă problemă a actualului proprietar va fi recrutarea de personal specialist. Majoritatea angajaţilor cu state de 20 sau chiar 25 de ani numai în Piroliză, fie au trceut prematur în lumea celor drepţi, fie s-au pensionat, iar restul au plecat la muncă în afară, transformându-se în “căpşunari” şi culegători de portocale, cireşe sau măsline, cştigând, fără să-şi asume niciun risc, între 800 şi 1000 de euro pe lună. Adică de două-trei ori mai mult ca în Piroliză 2. Ştefan Dumitru Afrimescu
După lupte “secular”, care au durat aproape trei ani, “Oltchim” Rm. Valcea a reuşit să cumpere de la “OMV-Petrom”, Secţia Piroliză 2 din cadrul “Arpechim” Piteşti. Piroliză 2 este vitală pentru producerea materiilor prime, etilena şi propilena, necesare fluxului tehnologic al “Oltchim”. Numai că, Piroliză 2 este o instalaţie veche de vreo 25 de ani de funcţionare şi s-ar putea să mai fi stat alţi 15-20 de ani în fază de proiect la firma germană Lurgee, timp în care fostul Regim communist de până în 1989, nu a investit mai nimic, iar restul guvernărilor post-decembriste nici atat. Nici măcar “OMV-Petrom” nu s-a spetit investind în Piroloză 2. Dimpotrivă. Pentru că rata rentabilităţii a Pirolizei 2 nu era la fel de ridicată precum a celor două rafinării sau Blocul de uleiuri minerale (lubrefianţi pentru motoare), foştii proprietari au disponibilizat personalul şi au oprit instalaţia. Repornirea Pirolizei 2 de către noul proprietar presupune un efort financiar greu achitat de noul proprietar: o revizie tehnică capitală (R.T.C.), care ar trebui să conste în înlocuirea unor utilaje uzate tehnic şi moral, cum ar fi cuptoare, coloane de distilare-fracţionare, compresoare, reactoare, sistemul de frig, al unor tronsoane întregi de conducte corodate, aparatură de măsură şi control (AMC), etc. În Piroliză 2 se lucrează cu temperatur de minus absolut, la sistemul de frig al etilenei şi propilenei, pe de-o parte, dar şi de aproape plus absolut, care să poată produce reacţiile din reactoare. La fel se lucrează în condiţii de vid absolut, dar şi la presiuni inimaginabile, de sute de atmosfere. De aceea , fără aceste revizii, care să ducă la înlocuirea a zeci de utilaje, a sute de km de conducte, sute de aparate de măsură şi control, Piroliză 2 riscă să sară în aer, în locul ei urmând să mai rămână un crater uriaşi, cu o rază de peste 40 de km şi să radă totul pe suprafaţa amintită. Pentru a preîntâmpina o asemenea catastrofă trebuiesc făcute RTK-ul şi înlocuirile mai sus amintite, inclusiv controlarea structurii de rezistenţă a imobilelor, a pilonilor care susţin estacadele, până şi structura de rezistenţă betonului în care sunt prinse utilajele. Toate acestea presupun nişte costuri uriaşe. Alte costuri la fel de mar vor presupune probele tehnologice de pornire şi repornirile ce vor urma, care vor însemna săptămâni sau poate luni întregi de poriniri, căderi şi recăderi ale instalaţiei, timp în care deversările la faclă a produselor neconforme, înseamnă sute de mii sau milioane de tone de produs neconform destinnat arderii la faclă, urmete de poluarea masivă cu un fom negru şi înecăcios, care va fi în voia curenţilor. Cea ce va presupune alţi bani pentru amenzile date de Garda de Mediu. Pentru a fi şi mai exact, ajunge ca în momentul porinirii şi repornirilor repetate să existe un singur por rezultat în urma unor sudari neconforme a unor conducte sau a unor erori umane minime şi explozia iminentă ce va urma, să însemne dezastrul. Iadul pe pământ. Ceva de genul dezastrului din 1978 de la Cracarea catalitică din Rafinărie sau a exploziei de la Teleajen din anii ’80, unde şi-au pierdut vieţile zeci de angajaţi, operatori chimişti, maiştri şi subingineri, iar câţiva ingineri, subingineri şi maiştri au înfundat puşcăriile. O altă problemă a actualului proprietar va fi recrutarea de personal specialist. Majoritatea angajaţilor cu state de 20 sau chiar 25 de ani numai în Piroliză, fie au trceut prematur în lumea celor drepţi, fie s-au pensionat, iar restul au plecat la muncă în afară, transformându-se în “căpşunari” şi culegători de portocale, cireşe sau măsline, cştigând, fără să-şi asume niciun risc, între 800 şi 1000 de euro pe lună. Adică de două-trei ori mai mult ca în Piroliză 2. Ştefan Dumitru Afrimescu
miercuri, 10 februarie 2010
Şmecherie tipic romanească
Şmecherie tipic romanească! 8.000 de automate Kalaşnicov romaneşti, modificate la “fof cu foc”, interceptate în Italia! CONSULATULUI GENERAL AL ITALIEI IN NEW YORK
690, Park Avenue New York, NY 10065
Consul General
Francesco Maria TALÒ
Stimate domnule Francesco Maria TALÒ
Randurile de fata fac referire la doua actiuni ale autoritatilor italiene, indreptate impotriva teroristilor proveniti din Romania si o incercare de transport ilegal de armament romanesc catre USA. Actiunile serviciilor speciale italiene au atras atentia mediei mondiale. Indraznesc sa va deranjez cu rugamintea, de a ma ajuta sa gasess documentele despre aceste actiuni si posibilitatea de a discuta cu specialisti italieni in cunostinta de cauza. Va multumesc anticipat
Vaporul cu cele 8.000 de pusti Kalasnikov si 11 mitraliere grele, trimise de MApN, plecase din Portul Constanta si urma sa fie descarcat la New York, dar a fost oprit in Portul Gioia Tauro. Garda Financiara italiana a interceptat un transport de circa 8.000 de pusti-mitraliera Kalasnikov, prezentate drept “arme comune”. Acestea se aflau la bordul unui vapor sub pavilion turcesc, “Adnan Bayraktar”, care plecase din Portul Constanta pe 14 aprilie, cu destinatia Statele Unite ale Americii. Conform editiei online a publicatiei italiene “Panorama”, cele 8.000 de arme erau insotite de incarcatoare si baionete, precum si de 11 mitraliere grele. Expeditor este statul roman, prin Ministerul Apararii Nationale si societatea Romtehnica. Destinatar: o firma specializata din statul american Georgia. Armele urmau sa fie descarcate la New York. Cele aproximativ 8.000 de Automate Kalaşnicov se aflau in trei containere, la bordul navei “Adnan Bayraktar”, care a plecat din Portul Constanta si se oprise in Portul italian Gioia Tauro, regiunea Calabria, pentru o escala. Procuratura regionala, care conduce ancheta, nu a dat publicitatii mai multe informatii despre persoanele fizice sau juridice implicate in transportul de arme, mai ales din pricina posibilelor implicatii internationale ale afacerii. Smecherie romaneasca: arme trucate Automatele de tip Kalasnikov sint deosebit de cautate pe piata neagra pentru ca au putere mare de foc, sint usor de manevrat si de intretinut. In plus, raportul calitate-pret este foarte bun. Conform specialistilor italieni, fabricantii romani au operat o mica modificare la armele din lotul aflat la bordul navei “Adnan Bayraktar”, astfel incit sa le impiedice sa execute foc automat (caracteristica specifica pieselor de armament clasificate drept “arme de razboi”, conform reglementarilor internationale). Prin operarea acestei modificari, exportatorii puteau sa le inregistreze drept “incarcatura de arme comune”. Potrivit revistei “Panorama”, armele fusesera modificate pentru a evita ca incarcatura sa intre sub incidenta reglementarilor extrem de severe privind comertul cu arme de razboi. Totusi, dupa cum afirma reprezentantii autoritatilor italiene, modificarile nu erau permanente, expertii sustinind ca pustile-mitraliara puteau fi readuse cu usurinta la functia de foc automat. Potrivit BBC, desi unele state permit achzitionarea automatelor Kalasnikov de catre colectionari, doua amanunte i-au determinat pe italieni sa deschida o ancheta: faptul ca modificarile nu erau ireversibile si numarul foarte mare de arme gasite pe nava turceasca. Ancheta sa desfasoarat cu scopul de a se determina daca acestea nu erau totusi destinate uzului militar. Ştefan Dumitru Afrimescu
690, Park Avenue New York, NY 10065
Consul General
Francesco Maria TALÒ
Stimate domnule Francesco Maria TALÒ
Randurile de fata fac referire la doua actiuni ale autoritatilor italiene, indreptate impotriva teroristilor proveniti din Romania si o incercare de transport ilegal de armament romanesc catre USA. Actiunile serviciilor speciale italiene au atras atentia mediei mondiale. Indraznesc sa va deranjez cu rugamintea, de a ma ajuta sa gasess documentele despre aceste actiuni si posibilitatea de a discuta cu specialisti italieni in cunostinta de cauza. Va multumesc anticipat
Vaporul cu cele 8.000 de pusti Kalasnikov si 11 mitraliere grele, trimise de MApN, plecase din Portul Constanta si urma sa fie descarcat la New York, dar a fost oprit in Portul Gioia Tauro. Garda Financiara italiana a interceptat un transport de circa 8.000 de pusti-mitraliera Kalasnikov, prezentate drept “arme comune”. Acestea se aflau la bordul unui vapor sub pavilion turcesc, “Adnan Bayraktar”, care plecase din Portul Constanta pe 14 aprilie, cu destinatia Statele Unite ale Americii. Conform editiei online a publicatiei italiene “Panorama”, cele 8.000 de arme erau insotite de incarcatoare si baionete, precum si de 11 mitraliere grele. Expeditor este statul roman, prin Ministerul Apararii Nationale si societatea Romtehnica. Destinatar: o firma specializata din statul american Georgia. Armele urmau sa fie descarcate la New York. Cele aproximativ 8.000 de Automate Kalaşnicov se aflau in trei containere, la bordul navei “Adnan Bayraktar”, care a plecat din Portul Constanta si se oprise in Portul italian Gioia Tauro, regiunea Calabria, pentru o escala. Procuratura regionala, care conduce ancheta, nu a dat publicitatii mai multe informatii despre persoanele fizice sau juridice implicate in transportul de arme, mai ales din pricina posibilelor implicatii internationale ale afacerii. Smecherie romaneasca: arme trucate Automatele de tip Kalasnikov sint deosebit de cautate pe piata neagra pentru ca au putere mare de foc, sint usor de manevrat si de intretinut. In plus, raportul calitate-pret este foarte bun. Conform specialistilor italieni, fabricantii romani au operat o mica modificare la armele din lotul aflat la bordul navei “Adnan Bayraktar”, astfel incit sa le impiedice sa execute foc automat (caracteristica specifica pieselor de armament clasificate drept “arme de razboi”, conform reglementarilor internationale). Prin operarea acestei modificari, exportatorii puteau sa le inregistreze drept “incarcatura de arme comune”. Potrivit revistei “Panorama”, armele fusesera modificate pentru a evita ca incarcatura sa intre sub incidenta reglementarilor extrem de severe privind comertul cu arme de razboi. Totusi, dupa cum afirma reprezentantii autoritatilor italiene, modificarile nu erau permanente, expertii sustinind ca pustile-mitraliara puteau fi readuse cu usurinta la functia de foc automat. Potrivit BBC, desi unele state permit achzitionarea automatelor Kalasnikov de catre colectionari, doua amanunte i-au determinat pe italieni sa deschida o ancheta: faptul ca modificarile nu erau ireversibile si numarul foarte mare de arme gasite pe nava turceasca. Ancheta sa desfasoarat cu scopul de a se determina daca acestea nu erau totusi destinate uzului militar. Ştefan Dumitru Afrimescu
luni, 8 februarie 2010
Nave militare, NATO, Elene şi Israieliene în căutare pe trei mări a unui cargo, carea avea la bord o întreagă "celulă" teroristă Al Queda
URIASĂ ACTIUNE AL QUEDA PORNITĂ DIN PORTUL CONSTANŢA
Nave militare NATO, Elene şi Israieliene, în căutare pe trei mări a unui cargo, care avea la bord o bandă de terorişti Al Queda!
Nave militare NATO, GRECESTI şi ISRAELIENE bat valurile a treii mari: Mediterana, Marea Neagra si Agee, in cautarea unui cargo de 1600 tone banuit ca avand la bord o banda de teroriti Al Queda, pregatita sa atace a “fresh target “. Autoritatile grecesti si israeliene sunt de mai multe luni in alerta maxima. Vasul urmarit “Sara” este proprietatea grecului Dimitris Kokkos si al unui pakistanez american pe nume , Rifat Muhamed. Kokkos a fost proprietarul unui alt vas, specializat in contrabanda de armament numit “Katrina” , capturat de israelieni in ianuarie. El A CONDUS DIN ROMANIA O URIASA RETEA TERORISTA AL QUEDA. Compania sub care este inregistrata “Nova Spirit” Inc., conducea sub nasul autoritatilor romane operatiuni navale AL Queda din portul la marea Neagra Constanta- Nador . La 6 august, sase luni mai tarziu, “Sara” a fost interceptata de autoritatile italiene in apropierea Siciliei. Echipajul de 15 marinari s-a dovedit a fi o celula Al Queda, avand pasapoarte false. Asupra lor s-au gasit $ 300.000 valuta, hărţi detailate ale principalelor orase italiene si Vaticanului. CAPITANUL VASULUI SARA, ADRIAN POP SORIAN A DESVALUIT DETALII DESPRE OPERATIUNILE TERORISTE A CAROR BAZA A FOST ANI DE ZILE PORTUL CONSTANTA. VASELE PORNESC DIN PORT, AVAND UN CAPITAN SI UN ECHIPAJ ROMANESC. Flotila cuprinde 4 vase, purtand numele de “Karine”, “Cristi”, “Sara” si “Twillinger”. In Nador (Maroc), deghzati în marinari, se urca operativii “AL QUEDA”. Ei preiau comanda echipajului roman. Ajunsi pe mare vasul schimba numele si steagul. In larg are intalnire cu alte vase, preluand noi “marinari”. Ajungand in apropierea coastelor Europei de Vest, dau semnale S.O.S, pretexand ca sunt in pericol. Ajungand la tarm teroristii se pierd in masa de emigranti. Nava “Twillingher” a fost capturata in apropiere de Triest cu 8 operativi pozand ca marinari romani. Kokkos si Mohamed sunt cautati cu infrigurare in jurul lumii. Ultimul “constantean ”, bun vorbitor al limbii romane este sef al operatiunilor “Al Queda”, în Golful Persic si Mediterana. Investigatorii italieni au ajuns la concluzia ca operatiunile teroriste pornind din portul romanesc Constanta continua aproape nestingherite si in ziua de azi. “Romania este o poarta de intrare in Europa a terorismului islamist, cu legaturi surprinzatoare care duc in Italia”, comenteaza Panorama, suplimentul saptamanal al cotidianului “La Repubblica”, in editia sa electronica de luni.
PS: O CONVERSATIE INTERCEPTATA DE AUTORITĂŢILE ITALIENE, VORBESTE DESPRE EXISTENTA A ZECI DE TABERE DE ANTRENAMENT TERORISTE IN ROMANIA.
O conversatie interceptata de politia italiana intre Bechir Kaouana, un tunisian in varsta de 37 de ani, arestat in provincia Bergamo si un alt suspect, a scos la iveala elemente, cel puţin ingrijoratoare. Cei doi au discutat despre”Organizatia “Al Queda” si zecile de grupuri, care se ANTRENEAZA in Romania”, potrivit ordinului de arestare semnat de judecatorul insarcinat cu anchetarea cazului, Luisa Savia Ştefan Dumitru Afrimescu
Nave militare NATO, Elene şi Israieliene, în căutare pe trei mări a unui cargo, care avea la bord o bandă de terorişti Al Queda!
Nave militare NATO, GRECESTI şi ISRAELIENE bat valurile a treii mari: Mediterana, Marea Neagra si Agee, in cautarea unui cargo de 1600 tone banuit ca avand la bord o banda de teroriti Al Queda, pregatita sa atace a “fresh target “. Autoritatile grecesti si israeliene sunt de mai multe luni in alerta maxima. Vasul urmarit “Sara” este proprietatea grecului Dimitris Kokkos si al unui pakistanez american pe nume , Rifat Muhamed. Kokkos a fost proprietarul unui alt vas, specializat in contrabanda de armament numit “Katrina” , capturat de israelieni in ianuarie. El A CONDUS DIN ROMANIA O URIASA RETEA TERORISTA AL QUEDA. Compania sub care este inregistrata “Nova Spirit” Inc., conducea sub nasul autoritatilor romane operatiuni navale AL Queda din portul la marea Neagra Constanta- Nador . La 6 august, sase luni mai tarziu, “Sara” a fost interceptata de autoritatile italiene in apropierea Siciliei. Echipajul de 15 marinari s-a dovedit a fi o celula Al Queda, avand pasapoarte false. Asupra lor s-au gasit $ 300.000 valuta, hărţi detailate ale principalelor orase italiene si Vaticanului. CAPITANUL VASULUI SARA, ADRIAN POP SORIAN A DESVALUIT DETALII DESPRE OPERATIUNILE TERORISTE A CAROR BAZA A FOST ANI DE ZILE PORTUL CONSTANTA. VASELE PORNESC DIN PORT, AVAND UN CAPITAN SI UN ECHIPAJ ROMANESC. Flotila cuprinde 4 vase, purtand numele de “Karine”, “Cristi”, “Sara” si “Twillinger”. In Nador (Maroc), deghzati în marinari, se urca operativii “AL QUEDA”. Ei preiau comanda echipajului roman. Ajunsi pe mare vasul schimba numele si steagul. In larg are intalnire cu alte vase, preluand noi “marinari”. Ajungand in apropierea coastelor Europei de Vest, dau semnale S.O.S, pretexand ca sunt in pericol. Ajungand la tarm teroristii se pierd in masa de emigranti. Nava “Twillingher” a fost capturata in apropiere de Triest cu 8 operativi pozand ca marinari romani. Kokkos si Mohamed sunt cautati cu infrigurare in jurul lumii. Ultimul “constantean ”, bun vorbitor al limbii romane este sef al operatiunilor “Al Queda”, în Golful Persic si Mediterana. Investigatorii italieni au ajuns la concluzia ca operatiunile teroriste pornind din portul romanesc Constanta continua aproape nestingherite si in ziua de azi. “Romania este o poarta de intrare in Europa a terorismului islamist, cu legaturi surprinzatoare care duc in Italia”, comenteaza Panorama, suplimentul saptamanal al cotidianului “La Repubblica”, in editia sa electronica de luni.
PS: O CONVERSATIE INTERCEPTATA DE AUTORITĂŢILE ITALIENE, VORBESTE DESPRE EXISTENTA A ZECI DE TABERE DE ANTRENAMENT TERORISTE IN ROMANIA.
O conversatie interceptata de politia italiana intre Bechir Kaouana, un tunisian in varsta de 37 de ani, arestat in provincia Bergamo si un alt suspect, a scos la iveala elemente, cel puţin ingrijoratoare. Cei doi au discutat despre”Organizatia “Al Queda” si zecile de grupuri, care se ANTRENEAZA in Romania”, potrivit ordinului de arestare semnat de judecatorul insarcinat cu anchetarea cazului, Luisa Savia Ştefan Dumitru Afrimescu
sâmbătă, 6 februarie 2010
Avioane vandute la preţ de garsoniere
Avioane “Iliuşin”,”BAC”, “Topolev”, “Antonov” şi “Boeing”-vandute la preţ de garsoniere!
Preşedintele Romaniei a vandut Flota Aeriană a ţării, traficanţilor de armament şi teroriştilor internaţionali, la preţuri ridicole!
“NOTA OFICIALA Consilier Deputy Chief of Mission la Ambasada Romaniei- Washington, DC: Domnule Gaginsky, vă rog transmiteti guvernului pe care îl reprezentati în calitate de ministru -consilier urmatorul document. Prin acest document, anunţ oficial că l-am contactat pe Michele M. Leonhart, DEA Acting Administrator Drug Enforcement Administration U.S. Department of Justice, cerand deschiderea unei anchete la adresa cetateanului roman Traian Băsescu. Confirmaţi primirea si numărul de inregistrare. Unul dintre numeroasele documente se referă la Flota Aeriană a "Comercianţilor morţii" Victor Bout –Traian Băsescu. Documentarea se bazează pe declaraţiile fostului director adjunct al Aeroportului Otopeni, Valentin Vasilescu precum şi alte surse, care solicită anonimatul”. Documentul a fost transmis în atenţia domnilor: Harry J. Giknavorian-Supervisory Special Agent Drug Enforcement Administration (DEA) - SECI Center, Troy Larson-Regional Security Officer, Brian Lutz-Attaché, U.S. Secret Service The United States Embassy of Romania.
Flota Aeriană a Mafiei romane- El Comandantes- Traian Băsescu?!
Rusul Victor Bout, poreclit şi “Comerciantul Morţii”, era considerat drept unul dintre cei mai importanţi dealeri de armament din lume. A vândut armament romanesc fabricat de stat, grupărilor teroriste din toată lumea, din Afganistan până în Columbia. O bună parte din timp, Victor Bout şi-a petrecut-o în România, la Bucureşti. Avea sediile a două companii de transport aerian chiar în cartierul Băneasa, iar echipaje româneşti au transportat arme în zone de conflict ale continentului negru.”Comerciantul Morţii” schimba armamentul pe diamante, acestea fiind apoi prelucrate în Europa. “Lordul Războiului” a cumpărat şi avioane româneşti, cu ajutorul cărora transporta arme. Le-a cumpărat la preţuri de nimic de la statul român. Cel puţin un avion de pe lista neagră a cărăuşiei cu arme a fost ţinut timp de trei ani în baza militară Otopeni. Asta deşi ONU interzicea oricărei ţări să facă afaceri cu el. Lucra în toată lumea, trăia pe picior mare, deşi erau unul dintre cei mai căutaţi furnizor de arme pentru terorişti. Singurul oraş unde se simte în siguranţă si aparea la lumina zilei era capitala Romaniei. A acţionat în tandem cu Traian Basescu, care a fost ministrul transporturilor, iar mai apoi Presedintele Romaniei.
Mare parte dintre avioanele flotei lui Victor Bout provine din Romania
Iliuşin-uri-18, Antonov-uri 24, Boeing-uri 707, Tupolev 154 şi BAC-uri 1-11 au fost vandute sau făcute cadou la preţul unui jeep cu acordul şi sub semnatura lui Traian Basescu în calitatea de ministru al transportului. Între 2001 şi 2004, echipaje româneşti au zburat în Africa pentru compania Jetline. În documentele ONU se afirmă că această companie şi echipajele româneşti au transportat arme în zone de conflict ale continentului negru. Iar aceste informaţii despre cărăuşia cu arme, în special Made in Romania, spre mai multe state africane, sunt confirmate, sub protecţia anonimatului, de către o sursă, care a participat la aceste acţiuni în Africa.
Zeci de români, personal navigant şi tehnic al companiei militare româneşti ROMAVIA au deservit avioanele BAC 1-11 cu indicativele P4-JLB, P4-CBH, VP-BBA şi 3C-QRF şi un Boeing 727 cu înregistrarea P4-JLI.
Un document eliberat de Autoritatea Aeronautică din Aruba, locul unde majoritatea avioanelor erau înregistrate, demonstrează clar că piloţii români lucrau pentru Jetline Internaţional, companie condusă de Mohamed Hijazi, un libanez influent, cu multe conexiuni în Africa.
În Uniunea Europeană, activitatea companiei Jetline Incorporated este strict interzisă, dar Autoritatea Aeronautică Civilă a autorizat MIA Airlines să desfăşoare activităţi în România cu patru aeronave ale acestei companii. În realitate, compania se folosea de şapte avioane chiar sub nasul acestei instituţii, al cărei sediu se află la câteva zeci de metri de cel al MIA Airlines.
Această flotă a adus patronilor sume mari de bani din zborurile făcute în Africa, Orientul Mijlociu şi spaţiul ex-sovietic. Oficial, cifra de afaceri anuală MIA Airlines este în jur de 100.000 de euro, adică echivalentul a cam două curse complete. În realitate, cifra de afaceri este de ordinul zecilor de milioane de euro şi statul român s-a ales cu o imensă “gaură neagră”.
Avionul-problemă 3C-QRF a fost importat de MIA Airlines in anul 2006, pentru dezmembrare, iar suma declarată a fost de 40.000 de dolari. Realitatea este cu totul alta. “Nici această aeronavă nu a fost înregistrată în evidenţele contabile. De menţionat la acest punct că o aeronavă BAC 1-11 costă între 2 şi 5 milioane de dolari”.
Angajaţii primeau oficial un salariu în jur de 900 RON, însă în realitate s-a descoperit că un pilot câştiga mult mai mult. Nici sutele de curse externe, în valoare de milioane de euro, nu erau înregistrate în scriptele companiei, în final gaura dată de patronii MIA Airlines fiind una uriaşă. Legăturile lui Victor Bout cu Traian Basescu nu se opresc însă aici.
August 2003!
În Baza militară de la Otopeni soseşte în august 2003 aeronava BAC 1-11 cu înmatricularea VP-CLM a insulelor Cayman. Scaune de piele, configuraţie VIP. Lux, într-un avion al morţii! Avionul a fost al unui colaborator al rusului Minin, şi cu el au fost transportate în Sierra Leone mari cantităţi de arme şi muniţie, care au alimentat sângerosul război civil din această ţară.
Inspectorii ONU au fotografiat avionul. Imaginile sunt şocante: lăzi cu arme zac pe elegantele fotolii din piele! Probele erau evidente: fişele cu zborurile avioanelor, certificate de utilizator final false, oferte de armament şi corespondenţa secretă a traficanţilor.
Trei ani aeronava morţii a stat într-o bază militară românească, în curtea ROMAVIA, companie a Ministerului Apărării, care asigură zborurile demnitarilor români. Inclusiv pe cele ale preşedintelui ţării. Avionul ar fi trebuit confiscat încă de la aterizare. Dar, nu s-a întamplat aşa ceva. N-a fost să fie! Poate data viitoare!
BAC-ul a trecut în proprietatea lui Victor Bout.
O altă aeronavă a morţii, un BAC 1-11 înmatriculat în Guineea Ecuatorială, 3C-QRF este descoperită pe aeroportul Băneasa în 2006. Aeronava apare în documentele ONU datorită implicării în traficul cu arme în Congo. Proprietate a companiei Jetline, BAC-ul era folosit de o companie autohtonă, MIA Airlines. MIA Airlines, companie privată, care oferă servicii VIP, are sediul într-un apartament de bloc din Băneasa. Avioanele stau la ROMAERO, în hangarul 7. Aeronavele pe care le operează firma românească aparţin companiei Jetline Incorporated.
“Iliusin”-uri din Romania lui Basescu, vandute contrabandiştilor!
Potrivit unui raport făcut de Information Service, dat publicitatii in 2001, în flota aeriană a lui Viktor Bout se gasesc doua avioane “Iliusin 18V”, cumparate de la compania romană Tarom. Cele doua avioane au indicativele “YR-IME” si “YR-IMD” si au ajuns de la Tarom in flota “Air Cess Liberia”, una dintre companiile prin care Bout este suspectat ca a facut trafic de armament. Primul “Iliusin” a ajuns, ulterior, cu indicativul “EL-AHO”, in flota unei alte companii controlate de Bout, “Santa Cruz Imperial” Liberia. Al doilea avion de la Tarom a ajuns, prin “Air Cess Liberia”, la “Santa Cruz Imperial”, sub indicativul “EL-ADY”, si apoi la “Star Airlines” din Sharjah, cu indicativul “EX-7504”. Schimbarea indicativelor avioanelor era unul dintre modurile prin care autoritatile pierdeau urma aeronavelor care transportau armament.
Alte Iliuşin 18 sau Antonovuri 24 care au aparţinut TAROM au ajuns la unele companii obscure din Emiratele Arabe Unite sau state ex-sovietice, precum “Tretyakovo” sau “Berkut Air” din Kazahstan, “Altyn Air”, “Aerovias”, cu baza în Sharjah, “Air West Cargo” şi lista continuă.
Tot TAROM a vândut două avioane cargo Boeing 707, avion similar cu cel folosit de preşedintele României, cu câte 300 de mii de dolari bucata. YR-ABC şi YR-ABA au ajuns tot la nişte companii obscure, “South-Asian Airlines” şi “Cargo Plus Aviation”, din Emirate. YR-ABC i-a fost schimbată înregistrarea în 9G-IRL, fiind surprins pe Otopeni Militar în septembrie 2003 cu noua înfăţişare. Imensul Boeing s-a prăbuşit acum doi ani în Lacul Victoria, în apropiere de aeroportul Entebbe, în timpul unei curse Addis-Abeba – Togo.
Ultimele două avioane vândute de compania naţională sunt BAC-uri 1-11, cu înmatriculările YR-BCJ şi YR-BRC. Au fost vândute la pachet cu 120.000 de dolari, avioane similare fiind scoase la vânzare de alţi operatori cu sute de mii sau chiar milioane de dolari. Ele au ajuns la o altă companie din Emiratele Arabe Unite, “Aquiline International Company”, cunoscută şi ca “Trast Aero”, cu birouri în Sharjah, Moscova şi Brazzaville, Congo.
Compania lui Victor Bout in Romania se numeste “Flying Dolphin” (prin filiala sa, “Flying Dolphin Romania” SRL) . Avioanele companiei printre care un Boeing 707 sunt reparate sau controlate regulat de către Tarom, la Băneasa.
Directorul adjunct al Aeroportului Otopeni Valentin Vasilescu spune în ziarul britanic Standard Today : “Bout business was to illegal transfer of Romanian Governement weapons loaded on Bucharest-Otopeni military apron for almost HUNDRED flights with destination DR Congo, Angola, Iran, Liberia, Sudan, Rwanda, Uganda etc. Bout airplane registred in Moldova ER-75929 operated 73 flights of Romanian build smuglling weapons for Africa at military apron of Otopeni-Bucharest airport under Air Acvila ( RRM code ), a Romanian Department of Defense company.”
Vasilescu l-a înregistrat în secret pe Presedintele Romaniei, confirmand astfel, că acesta avea cunostinţă de uriaşul trafic ilegal de arme.
“LA ORDINELE LUI TRAIAN BASESCU, ROMANIA A DEVENIT FURNIZOR DE PERSONAL CALIFICAT, PRECUM SI BAZA DE APROVIZIONARE ŞI INTREŢINERE, PENTRU AVIOANELE TRAFICANŢILOR DE ARMAMENT . S-A CREAT ASTFEL, DIN INSTITUŢIILE STATULUI ROMAN O INTREPRINDERE CRIMINALĂ. ARMELE TRIMISE IN JURUL LUMII AU DUS LA MOARTEA A SUTE DE MII DE OAMENI ŞI LA MILIOANE DE REFUGIAŢI”.
“Traian Basescu had been under surveillance for several years.”
Rachete antitanc romanesti se numara printre armele din depozite secrete ale miscarii marxiste columbiene de gherila FARC (Forţele Revolutionare din Columbia), descoperite de armata columbiană, se arata într-un raport al Grupului de analiza antiterorista “GIAT”, de la Bogota. Serviciile de informatii columbiene au avertizat cu privire la interesul liderilor FARC, pentru achiziţionarea de armament de ultima generaţie, în special rachete sol-aer IGLA-S24, fabricate în Romania. Transportul rachetelor romaneşti a fost făcut cu avioane provenite din Romania şi asigurată de piloţi romani.
“Comerciantul morţii” Viktor Bout, arestat de DEA american, în Thailanda!
Mandatul internaţional de arestare, pus în aplicare de americani, pe 30 ianuarie a.c., în capitala Thailandei, este emis cu acuzaţia că Bout a încălcat embargourile ONU, privind comerţul cu armament din mai multe ţări si transport de rachete pentru rebelii columbieni. Este de aşteptat un mandat de arestare şi pe numele Traian Basescu?! Ştefan Dumitru Afrimescu
Preşedintele Romaniei a vandut Flota Aeriană a ţării, traficanţilor de armament şi teroriştilor internaţionali, la preţuri ridicole!
“NOTA OFICIALA Consilier Deputy Chief of Mission la Ambasada Romaniei- Washington, DC: Domnule Gaginsky, vă rog transmiteti guvernului pe care îl reprezentati în calitate de ministru -consilier urmatorul document. Prin acest document, anunţ oficial că l-am contactat pe Michele M. Leonhart, DEA Acting Administrator Drug Enforcement Administration U.S. Department of Justice, cerand deschiderea unei anchete la adresa cetateanului roman Traian Băsescu. Confirmaţi primirea si numărul de inregistrare. Unul dintre numeroasele documente se referă la Flota Aeriană a "Comercianţilor morţii" Victor Bout –Traian Băsescu. Documentarea se bazează pe declaraţiile fostului director adjunct al Aeroportului Otopeni, Valentin Vasilescu precum şi alte surse, care solicită anonimatul”. Documentul a fost transmis în atenţia domnilor: Harry J. Giknavorian-Supervisory Special Agent Drug Enforcement Administration (DEA) - SECI Center, Troy Larson-Regional Security Officer, Brian Lutz-Attaché, U.S. Secret Service The United States Embassy of Romania.
Flota Aeriană a Mafiei romane- El Comandantes- Traian Băsescu?!
Rusul Victor Bout, poreclit şi “Comerciantul Morţii”, era considerat drept unul dintre cei mai importanţi dealeri de armament din lume. A vândut armament romanesc fabricat de stat, grupărilor teroriste din toată lumea, din Afganistan până în Columbia. O bună parte din timp, Victor Bout şi-a petrecut-o în România, la Bucureşti. Avea sediile a două companii de transport aerian chiar în cartierul Băneasa, iar echipaje româneşti au transportat arme în zone de conflict ale continentului negru.”Comerciantul Morţii” schimba armamentul pe diamante, acestea fiind apoi prelucrate în Europa. “Lordul Războiului” a cumpărat şi avioane româneşti, cu ajutorul cărora transporta arme. Le-a cumpărat la preţuri de nimic de la statul român. Cel puţin un avion de pe lista neagră a cărăuşiei cu arme a fost ţinut timp de trei ani în baza militară Otopeni. Asta deşi ONU interzicea oricărei ţări să facă afaceri cu el. Lucra în toată lumea, trăia pe picior mare, deşi erau unul dintre cei mai căutaţi furnizor de arme pentru terorişti. Singurul oraş unde se simte în siguranţă si aparea la lumina zilei era capitala Romaniei. A acţionat în tandem cu Traian Basescu, care a fost ministrul transporturilor, iar mai apoi Presedintele Romaniei.
Mare parte dintre avioanele flotei lui Victor Bout provine din Romania
Iliuşin-uri-18, Antonov-uri 24, Boeing-uri 707, Tupolev 154 şi BAC-uri 1-11 au fost vandute sau făcute cadou la preţul unui jeep cu acordul şi sub semnatura lui Traian Basescu în calitatea de ministru al transportului. Între 2001 şi 2004, echipaje româneşti au zburat în Africa pentru compania Jetline. În documentele ONU se afirmă că această companie şi echipajele româneşti au transportat arme în zone de conflict ale continentului negru. Iar aceste informaţii despre cărăuşia cu arme, în special Made in Romania, spre mai multe state africane, sunt confirmate, sub protecţia anonimatului, de către o sursă, care a participat la aceste acţiuni în Africa.
Zeci de români, personal navigant şi tehnic al companiei militare româneşti ROMAVIA au deservit avioanele BAC 1-11 cu indicativele P4-JLB, P4-CBH, VP-BBA şi 3C-QRF şi un Boeing 727 cu înregistrarea P4-JLI.
Un document eliberat de Autoritatea Aeronautică din Aruba, locul unde majoritatea avioanelor erau înregistrate, demonstrează clar că piloţii români lucrau pentru Jetline Internaţional, companie condusă de Mohamed Hijazi, un libanez influent, cu multe conexiuni în Africa.
În Uniunea Europeană, activitatea companiei Jetline Incorporated este strict interzisă, dar Autoritatea Aeronautică Civilă a autorizat MIA Airlines să desfăşoare activităţi în România cu patru aeronave ale acestei companii. În realitate, compania se folosea de şapte avioane chiar sub nasul acestei instituţii, al cărei sediu se află la câteva zeci de metri de cel al MIA Airlines.
Această flotă a adus patronilor sume mari de bani din zborurile făcute în Africa, Orientul Mijlociu şi spaţiul ex-sovietic. Oficial, cifra de afaceri anuală MIA Airlines este în jur de 100.000 de euro, adică echivalentul a cam două curse complete. În realitate, cifra de afaceri este de ordinul zecilor de milioane de euro şi statul român s-a ales cu o imensă “gaură neagră”.
Avionul-problemă 3C-QRF a fost importat de MIA Airlines in anul 2006, pentru dezmembrare, iar suma declarată a fost de 40.000 de dolari. Realitatea este cu totul alta. “Nici această aeronavă nu a fost înregistrată în evidenţele contabile. De menţionat la acest punct că o aeronavă BAC 1-11 costă între 2 şi 5 milioane de dolari”.
Angajaţii primeau oficial un salariu în jur de 900 RON, însă în realitate s-a descoperit că un pilot câştiga mult mai mult. Nici sutele de curse externe, în valoare de milioane de euro, nu erau înregistrate în scriptele companiei, în final gaura dată de patronii MIA Airlines fiind una uriaşă. Legăturile lui Victor Bout cu Traian Basescu nu se opresc însă aici.
August 2003!
În Baza militară de la Otopeni soseşte în august 2003 aeronava BAC 1-11 cu înmatricularea VP-CLM a insulelor Cayman. Scaune de piele, configuraţie VIP. Lux, într-un avion al morţii! Avionul a fost al unui colaborator al rusului Minin, şi cu el au fost transportate în Sierra Leone mari cantităţi de arme şi muniţie, care au alimentat sângerosul război civil din această ţară.
Inspectorii ONU au fotografiat avionul. Imaginile sunt şocante: lăzi cu arme zac pe elegantele fotolii din piele! Probele erau evidente: fişele cu zborurile avioanelor, certificate de utilizator final false, oferte de armament şi corespondenţa secretă a traficanţilor.
Trei ani aeronava morţii a stat într-o bază militară românească, în curtea ROMAVIA, companie a Ministerului Apărării, care asigură zborurile demnitarilor români. Inclusiv pe cele ale preşedintelui ţării. Avionul ar fi trebuit confiscat încă de la aterizare. Dar, nu s-a întamplat aşa ceva. N-a fost să fie! Poate data viitoare!
BAC-ul a trecut în proprietatea lui Victor Bout.
O altă aeronavă a morţii, un BAC 1-11 înmatriculat în Guineea Ecuatorială, 3C-QRF este descoperită pe aeroportul Băneasa în 2006. Aeronava apare în documentele ONU datorită implicării în traficul cu arme în Congo. Proprietate a companiei Jetline, BAC-ul era folosit de o companie autohtonă, MIA Airlines. MIA Airlines, companie privată, care oferă servicii VIP, are sediul într-un apartament de bloc din Băneasa. Avioanele stau la ROMAERO, în hangarul 7. Aeronavele pe care le operează firma românească aparţin companiei Jetline Incorporated.
“Iliusin”-uri din Romania lui Basescu, vandute contrabandiştilor!
Potrivit unui raport făcut de Information Service, dat publicitatii in 2001, în flota aeriană a lui Viktor Bout se gasesc doua avioane “Iliusin 18V”, cumparate de la compania romană Tarom. Cele doua avioane au indicativele “YR-IME” si “YR-IMD” si au ajuns de la Tarom in flota “Air Cess Liberia”, una dintre companiile prin care Bout este suspectat ca a facut trafic de armament. Primul “Iliusin” a ajuns, ulterior, cu indicativul “EL-AHO”, in flota unei alte companii controlate de Bout, “Santa Cruz Imperial” Liberia. Al doilea avion de la Tarom a ajuns, prin “Air Cess Liberia”, la “Santa Cruz Imperial”, sub indicativul “EL-ADY”, si apoi la “Star Airlines” din Sharjah, cu indicativul “EX-7504”. Schimbarea indicativelor avioanelor era unul dintre modurile prin care autoritatile pierdeau urma aeronavelor care transportau armament.
Alte Iliuşin 18 sau Antonovuri 24 care au aparţinut TAROM au ajuns la unele companii obscure din Emiratele Arabe Unite sau state ex-sovietice, precum “Tretyakovo” sau “Berkut Air” din Kazahstan, “Altyn Air”, “Aerovias”, cu baza în Sharjah, “Air West Cargo” şi lista continuă.
Tot TAROM a vândut două avioane cargo Boeing 707, avion similar cu cel folosit de preşedintele României, cu câte 300 de mii de dolari bucata. YR-ABC şi YR-ABA au ajuns tot la nişte companii obscure, “South-Asian Airlines” şi “Cargo Plus Aviation”, din Emirate. YR-ABC i-a fost schimbată înregistrarea în 9G-IRL, fiind surprins pe Otopeni Militar în septembrie 2003 cu noua înfăţişare. Imensul Boeing s-a prăbuşit acum doi ani în Lacul Victoria, în apropiere de aeroportul Entebbe, în timpul unei curse Addis-Abeba – Togo.
Ultimele două avioane vândute de compania naţională sunt BAC-uri 1-11, cu înmatriculările YR-BCJ şi YR-BRC. Au fost vândute la pachet cu 120.000 de dolari, avioane similare fiind scoase la vânzare de alţi operatori cu sute de mii sau chiar milioane de dolari. Ele au ajuns la o altă companie din Emiratele Arabe Unite, “Aquiline International Company”, cunoscută şi ca “Trast Aero”, cu birouri în Sharjah, Moscova şi Brazzaville, Congo.
Compania lui Victor Bout in Romania se numeste “Flying Dolphin” (prin filiala sa, “Flying Dolphin Romania” SRL) . Avioanele companiei printre care un Boeing 707 sunt reparate sau controlate regulat de către Tarom, la Băneasa.
Directorul adjunct al Aeroportului Otopeni Valentin Vasilescu spune în ziarul britanic Standard Today : “Bout business was to illegal transfer of Romanian Governement weapons loaded on Bucharest-Otopeni military apron for almost HUNDRED flights with destination DR Congo, Angola, Iran, Liberia, Sudan, Rwanda, Uganda etc. Bout airplane registred in Moldova ER-75929 operated 73 flights of Romanian build smuglling weapons for Africa at military apron of Otopeni-Bucharest airport under Air Acvila ( RRM code ), a Romanian Department of Defense company.”
Vasilescu l-a înregistrat în secret pe Presedintele Romaniei, confirmand astfel, că acesta avea cunostinţă de uriaşul trafic ilegal de arme.
“LA ORDINELE LUI TRAIAN BASESCU, ROMANIA A DEVENIT FURNIZOR DE PERSONAL CALIFICAT, PRECUM SI BAZA DE APROVIZIONARE ŞI INTREŢINERE, PENTRU AVIOANELE TRAFICANŢILOR DE ARMAMENT . S-A CREAT ASTFEL, DIN INSTITUŢIILE STATULUI ROMAN O INTREPRINDERE CRIMINALĂ. ARMELE TRIMISE IN JURUL LUMII AU DUS LA MOARTEA A SUTE DE MII DE OAMENI ŞI LA MILIOANE DE REFUGIAŢI”.
“Traian Basescu had been under surveillance for several years.”
Rachete antitanc romanesti se numara printre armele din depozite secrete ale miscarii marxiste columbiene de gherila FARC (Forţele Revolutionare din Columbia), descoperite de armata columbiană, se arata într-un raport al Grupului de analiza antiterorista “GIAT”, de la Bogota. Serviciile de informatii columbiene au avertizat cu privire la interesul liderilor FARC, pentru achiziţionarea de armament de ultima generaţie, în special rachete sol-aer IGLA-S24, fabricate în Romania. Transportul rachetelor romaneşti a fost făcut cu avioane provenite din Romania şi asigurată de piloţi romani.
“Comerciantul morţii” Viktor Bout, arestat de DEA american, în Thailanda!
Mandatul internaţional de arestare, pus în aplicare de americani, pe 30 ianuarie a.c., în capitala Thailandei, este emis cu acuzaţia că Bout a încălcat embargourile ONU, privind comerţul cu armament din mai multe ţări si transport de rachete pentru rebelii columbieni. Este de aşteptat un mandat de arestare şi pe numele Traian Basescu?! Ştefan Dumitru Afrimescu
miercuri, 3 februarie 2010
Dublă lansare de carte la Centrul Cultural Piteşti
Invitaţie la o dublă lansare de carte la Centrul Cultural Piteşti
Dublă lansare de carte la Centrul Cultural Piteşti
Joi, 4 febriarie a.c., Afrimescu (adică subsemnatul), lansez la Centrul Culural Piteşti două volume de versuri: Hermeneutica libertăţii şi Poeme albastre. Lansarea are loc începand cu ora 16,00 în sala Arss Nova a Centrului Cultural. Invit pe această cale, pe cei care mă cunosc, atat ca om, ca poet, cat şi jurnalist, precum şi pe cei care vor să-mi cunoască poezia pe care o scriu. Vor participa autori din Piteşti, cat din Capitală, care vor face referiri la cele două volume de versuri, dar şi actori, care vor recita poeme din cele două cărţi. Vă invit şi vă aştept la data, ora şi locul stabilit să participaţi la o adevărată după-amiază culturală. Vă mulţumesc anticipat pentru participare. Afrimescu
Dublă lansare de carte la Centrul Cultural Piteşti
Joi, 4 febriarie a.c., Afrimescu (adică subsemnatul), lansez la Centrul Culural Piteşti două volume de versuri: Hermeneutica libertăţii şi Poeme albastre. Lansarea are loc începand cu ora 16,00 în sala Arss Nova a Centrului Cultural. Invit pe această cale, pe cei care mă cunosc, atat ca om, ca poet, cat şi jurnalist, precum şi pe cei care vor să-mi cunoască poezia pe care o scriu. Vor participa autori din Piteşti, cat din Capitală, care vor face referiri la cele două volume de versuri, dar şi actori, care vor recita poeme din cele două cărţi. Vă invit şi vă aştept la data, ora şi locul stabilit să participaţi la o adevărată după-amiază culturală. Vă mulţumesc anticipat pentru participare. Afrimescu
marți, 2 februarie 2010
Cumetriile dintre politicieni, rudele lor şi interlopii neaoşi!
Cumetriile dintre politicienii Romani şi „interlopii” neaoşi! Fratele prezidenţial-cumătru cu un „interlop” de 37 de...dosare penale!
În ciuda tuturor crizelor, prin care trecem, Romania este ţara cumetriilor. Pe deoparte avem confruntările politice, pe de-altă parte, tot felul de cumetrii. Am avut prvatizări de cumetrie, economie de cumetrie, alegeri de cumetrie, poliţie de cumetrie, procuratură de cumetrie, justiţie de cumetrie, până şi guvernele au ajuns să fie de cumetrie. Totul, prin urmare, în Rommânia este o cumetrie. Poate că până la un punct şi cumetriile fac parte din viaţa românilor. Dar, de la cumetriile normale şi până la cele dintre politicieni şi interlopi, dintre judecători şi interlopi, dintre poliţişti şi interlopi, dintre procurori şi interlopi, e cale lungă. Ştiu, veţi spune, că până la urmă a boteza un copil este o faptă creştinească. Desigur, dar atunci cand creştinarea (respectiv botezul), oricui se face din varii interese, deja nu mai este vorba de nici un „soi” de creştinism, ci doar de interese pur şi simplu. Iar cand cel crştinat mai face parte şi dintr-o altă etinie şi mai este şi nepoata regelui rromilor, şi cand acesta, aşa zisul „rege”, mai are şi 37 de dosare, toate penale, iar „creştinătorul” este fratele şefului statului, este deja prea mult.
Profil de „rege” interlop
Căpetenia Bercea Mondial, pe numele său adevărat Anghel Sandu, şi rudele lui apropiate, au fost, numai în ultimii patru ani, protagoniştii a fix 37 de dosare penale. În pofida acestora, clanul a scăpat, mai de fiecare dată, basma curată, puţine fiind cazurile în care s-au aplicat doar cateva amenzi.
Spălare de bani, înşelăciune, evaziune fiscală, returnări ilegale de TVA, dare de mită, tentativă de omor, viol, tâlhărie, furt, distrugere, vătămări corporale, conducerea de autoturisme fără a poseda permis de conducere, în stare de ebrietate sau cu numere de înmatriculare falsificate sunt numai câteva dintre acuzaţiile ce le-au fost aduse, în ultimii ani, „Mondialilor”.
Articolele din Codul Penal pe care clanul Bercea, în frunte cu bulibaşa Anghel Sandu, nu le-a încălcat se pot număra astfel pe degete. Bercea Mondial şi-a început anul 2005 încălcând Legea evaziunii fiscale şi dându-le, astfel, ocazia, procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt să-i întocmească dosarul penal nr. 143, care avea să fie, într-un final, declinat către biroul teritorial Slatina al DIICOT.
Laurenţiu Anghel, fiu al bulibaşei, nu s-a lăsat nici el mai prejos, devenind, la scurt timp, şi tot la începutul anului 2005, protagonistul dosarului nr. 334, instrumentat de către aceeaşi procurori, dar constituit pentru comiterea infracţiunilor de furt, distrugere şi tâlhărie. Dosarul a fost, la rându-i, declinat, într-un final, dar către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.
Bercea Mondial a fost acuzat şi de denunţ calomnios, în 2005, de către procurorii olteni (dosar nr. 553), dar a primit SUP (scoatere de sub urmărire penală).
De la tentativă de omor la un laptop şpagă
Clanul Bercea avea să dea din nou socoteală procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt în 2007, când Vasile, Gheorghe (ambii, fraţii bulibaşei) şi Cristinel Anghel (nepotul) au fost acuzaţi de tentativă de omor. Încadrarea juridică a faptei avea să se schimbe, însă, în vătămare corporală, pentru ca, într-un final, victima să-şi retragă plângerea, iar dosarul (216/P/2007) să fie soluţionat în favoarea „Mondialilor”.
Bercea a fost acuzat, în acelaşi an, de dare de mită (dosar 565/ PA/2007), procurorii stabilind că el îi oferise un laptop fostului primar din Drăgăneşti, Radu Matei Dan Mateescu, pentru ca acesta să închidă ochii pentru lipsa unor autorizaţii. Atât fostul primar, cât şi bulibaşa Bercea Mondial au beneficiat de NUP.
Spălare de bani şi, din nou, tentativă de omor
Bercea Mondial avea să evolueze pe scara infracţională şi să treacă, în 2008, la spălare de bani, alegându-se, astfel, cu un nou dosar (109/P/2008). Procurorii au depistat mai multe viramente bancare dubioase între societăţile comerciale ale „Mondialului”.
Dacă tot a scăpat şi de această dată basma curată, Sandu Anghel a forţat nota, fiind apoi audiat în altă cauză (218/P/2008), sub acuzaţiile de înşelăciune şi rambursări ilegale de TVA. Şi aceasta a fost soluţionată tot cu „tradiţionalul” NUP.
„Mondialii” au revenit, un an mai târziu, la vechile obiceiuri, fiind acuzaţi de tentativă de omor asupra fostului viceprimar al Slatinei, Valeriu Matei. Speţa (16/P/2009), în care se regăseau şi acuzaţii de distrugere, conducere în stare de ebrietate şi infracţiuni la Legea regimului armelor şi muniţiei, avea să fie soluţionat, de această dată, cu SUP. Asta după ce încadrarea juridică a fost schimbată din tentativă de omor în vătămare corporală.
Bătăi şi escrocherii
Magistraţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina îi cunosc, la rândul lor, la fel de bine pe „Mondiali”, căci le-au întocmit şi ei dosare penale „fără număr”. Printre acestea şi unul (4713/P/2006), constituit pentru calomnie, ame ninţare, lovire şi înşelăciune la adresa lui Claudiu Nicolae Mihai şi soluţionat tot cu NUP. Şi tot în 2006, aceaşi victimă l-a acuzat pe Bercea Mondial de înşelăciune (dosar 3183).
„Puradelul” Laurenţiu a furat până şi maşina tatălui
Aceiaşi procurori l-au cercetat pe Bercea Mondial pentru înşe lăciune şi fals în acte sub semnătură privată (dosarul 3780/P/2004). „Inegalabilul” Anghel Sandu îi vânduse, de această dată, o firmă unui anume Florea Dicu, dar societatea se afla în insolvenţă, fapt pe care bulibaşa „a uitat” să i-l mai comunice cumpărătorului.
Laurenţiu Anghel, fiu al bulibaşei, pare să iubească şofatul, însă o face ba fără a deţine permis de conducere, ba când îl are suspendat, ba conduce maşini furate sau cu numere de înmatriculare falsificate. Aşa se face că, fiind prins de poliţie în nenumărate rânduri în această ipostază, a fost şi unul dintre puţinii membri ai clanului care a fost vreodată condamndat. Patru ani de închisoare... cu suspendare (dosarul 3961/P/2008).
Lucurile se complică, spre exemplu, în dosarul (3479/P/2008) care i-a fost întocmit după ce furase chiar una dintre maşinile tatălui său, un Audi. Neştiind că hoţul este chiar unul dintre propriii fii, Bercea Mondial depusese, între timp, plângere la poliţie. Pentru a nu-şi băga propriul fiu în puşcărie, mama acuzatului, Fănica Anghel, a susţinut în faţa anchetatorilor că ea îi încredinţase, de fapt, maşina, dar că uitase să-i spună şi soţului, care, între timp, se impacientase şi alertase organele.
Micii…“Schumacheri”
Laurenţiu nu este singurul copil pasionat de maşini al lui Bercea Mondial. Acelaşi hobby îl îm părtăşesc fiii Ionuţ, Cătălin şi Vasile Anghel, chiar de pe vremea când erau minori. „Campion” la şofat, încă de la 14 ani este Ionuţ Anghel, acesta alegându-se, astfel, cu încă cinci dosare penale. Fiind minor, nu a putut fi condamnat în nici unul dintre cazuri.
Alţi doi minori, Cătălin şi Vasile Anghel, au fost ceva mai timizi, fiind inculpaţi o singură dată fiecare pentru conducerea unui autovehicul fără a de ţine permis de conducere. Cum nu împliniseră nici măcar vârsta necesară pentru a li se elibera carte de identitate, şi ei au scăpat basma curată.
Violul? Un…„hobby” de familie
Pe lângă maşini şi alcool, pasiuni pe care Laurenţiu Anghel le combină, el pare să fie preocupat şi de femei. Nu se mai oboseşte, însă, să le cucerească romantic, ci preferă să le răpească şi să le violeze. „Tacticile” lui Laurenţiu de seducţie i-au determinat pe procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal (de această dată) să-i întocmească dosarul penal nr. 541/P/2009. Laurenţiu Anghel a scăpat şi acum, după ce victima Teodora Ş. şi-a retras plângerea.
Un alt membru al familiei Anghel care se îndeletniceşte cu violurile este Florin. Şi el a fost cercetat (dosarul 836/P/2008), dar a scăpat de pedepasă tot după ce victima, Ilinca C., a fost “convinsă” să-şi retragă plângerea.
„Mondialii” au mai fost acuzaţi, în ultimii ani, de nenumărate alte furturi, distrugeri, loviri, tâlhării, vătămări corporale, comiterea unui accident rutier fără a deţine permis de conducere, fugă de la locul faptei, violare de domiciliu. Descrierea lor amănuţită încape în filele a zeci de doasre penale uitate în sertarele Parchetelor din…Republica Oltenia.
Ştefan Dumitru Afrimescu
În ciuda tuturor crizelor, prin care trecem, Romania este ţara cumetriilor. Pe deoparte avem confruntările politice, pe de-altă parte, tot felul de cumetrii. Am avut prvatizări de cumetrie, economie de cumetrie, alegeri de cumetrie, poliţie de cumetrie, procuratură de cumetrie, justiţie de cumetrie, până şi guvernele au ajuns să fie de cumetrie. Totul, prin urmare, în Rommânia este o cumetrie. Poate că până la un punct şi cumetriile fac parte din viaţa românilor. Dar, de la cumetriile normale şi până la cele dintre politicieni şi interlopi, dintre judecători şi interlopi, dintre poliţişti şi interlopi, dintre procurori şi interlopi, e cale lungă. Ştiu, veţi spune, că până la urmă a boteza un copil este o faptă creştinească. Desigur, dar atunci cand creştinarea (respectiv botezul), oricui se face din varii interese, deja nu mai este vorba de nici un „soi” de creştinism, ci doar de interese pur şi simplu. Iar cand cel crştinat mai face parte şi dintr-o altă etinie şi mai este şi nepoata regelui rromilor, şi cand acesta, aşa zisul „rege”, mai are şi 37 de dosare, toate penale, iar „creştinătorul” este fratele şefului statului, este deja prea mult.
Profil de „rege” interlop
Căpetenia Bercea Mondial, pe numele său adevărat Anghel Sandu, şi rudele lui apropiate, au fost, numai în ultimii patru ani, protagoniştii a fix 37 de dosare penale. În pofida acestora, clanul a scăpat, mai de fiecare dată, basma curată, puţine fiind cazurile în care s-au aplicat doar cateva amenzi.
Spălare de bani, înşelăciune, evaziune fiscală, returnări ilegale de TVA, dare de mită, tentativă de omor, viol, tâlhărie, furt, distrugere, vătămări corporale, conducerea de autoturisme fără a poseda permis de conducere, în stare de ebrietate sau cu numere de înmatriculare falsificate sunt numai câteva dintre acuzaţiile ce le-au fost aduse, în ultimii ani, „Mondialilor”.
Articolele din Codul Penal pe care clanul Bercea, în frunte cu bulibaşa Anghel Sandu, nu le-a încălcat se pot număra astfel pe degete. Bercea Mondial şi-a început anul 2005 încălcând Legea evaziunii fiscale şi dându-le, astfel, ocazia, procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt să-i întocmească dosarul penal nr. 143, care avea să fie, într-un final, declinat către biroul teritorial Slatina al DIICOT.
Laurenţiu Anghel, fiu al bulibaşei, nu s-a lăsat nici el mai prejos, devenind, la scurt timp, şi tot la începutul anului 2005, protagonistul dosarului nr. 334, instrumentat de către aceeaşi procurori, dar constituit pentru comiterea infracţiunilor de furt, distrugere şi tâlhărie. Dosarul a fost, la rându-i, declinat, într-un final, dar către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.
Bercea Mondial a fost acuzat şi de denunţ calomnios, în 2005, de către procurorii olteni (dosar nr. 553), dar a primit SUP (scoatere de sub urmărire penală).
De la tentativă de omor la un laptop şpagă
Clanul Bercea avea să dea din nou socoteală procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt în 2007, când Vasile, Gheorghe (ambii, fraţii bulibaşei) şi Cristinel Anghel (nepotul) au fost acuzaţi de tentativă de omor. Încadrarea juridică a faptei avea să se schimbe, însă, în vătămare corporală, pentru ca, într-un final, victima să-şi retragă plângerea, iar dosarul (216/P/2007) să fie soluţionat în favoarea „Mondialilor”.
Bercea a fost acuzat, în acelaşi an, de dare de mită (dosar 565/ PA/2007), procurorii stabilind că el îi oferise un laptop fostului primar din Drăgăneşti, Radu Matei Dan Mateescu, pentru ca acesta să închidă ochii pentru lipsa unor autorizaţii. Atât fostul primar, cât şi bulibaşa Bercea Mondial au beneficiat de NUP.
Spălare de bani şi, din nou, tentativă de omor
Bercea Mondial avea să evolueze pe scara infracţională şi să treacă, în 2008, la spălare de bani, alegându-se, astfel, cu un nou dosar (109/P/2008). Procurorii au depistat mai multe viramente bancare dubioase între societăţile comerciale ale „Mondialului”.
Dacă tot a scăpat şi de această dată basma curată, Sandu Anghel a forţat nota, fiind apoi audiat în altă cauză (218/P/2008), sub acuzaţiile de înşelăciune şi rambursări ilegale de TVA. Şi aceasta a fost soluţionată tot cu „tradiţionalul” NUP.
„Mondialii” au revenit, un an mai târziu, la vechile obiceiuri, fiind acuzaţi de tentativă de omor asupra fostului viceprimar al Slatinei, Valeriu Matei. Speţa (16/P/2009), în care se regăseau şi acuzaţii de distrugere, conducere în stare de ebrietate şi infracţiuni la Legea regimului armelor şi muniţiei, avea să fie soluţionat, de această dată, cu SUP. Asta după ce încadrarea juridică a fost schimbată din tentativă de omor în vătămare corporală.
Bătăi şi escrocherii
Magistraţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina îi cunosc, la rândul lor, la fel de bine pe „Mondiali”, căci le-au întocmit şi ei dosare penale „fără număr”. Printre acestea şi unul (4713/P/2006), constituit pentru calomnie, ame ninţare, lovire şi înşelăciune la adresa lui Claudiu Nicolae Mihai şi soluţionat tot cu NUP. Şi tot în 2006, aceaşi victimă l-a acuzat pe Bercea Mondial de înşelăciune (dosar 3183).
„Puradelul” Laurenţiu a furat până şi maşina tatălui
Aceiaşi procurori l-au cercetat pe Bercea Mondial pentru înşe lăciune şi fals în acte sub semnătură privată (dosarul 3780/P/2004). „Inegalabilul” Anghel Sandu îi vânduse, de această dată, o firmă unui anume Florea Dicu, dar societatea se afla în insolvenţă, fapt pe care bulibaşa „a uitat” să i-l mai comunice cumpărătorului.
Laurenţiu Anghel, fiu al bulibaşei, pare să iubească şofatul, însă o face ba fără a deţine permis de conducere, ba când îl are suspendat, ba conduce maşini furate sau cu numere de înmatriculare falsificate. Aşa se face că, fiind prins de poliţie în nenumărate rânduri în această ipostază, a fost şi unul dintre puţinii membri ai clanului care a fost vreodată condamndat. Patru ani de închisoare... cu suspendare (dosarul 3961/P/2008).
Lucurile se complică, spre exemplu, în dosarul (3479/P/2008) care i-a fost întocmit după ce furase chiar una dintre maşinile tatălui său, un Audi. Neştiind că hoţul este chiar unul dintre propriii fii, Bercea Mondial depusese, între timp, plângere la poliţie. Pentru a nu-şi băga propriul fiu în puşcărie, mama acuzatului, Fănica Anghel, a susţinut în faţa anchetatorilor că ea îi încredinţase, de fapt, maşina, dar că uitase să-i spună şi soţului, care, între timp, se impacientase şi alertase organele.
Micii…“Schumacheri”
Laurenţiu nu este singurul copil pasionat de maşini al lui Bercea Mondial. Acelaşi hobby îl îm părtăşesc fiii Ionuţ, Cătălin şi Vasile Anghel, chiar de pe vremea când erau minori. „Campion” la şofat, încă de la 14 ani este Ionuţ Anghel, acesta alegându-se, astfel, cu încă cinci dosare penale. Fiind minor, nu a putut fi condamnat în nici unul dintre cazuri.
Alţi doi minori, Cătălin şi Vasile Anghel, au fost ceva mai timizi, fiind inculpaţi o singură dată fiecare pentru conducerea unui autovehicul fără a de ţine permis de conducere. Cum nu împliniseră nici măcar vârsta necesară pentru a li se elibera carte de identitate, şi ei au scăpat basma curată.
Violul? Un…„hobby” de familie
Pe lângă maşini şi alcool, pasiuni pe care Laurenţiu Anghel le combină, el pare să fie preocupat şi de femei. Nu se mai oboseşte, însă, să le cucerească romantic, ci preferă să le răpească şi să le violeze. „Tacticile” lui Laurenţiu de seducţie i-au determinat pe procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal (de această dată) să-i întocmească dosarul penal nr. 541/P/2009. Laurenţiu Anghel a scăpat şi acum, după ce victima Teodora Ş. şi-a retras plângerea.
Un alt membru al familiei Anghel care se îndeletniceşte cu violurile este Florin. Şi el a fost cercetat (dosarul 836/P/2008), dar a scăpat de pedepasă tot după ce victima, Ilinca C., a fost “convinsă” să-şi retragă plângerea.
„Mondialii” au mai fost acuzaţi, în ultimii ani, de nenumărate alte furturi, distrugeri, loviri, tâlhării, vătămări corporale, comiterea unui accident rutier fără a deţine permis de conducere, fugă de la locul faptei, violare de domiciliu. Descrierea lor amănuţită încape în filele a zeci de doasre penale uitate în sertarele Parchetelor din…Republica Oltenia.
Ştefan Dumitru Afrimescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)