Despre imaginea Romaniei în Europa comunitară!

Despre imaginea Romaniei în Eurpa comunitară, sub Regimul Băsescu! Foşti agenţi ai unei veritabile poliţii politice a gandirii, ne fac de rasul lumii în toată Europa!
Strigatele unora nu au fost īn pustiu. Iata ca dupa ce i-am deconspirat pe agentii unei veritabile Politii a Gāndirii, rānd pe rānd, mari personalitati ale lumii se conving de autenticitatea dezvaluirilor tinerilor de la Civic Media. De data aceasta, scārbita de-a dreptul, Herta Muller, disidenta autentica si singura femeie scriitor nominalizata la Premiul Nobel pentru Literatura pe care a dat-o Romānia, dupa cum arata Wikipedia, īi spune adio lui Horia Roman Patapievici, fiul agentului bolsevic Denis Patapievici, zis si Dionisie. Ea este īnsotita de un alt scriitor german originar din Romānia, la fel de valoros, Richard Wagner. Cei doi sunt urmati, zilnic, de alti intelectuali din Germania. Dar nu si din Romānia. Īn timp ce prsa germana vuieste de-a dreptul, presa„romāna“ tace. De ce? Aflati mai jos.

Dupa cum scriam mai jos, īn XXXX, ICR a īnceput operatiunea de reciclare a „intelectualilor publici“ turnatori. Astfel, doi bolnavi ai societatii civile, deconspirati īn mare parte īn urma declansarii campaniei Voci Curate, au fost luati īn brate de Horia Roman Patapievici si Mircea Mihaies si trimisi, pe banii nostri, pentru a conduce o „Academie de vara“, chiar la Berlin. Este vorba de Sorin Antohi si Andrei Corbea- Hoisie, ambii „intelectuali publici“ care si-au ascuns trecutul timp de 17 ani, ambii membri de vaza ai GDS si Fundatiei Soros, ambii dovediti de CNSAS drept fosti informatori mizeri ai Securitatii, ambii protejati si promovati ani de-a rāndul de Andrei Plesu si Horia Roman Patapievici. Decizia conducerii Institutului Cultural Romān de a trimite īn vacanta doi agenti ai Securitatii chiar īn tara care a avut de furca cu STASI a ultragiat Germania si putinii intelectuali reali ai Romāniei. De ce sunt putini cei ce mai īndraznesc sa se revolte pe fata?
Pentru ca intelectuali nu sunt numai cei care jongleaza cu cuvintele si īsi pozeaza grimasele, ca niste scamatori buni de circ, ci acele valori care aduc bine omenirii inclusiv prin propriul exemplu de moralitate. {i acestea sunt din ce īn ce mai sufocate de intelectualii de carton din gasca GDS, avizi de putere si bani. Basescu ar fi trebuit sa fie mai atent. Pentru ca unii ca Patapievici si Tismaneanu, acesti Sile Pietroi si Sile Camataru ai societatii civile, se vor agata de gātul lui pāna se va duce la fund. Dupa care vor schimba „gazda“ fara sa clipeasca. Daca o sa-l omoare cineva pe Basescu, ei vor fi aceia. Gasiti mai jos motivele, īn romāna si germana, evidentiate si de Deutsche Welle, si de Deutsche Presse-Agenture, si de Deutschland Radio, si de Der Spiegel, si de Frankfurter Rundschau, si de Tagesspiegel, si de Berliner Literatur Kritik, si de Die Welt, si lista se mareste pe zi ce trece. La noi, Dumnezeule mare!, tacere ca pe vremea lui Ceausescu: mormāntala. Dom’ presedinte, prietene Basescu, wake-up! Pāna nu e prea tārziu si te trezesti nu cu unul ci cu 30 de cutite-nfipte īn spate: unul de fiecare banut.
Dar sa revenim la lupii nostri īn haine de oaie: Daca despre cazul Sorin Antohi, alias „Valentin“, informator stahanovist si doctor īn istorie īnchipuit, s-a scris mai mult (vezi si), cazul turnatorului Andrei Corbea-Hoisie, alias „Horia“, desi era ambasador, a fost mai putin tratat īn presa de mare tiraj. |nsa el este revelator pentru demantelarea Retelei Anti-Romānia, bazata īn mare parte pe Secta „intelectualilor“?! Cititi domnilor si cruciti-va!
Decizia de politie politica data de CNSAS pe 26 aprilie 2007 īn cazul profesorului iesean a ramas definitiva prin necontestare. El fusese numit ambasador al Romāniei īn Austria īn iunie 2006 la cerinta lui Mihai Razvan Ungureanu. Cadru didactic la Facultatea de Litere a Universitatii „Al.I. Cuza“, el se alatura astfel unui corp diplomatic din care mai fac parte alti doi ieseni – ministrul Mihai Razvan Ungureanu si secretarul de stat Lucian Leustean (cel desemnat de Ungureanu sa cloneze Fundatia Gojdu īn folosul Ungariei – nota mea)- , remarca www.wien.ro, care īi ia la vremea respectiva si un interviu. |ntrebat „Cum ati ajuns sa fiti numit ambasador?“, Hoisie īsi deconspira propteau singur, cel mai probabil din prostie: „Nu stiu care au fost toate ratiunile ce au īndemnat conducerea Ministerului Afacerilor Externe (MAE) sa ia īn considerare numirea mea. A existat o asemenea propunere īnca din 1999, din partea ministrului de atunci, Andrei Plesu, pe care nu am putut-o onora, pentru ca eram profesor la Paris, la École Normale Superieure“, spune el. Desi la ora respectiva se declansase operatiunea Voci Curate care privea initial si Ministerul Afacerilor Externe, care a fost īnsa rugat/stimulat sa-si rezolve singur problemele, Hoisie nu se sfieste sa accepte. Fusese „acoperit“ de 17 ani. Dan Petrescu, unul dintre (tot) putinii intelectuali si disidenti reali, īndepartat de Andrei Plesu din Ministerul Culturii dupa ce acesta a semnalat mai multe ciudatenii, spune: „Au fost mai multe momente care mi-au confirmat ca Andrei Hoisie e colaborator. Unul dintre acestea s-a petrecut cānd, proaspat stabilit īn Iasi, am propus sa scoatem un numar la «Dialog» fara nici o tenta politica, profilat exclusiv pe eseu. Neam īntālnit cu cei de la revista, printre care erau si Sorin Antohi si Andrei Hoisie, si am cazut de acord. A doua zi, cei doi m-au luat deoparte si miau spus ca nu putem scoate acel numar. E clar ca le spusesera «baietilor cu ochi albastri» de intentia noastra, iar ei zisesera «Nu»“.
Tānara revizionista maghiara Andrea Varga, cotroboitoarea si ea īn arhivele perioadei comuniste din Romānia, dezvaluie ca a facut mai multe filme despre matusa ambasadorului Romāniei īn Austria, Andrei Corbea-Hoisie, o supravietuitoare a deportarilor din timpul celui de-al doilea razboi mondial, Miriam Korber- Bercovici. Hoisie este considerat de apropiatii sai drept „un germanist de prestigiu“. Ca si alti membri ai Retelei, el a fost laureat al Premiului Herder – o modalitatea prin care multi agenti de influenta erau platiti pe fata, sub pretextul conferiri distinctiei. Tot ca si alti membri ai Retelei, el a fost membru īn Consiliul de conducere al Fundatiei Soros; īntre 1998 si 2000. Tot ca si alti membri mai cunoscuti ai Retelei, cum ar fi Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu, si el a fost bursier al unor universitati din Germania īnca dinainte de 1989.
Presa ieseana remarca o „coincidenta“ apropiata de domeniul penalului: cert este ca unele semne de īntrebare cu privire la eventualele „pete“ din dosar au aparut acum doua luni (īn februarie 2007 – nota mea), cānd, īn mod aparent inexplicabil, Mihai Razvan Ungureanu, pe atunci īnca ministru de Externe, a anuntat intentia de retragere a lui Andrei Hoisie din postul de la Viena, pentru care tot el īl sustinuse. Cel mai probabil, Ungureanu, care īi datoreaza īntreaga sa cariera lui Plesu, a facut o ultima īncercare de a evita scandalul, pe baza unor informatii scurse de la CNSAS: „Nu cunosc nimic despre acest caz si nu vreau sa comentez“, a declarat Alexandru Zub, unul dintre intelectualii mai apropiati de Andrei Hoisie si singurul academician din Comisia Tismaneanu. „Nu doresc sa comentez“, a spus si Horia- Roman Patapievici, fost membru al Colegiului, cunoscut drept cel care l-a „acoperit“ pe Antohi, pe vremea cānd era īn conducerea CNSAS. Nu uitati: acesti promovatori ai unor josnici turnatori ai Securitatii sunt cei care urla pe la balcoane si se bat īncontinuu īn piept cu caramida „anti-comunista“ a falsului „Raport“ Tismaneanu. Ce-o sa mai spuna acum distinsul reprezentant al Presedentiei Romāniei la sefia Institutului Cultural Romān, (care considera Romānia o fecala) cānd Herta Muller īl demasca astfel, dupa trimiterea celor doi turnatori la racolat de alte cadre de nadejde, tocmai īn Germania: „Crede ICR-ul ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala?“

Scrisoare Deschisa, adresata ICR, prin intermediul cotidianului de mare tiraj Frankfurter Rundschau (700.000 de exemplare)!

Turnator īn „Academia de vara“!!!

„Draga Horia Patapievici,
dupa cum reiese din programul Institutului Cultural Romān vor veni la „Academia de vara“ a ICR Berlin īn aceasta luna Andrei Corbea Hoisie si Sorin Antohi. Antohi este chiar „directorul“ acestui colocviu.
Este scandalos faptul că Romānia se prezintă īn Germania cu aceste doua persoane care pe timpul dictaturii au conlucrat cu serviciul de securitate romān.
Īn Germania s-a discutat timp de mai multi ani despre problema informatorilor STASI si au fost trase consecintele īn toate domeniile: Fostii informatori nu pot ocupa functii īn cadrul universitatilor, la ziare si la institutiile culturale. Daca ICR-ul se prezinta īn Germania cu aceste persoane īsi va cauza daune ireparabile siesi, iar participantii germani vor fi folositi doar pentru lustruirea imaginii unor agenti deconspirati.
Se pune īntrebarea cum īi vor prezenta angajatii ICR Berlin invitatilor la scoala de vara pe partenerii de discutie romāni: Corbea Hoisie - profesor si agent de Securitate cu o activitate īndelungata si Sorin Antohi - oaspete al unor universitati europene timp īndelungat cu un titlul de doctor falsificat si cu publicatii fictive? Şi ce vor relata presei germane? Sau mai bine zis: ce nu vor relata?
Crede ICR-ul ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala īn stiinta? Ce īnseamna sa fii intelectual īn Romānia de azi? Ce s-a ales din promisiunile Romāniei facute cu ocazia integrarii īn UE?
ICR-ul de la Berlin reprezinta vitrina Romāniei īn Germania - dar de fapt se prezinta drept vitrina unui trecut care nu mai apune. Cine va prelua raspunderea pentru acest fapt? De la caderea lui Ceausescu fiecare institutie īn Romānia are propria raspundere si influenteaza felul īn care se traieste īn contextul libertatii cāstigate pentru care au murit sute de oameni! Am sperat ca Romānia se va normaliza īn final (dupa atāta timp si dupa atātea sanse pierdute), cel putin īn domeniul cultural. Ma doare si ma īnfurie faptul ca se īntāmpla exact contrariul.
Promit ca nu voi mai calca pragul ICR la Berlin- si nu voi fi singura care va proceda astfel.

Cu salutari cordiale
Herta Muller

„Tagespiegel“ – cotidian de sute de mii de exemplare, publica un articol despre disputa dintre scriitorul de origine romāna Richard Wagner si ICR Berlin, recenzat de postul de radio oficial Deutsche Welle:

DEUTSCHE WELLE ( 20 iulie, 2010, ora 13:00) - Rubrica: „Magazin cultural“ - Realizator: Alexandra Şora -
„Turnătorii ne dau lectii“ ar suna, īn traducere aproximativa, titlul unui articol publicat de cotidianul german „Tagesspiegel“, sub semnatura scriitorului Richard Wagner. Autorul, originar din Romānia, tematizeaza problematica neāncheiatei si insuficientei confruntari cu mecanismele si agentii delatiunii īn perioada dictaturii comuniste, pornind de la invitarea de catre Institutul Cultural Romān „Titu Maiorescu“ din Berlin a doi fosti colaboratori ai Securitatii īn cadrul programului unei scoli de vara. Mai grav īnca – asa cum rezulta din finalul articolului -, daca deconspirarea unor fosti colaboratori ai securitatii ramāne doar un simplu exercitiu obligatoriu, lipsit de urmari, atunci vremurile sunt prielnice celor care s-au facut vinovati de delatiune. Democratia īnsa, vitregita de valori neconditionate, ramāne vulnerabila.
Reporter: Rodica Binder - La palmaresul literar al lui Richard Wagner se alatura premiul de carte „Georg Dehio“, care-i va fi decernat la 5 octombrie autorului, pentru īntreaga sa opera, de catre Deutsche Kulturforum östliches Europa (Forumul Cultural German pentru Rasaritul Europei).
Complexa, opera lui Richard Wagner are si un important palier publicistic. Mari ziare germane īi gazduiesc opiniile si textele. De asta data, īn „Tagesspiegel“ din Berlin, Richard Wagner atrage atentia asupra unei ?anomalii“, care risca īnsa sa treaca neobservata īn baza unui act devenit reflex: acela de a reactiona ca si cum nimic nu s-ar fi īntāmplat, īn fata unui anumit trecut. Ca si nobletea, prestigiul unor institutii obliga. Institutul Cultural Romān „Titu Maiorescu“ din Berlin („un fel de Institut Goethe cu mandat cultural si politic“ - li se explica cititorilor germani), alaturi de CNSAS - considera Richard Wagner -, ar releva prin activitatea lor, cu un grad sporit de pregnanta, stadiul democratizarii Romāniei. Numai ca o privire fugara īn programul unei scoli de vara, organizata de Institutul „Titu Maiorescu“, dezvaluie, īntre altele, necesitatea unei legaturi care ar fi trebuit sa existe īn baza rolului asemanator al acestuia cu CNSAS. Pe scurt, la tema „Germania si Romānia.Transferuri academice, culturale si ideologice“, doi dintre conferentiari – istoricul Sorin Antohi si germanistul Andrei Corbea Hoisie - sunt fosti colaboratori ai Securitatii, „vulgo – turnatori“.
Aceasta precizare este urmata de altele vizānd trecutul public si cel ocultat al celor doi conferentiari.
Interesant este ca īn ceea ce-l priveste pe Sorin Antohi, care are la activ o cariera exemplara, deja din 2002 ar fi existat indicii ale colaborarii sale cu securitatea, despre care Horia -Roman Patapievici, Directorul Institutului Cultural Central Romān de la Bucuresti (care pāna īn 2005 a facut parte si din Consiliul Director al CNSAS) trebuie sa fi fost informat.
Detaliul nu este nesemnificativ, de vreme ce Antohi va sustine la Berlin trei prelegeri, fiind si unul din cei trei coordonatori ai īntregii manifestari. Cāt despre germanistul Andrei Corbea Hoisie, laureat al Premiului Herder īn 1998, excelent cunoscator si expert īn cultura bucovineana, el a fost si ambasador al Romāniei la Viena, unde, dupa ce a fost nevoit sa renunte la activitatea diplomatica, a beneficiat īn continuare de statutul de profesor invitat.
Personalitate culturala si academica complexa, Andrei Corbea Hoisie a avut parte īn timpul lui Ceausescu de un statut special, gratie caruia a efectuat si numeroase calatorii īn strainatate.
Īn 2007 trecutul sau de colaborator al fostei Securitati a fost dat la iveala. Probele erau atāt de zdrobitoare, īncāt reputatul germanist nu si-a putut nega colaborarea.
Simpozionul de la Berlin ar putea deveni foarte interesant, scrie Richard Wagner, tocmai daca „acest trecut deocheat“ ar fi luat īn discutie, ceea ce īnsa nu va fi cazul.
Va fi, īn schimb, vorba despre dialogul Est- Vest, purtat īntre „naivi, oportunisti si fosti agenti ai Securitatii“, va fi vorba despre schimburi culturale, influente si metode de cercetare. „Ca si cum nimic nu s-ar fi īntāmplat“, īn Germania, ca si īn Romānia.
Realizator: De altfel, si Herta Muller, scriitoare de limba germana originara din Banat, a publicat īn cotidianul „Frankfurter Rundschau“ o scrisoare de protest adresata directorului Institutului Cultural Romān, Horia Roman Patapievici. Potrivit Hertei Muller, participarea a doi fosti colaboratori ai securitatii la scoala de vara nu se potriveste „cu integritatea morala a stiintei“. Herta Muller a declarat ca nu va mai trece niciodata pragul acestui Institut cultural. Nici reactia scriitoarei de origine romāna Carmen Francesca Banciu nu a īntārziat, care a sprijinit opinia celor doi colegi de breasla īntr-un articol publicat īn „Die Welt“.
Directoarea Institutului Cultural Romān din Berlin, Adriana Popescu, a raspuns ca „procesul confruntarii cu istoria presupune si sa se caute dialogul“ - citeaza Agentia germana DPA.
P.S.-Şapoul, titlurile şi înrtitlurile aparţin subsemnatului (Ş.D.Afrimescu)