duminică, 3 iunie 2012
Iată unde sunt banii asiguraţilor la Sănătate!
Banii asiguraţilor, până şi-n „buzunarul" consilierului lui Băsescu!
În vreme ce asiguraţii Caselor de Sănătate aleargă din farmacie în farmacie după medicamentele pentru tratarea Cancerului, a SIDA, a Diabetului, a afecţiunilor cardio-vasculare, „băieţii deştepţi” din Sistemul de Sănătate, respectiv CNAS, toacă peste 5 miliarde de euro pe an, numai pentru 2012 fiindu-i alocaţi Sănătăţii 5,53 miliarde euro. Numai în Argeş un medic a decontat medicamente în valoare de 1,7 mil. euro. Dar, să începem cu începutul.
Ce este Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de cine a fost condusă
„In sistemul nostru sanitar din care face parte si CNAS, sunt doua lumi diferite , separate crunt de interese financiare: una e lumea bolnavilor care afla ca trebuie sa-si cumpere sanatatea daca vor sa mai traiasca, cealalta este a afacerilor derulate cu Casele de Asigurari de Sanatate, afaceri cu profituri uriase. E simplu: sunt aceiasi bani care nu ajung intr-o parte, pentru ca se duc in cealalta”.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Casele Judeţene de Sănătate au început să funcţioneze din 1999, după ce timp de un an Direcţiile Sanitare Judeţene şi Ministerul Sănătăţii au administrat provizoriu fondurile de asigurare.
Modelul după care funcţionează sistemul de sănătate din România (cu contribuţii obligatorii bazate pe principiul solidarităţii) a fost adoptat în 1997 prin Legea nr. 145/1997. Concret modelul funcţionează astfel: banii din contribuţiile obligatorii pentru sănătate sunt strânşi de ANAF şi redistribuiţi către CNAS, care mai departe îl alocă pentru medicamente, spitale, medici de familie şi alte cheltuieli.
Până în 1998 sistemul (constituit dintr-o reţea de spitale, policlinici, dispensare şi alte unităţi sanitare) a fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătăţii prin 41 de direcţii sanitare judeţene şi direcţia sanitară a municipiului Bucureşti. Existau însă şi spitale, institute şi centre naţionale direct subordonate Ministerului Sănătăţii, precum şi reţele medicale paralele, în subordinea Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Serviciului Român de Informaţii, pentru anumite categorii.
În perioada 1990 - 1998, Sănătatea a fost finanţată de la bugetul de stat, fond special de sănătate, precum şi finanţare externă - împrumuturi de la Banca Mondială, fonduri Phare şi donaţii. Potrivit datelor centralizate de ZF, următoarele persoane au condus CNAS:
Lucian Nicolae Duţă, decembrie 2009 - mai 2012
Irinel Popescu ianuarie 2009 - decembrie 2009
Vasile Ciurchea februarie 2007 - ianuarie 2009
Cristian Vlădescu martie 2005 - februarie 2007
Cristian Celea octombrie 2003 - martie 2005
Eugen Turlea 2000- octombrie 2003
Banii asiguraţilor la Sănătate, "în buzunarul" consilierului lui Băsescu!
Afaceri de sute de mii de euro cu statul
Cristian Vlădescu, consilier al preşedintelui Traian Băsescu, face avere de pe urma contractelor încheiate cu Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Şcoala Naţională de Sănătate Publică, condusă de Vlădescu a primit, în 2010, 700.000 de euro din banii asiguraţilor la Sănătate.
În 2009, instituţia a mai încasat de la Ministerul Sănătăţii, prin încredinţare directă, trei contracte în valoare de un milion şi jumătate de euro.
Banii au fost primiţi pentru suport tehnic privind descentralizarea sectorială a sistemului sanitar, pentru activităţi privind asistenţa medicală comunitară şi pentru campanii de informare. Pentru niciun contract nu au fost organizate licitaţii.
2012: Sănătatea a pleacat la drum cu un buget de 5,53 mld. euro în 2012
Bugetul cumulat al Ministerului Sănătaţii (MS) şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în 2012 se ridica la 23,23 mld. RONI (5,53 mld. euro), în creştere cu 6,6% comparativ cu 2011, anul precedent, arată calculele ZF pe baza datelor existente pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Cel mai mare buget este cel al CNAS, care se ridică la 17,768 mld. lei (4,23 mld. euro), în timp ce Ministerul Sănătaţii are alocată o sumă de 5,46 mld. lei (1,3 mld. euro).
"Bugetul Sănătăţii este uşor mai mare decât în 2011, cu toate acestea sperăm în încasarea unor sume foarte mari din taxa clawback ce nu a fost încasată din 2009, dar şi pe o rectificare bugetară. Putem asigura funcţionarea sistemului în 2012", a spus Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii, la începutul anului, citat de Mediafax.
In pofida cresterilor anuale de buget, Sănătatea este criticată pentru calitatea serviciilor medicale.
CNAS a plătit 120 de milioane de euro pentru un sistem informatic care NU funcţionează
Casa Naţională de Sănătate a plătit, din 2008 şi până acum, 120 de milioane de euro pentru sistemul informatic ce trebuia să fie instrumentul de bază al asiguraţilor medicali din România. Nici până acum acest sistem nu funcţionează, lucru demonstrat la emisiunea Sinteza Zilei de un fost angajat al Casei şi membru în comisia de evaluare şi validare a acestui proiect. Mai mult decât atât, site-ul CNAS s-a închis complet la câteva minute după ce s-a demonstrat că el nu funcţionează corect.
În 2008, Casa Natională de Asigurări de Sănătate a semnat contractul pentru implementarea sistemului informatic unic integrat SIUI, deşi acest soft nu fusese niciodată testat. Pentru prima etapă de implementare s-au plătit aproape 62 de milioane de euro.
Au fost făcute numeroase adrese la Corpul de Control al Primului Ministriu şi la Curtea de Conturi a României prin care s-a semnalat faptul că sistemul informatic nu a fost reparat şi deci banii au fost plătiţi degeaba. Pentru ca sistemul să funcţioneze, CNAS a luat decizia de a mai plăti alte 47 de milioane de euro cerute de firma cu care s-a semnat contractul.
Pentru a se dovedi că sistemul nu funcţionează corect, un fost angajat al Casei de Asigurări de Sănătate a făcut în direct şi un test on-line.
Softul a fost creat de firma SIVECO, cunoscută pentru multiplele contractele cu statul.
Tupeul fostului director al Asigurărilor de Sănătate:
„Asta este problema acum? Mai avem de plătit încă 15 ani”
Sistemul a fost inaugurat în decembrie 2011, în prezenţa preşedintelui Băsescu. Calculatoarele au "căzut" a doua zi, din cauza unor probleme tehnice apărute la softul-mamă al companiei Oracle din America şi Australia - a explicat directorul CNAS
Miercuri, pentru a doua zi consecutiv, calculatoarele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au înregistrat întreruperi în programul accesat de funcţionari.
La Bucureşti, pe holurile Casei, aproximativ 100 de persoane aşteptau să-şi achite contribuţia la asigurările de sănătate, să primească aprobări pentru reţete gratuite sau să-şi ridice adeverinţele de asigurat. Din cauza deselor întreruperi ale programului, angajaţii CNAS au fost obligaţi să-i înregistreze cu creionul pe hârtie pe cei care plăteau. La fel s-au înregistrat şi aprobările pentru reţete şi s-au eliberat adeverinţele de asigurat. Situaţia a fost similară la toate casele de sănătate din ţară.
"Este vorba de o defecţiune la programul folosit la constituirea bazei de date. Această defecţiune nu ar trebui să afecteze pe nimeni. Contribuţia la asigurările de sănătate se plăteşte până pe data de 25 ianuarie. Se poate plăti şi de la distanţă - prin ordine de plată, viramente sau online. Noi avem doar cinci ghişee funcţionale, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, indiferent dacă funcţionează sau nu sistemul, vom avea 500-600 de oameni la coadă. Dovada calităţii de asigurat se poate face şi cu ultima chitanţă cu care s-au plătit asigurările de sănătate. Aceasta este valabilă trei luni", a declarat pentru gândul directorul CNAS, Dorin Ionescu. Potrivit evidenţelor CNAS, 50.000 de persoane vin trimestrial să-şi plătească dările către sistemul de sănătate.
Activitatea caselor de sănătate, suspendată un timp
În jurul prânzului, preşedintele CNAS, Lucian Duţă, a dat un ordin prin care a suspendat până luni, 17 ianuarie, activitatea tuturor caselor de sănătate. Măsura a fost luată pentru organizarea ghişeelor şi rezolvarea problemelor informatice. La Bucureşti, numărul ghişeelor va fi suplimentat cu încă cinci. "Din decenţă pentru asiguraţi, s-a suspendat activitatea până luni. Nimeni nu are nicio vină pentru că a scăzut performanţa softului. Americanii lucrează ziua, iar australienii noaptea la remedierea defecţiunii. Au mai fost astfel de defecţiuni. Că nu vor mai exista astfel de defecţiuni avem aceeaşi garanţie ca aceea că mergem pe stradă şi nu ne cade un ţurţure în cap sau că maşina abia luată nu se defectează când am ieşit cu ea pe poartă", a mai explicat, pentru gândul, directorul CNAS, Dorin Ionescu. Acesta a spus că problemele tehnice au apărut la softul-mamă al companiei Oracle din America şi Australia şi deja s-a primit o soluţie care urmează să fie testată.
Directorul CNAS: "Mai avem de plătit încă 15 ani de-acum încolo"
Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Asigurărilor de Sănătate a fost inaugurat în decembrie 2010 în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu. Din date neoficiale, pentru îmbunătăţirea sistemului s-au prevăzut 44 de milioane de euro, din care până acum s-au cheltuit 36 de milioane, restul fiind păstraţi pentru mentenanţă. Pentru a verifica aceste date, directorul Dorin Ionescu a fost întrebat de costatul sistemului informatic. "Asta este problema acum? Mai avem de plătit încă 15 ani de-acum încolo", a răspuns Ionescu.
Dezvoltarea Sistemului Informatic Unic Integrat a început în anul 2002 şi în noiembrie 2008 au fost semnate documentele de finalizare a fazei de construcţie. La mijlocul anului trecut a început faza de implementare a versiunii centralizate, iar în decembrie acesta a fost pus în funcţiune.
Sistemul este compus din 14 module de bază la care se adaugă alte 20 de module adiacente. În el sunt înregistrate toate categoriile de asigurat şi are capacitatea de a spune dacă o persoană este asigurată şi din ce categorie face parte. La sistemul unic integrat au acces medicii de familie dar şi acei furnizori care au încheiat un contract cu Casa. Medicii care au contract cu CNAS pot accesa sistemul pentru a afla dacă un pacient este asigurat sau mai figurează şi pe listele altui medic de familie. Prin Sistemul Unic Integrat se mai pot urmări gestiunea fondurilor sociale de sănătate la nivelul CNAS şi a caselor judeţene, gestiunea asiguraţilor, a furnizorilor de servicii medicale şi farmaceutice, evidenţa plătitorilor contribuabili etc.
Ce facem fără calculatoare?
Toţi şefii caselor judeţene de asigurări de sănătate din ţară au fost convocaţi, pentru joi, la Bucureşti, la discuţii pe tema blocării Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), pentru a fi găsite soluţii, a declarat directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iaşi, Iulian Şerban. "Nu ştim cât va dura această situaţie. Eu m-aş bucura să fie doar până luni, sper să fie aşa", a spus şeful CJAS Iaşi. "Blocarea sistemului informatic nu înseamnă că gata, noi nu mai lucrăm. Doar ne îngreunează activitatea, evident că nu ne pică bine", a explicat directorul Şerban.
Doru Bădescu, medicul arestaţilor celebri, numit de Ponta şef la Casa de Sănătate
Directorul general al Spitalului de Urgenţă "Dimitrie Gerota" din Bucureşti, Doru Bădescu, a fost numit preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în locul democrat-liberalului Lucian Duţă, prin decizie a premierului Victor Ponta, informează Mediafax .
Duţă a demisionat de la şefia CNAS, imediat după instalarea Guvernului Ponta
Medicul Bădescu, având rangul de comisar-şef de poliţie în sistemul medical al Ministerului Administraţiei şi Internelor, a fost transferat la Spitalul "Dimitrie Gerota" de la Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu "Nicolae Kretzulescu" Bucureşti, prin decizie semnată la sfârşitul anului trecut de ministrul de resort de atunci, Traian Igaş.
Presa a scris că, prin cabinetul medical al lui Doru Bădescu au trecut "cei mai mediatizaţi arestaţi", printre care Răzvan Temeşan, Miron Cozma, Ioana Maria Vlas şi Marian Iancu.
Premierul a mai decis ca Elvira Rodica Andronescu să fie retrasă din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, post care să fie preluat de Cristiana Barbu.
Retete de sute de mii de euro, decontate pentru morti, medicamente achizitionate la preturi umflate, cu milioane de euro!
Un raport al Curtii de Conturi scoate la iveala o risipa uluitoare de fonduri publice in sistemul de sanatate. Inspectorii au descoperit ca in fiecare an casele judetene de sanatate deconteaza retete de sute de mii de euro, pentru oameni plecati de mult dintre noi. In paralel, medicamentele din programele de cancer sau diabet sunt achizitionate la preturi umflate, cu milioane de euro.
Inspectorii Curtii de Conturi scriu negru pe alb ca in 2010 casele judetene au achitat medicamente in valoare de 3,7 milioane de lei, adica 900.000 de euro, in baza unor retete intocmite pe numele unor persoane decedate.
Sistemul functioneaza cam asa: medicii folosesc CNP-urile unor oameni care au murit, pentru a prescrie doctorii scumpe pe care le iau gratuit din farmacii. Pastilele sunt vandute apoi pe internet cu mii de euro catre cei care ar trebui sa le primeasca fara bani.
"E nedrept si revoltator felul in care se gestioneaza banii, sunt sute de pacienti care n-au medicamente din cauza asta", a declarat Vasile Barbu, Asociatia pacientilor. Insulina pentru un diabetic costa in jur de 1100 de lei pe an. Daca statul nu ar fi risipit 900.000 de euro pe medicamente pentru persoane fictive, ar fi tratat aproape 4000 de bolnavi.
Acelasi control al Curtii de Conturi demonstreaza cum casele de conturi cumpara pilule scumpe si pentru ca nu organizeaza licitatii. Daca ar lua doar trei tipuri de doctorii conform legii, ar economisi peste un milion jumatate de euro, suma care echivaleza cu tratamentul pe un an pentru 830 de bolnavi de cancer.
''Evita licitatiile invocand urgenta cumpararii, dar de fapt de foarte multe ori amana achizitia pana cand devine urgenta", a spus Sorin Pislaru - redactor sef Ziarul Financiar.
In tot acest timp, 9 spitale din tara au cumparat aparatura de 15 milioane de lei. Echipamentele nu sunt in functiune din lipsa de personal sau de spatiu ori pentru ca suprasolicitau reteaua electrica a unitatilor medicale.
„300.000.000 de euro, aceasta este suma care se volatilizează anual in Romania pe internari false, decontari aberante, necontrolate si afaceri derulate intre institutii de stat si Casa de Asigurari de Sanatate. Între timp, bolnavii adevăraţi îşi pot da obştescul sfârşit, chiar dacă şi-au plătit cu vârf şi îndesat decenii la rând asigurările de sănătate!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu