Păunescu-Studiu de caz

Păunescu -Studiu de caz- sau despre cum a devenit Adrian Păunescu, din “Porcul dvs de Crăciu”, erou naţional!
Sunt şocat încă de vineri, 5 noaimebrie a.c., de la auzul ştirii privind decesul lui Adrian Păunescu. Şocat nu pentru trecere sa în nefiinţă, ci pentru ceea ce a urmat ştirii iniţiale. După cum este cunoscut, cu toţii suntem datori lumii cu măcar o moarte. Prin urmare şi Adrian Păunescu avea, pe langă atatea alte îndatoriri şi această datorie. Ceea ce rămane pentru mine de neînţeles este atitudinea ramanilor.Şi plecand de la aceasta, întrebarea cat se poate de firească: Cat de normal a mai rămas acest popor? Despre aceasta şi despre cum a evoluat Păunescu de la sintagama: “Sunt un porc. Sunt porcul dumneavoastră de Crăciunul liber”, la funeralii naţionale şi transormarea lui în erou naţional, în cele ce urmeazîă.
Săracul Păunescu-şase case şi un teren, în valoae de 4 mil euro, conturi de50.000 euro, opera de artă şi bujuterii!
Presa centrală de luni,8 noiembrie 2010, respectiv cotidianele “Libertatea” şi “Roamnia liberă”, titrau cu litere de-o şchioapă despre averea lui Adrian Păunescu, la caţi moştenitori se-mparte, precum şi la valoarea literar-artistic al poeziei lui Păunescu. Şi forumurile au fost luate cu asalt de “forumiştii romani. Au fost de asemenea dezvăluite pasaje întregi din “Jurnalul” poetei Constanţa Buzea, prima soţie a lui Adrian Păunescu. Libertatea relatează despre averea de peste 4 milioane euro a lui Păunescu, constand în şase case, conturi în bănci de-aproape 50.000 deeuro, opera de artă şi bijuterii. Tot “Libertatea”, dar de marţi 9 nov. a.c., publcă pasaje din “Jurnalul” primei soţii a lui Păunescu, poeta Constanţa Buzea: “Înt-o zi, pe cand eram gravidă cu Andrei, i-am spus lui Păunescu că vom avea un băiat. Răspunsul lui a venit sec: “Nu poate fi adevărat. Eu nu fac decat fete”. ”Pe ce te bazezi?”, ”l-am întrebat”. Păi, am cu altcineva deja două gemene”. “Am fost, am văzut şi aşa era. Doar că, tanăra era şi căsătorită. Lucru peste care nu am putut să trec şi am hotărat să diverţez”. Tot în jurnalul său, Constanţa Buzea relatează şi despre viaţa sa de coşmar alături de Păunescu, dar mai ales în timpul divorţului. Cu toate acestea, potrivit OTV, la înmormantarea lui Păunescu a fost prezentă şi poeta Constanţa Buzea, mai puţin Ioana Păunescu, mezina din prima căsătorie. Comentariile sunt de prisos. Referitor la valoarea poeziei lui Păunescu s-au pronunţat criticii Dan C. Mihăescu , Dan Sociu, Alexandru Matei, istoricii Adrian Cioroianu şi Dorin Dobrincu, filozoful şi criticul de artă Andrei Cornea, regizorul Cristi Puiu, poeţii Florin Iaru şi Ion Zubaşcu, ultimul chiar făcand parte din Cenaclul Facăra, alături de sora sa.
Valoarea poeziei lui Păunescu? “Un poet minor, de secol XlX”!
Asupra valorii poeziei lui Păunescu, Criticul Alşexandru Matei s-a pronunţat cat se poate de tranşant: “Doar primele două volume de versuri sunt notabile. “Ultrasentimente” şi Mieii primi” au spus ceva, dar în contextual redescoperii liricului după deceniile de proletcultism. După 1970, poeziile lui sunt pure declamaţii, în versificarea cărora a fost foarte abil, în rest însă e un poet foarte slab. O comparaţie cu Eminescu sau Bacovia ar fi hartie de turnesol a valorii sale ca poet. Nici nu ţi-i poţi imagian pe cei doi declamandu-şi poeziile de la tribuna unui stadion”. Dan Sociu este şi mai drastic cu Adrian Păunescu: “Cea ce mă plictiseşte cel mai mult la necroloagele astea este că mulţi îi pun la îndoială moralitatea, dar insistă că era un poet foare talentat. Aş zice că nu, nici măcar un versificator spectaculos, cid oar pathologic de prolific, fix ca un poet minor din sec XlX-cu diferenţa că un Coşbuc de exemplu, e infinit mai musical şi mai subtil.În timp ce Păunescu e monoton şi lălăit…Pe cand pe Bacovia, puştii îl devorează că este emo şi goth”.Filozoful şi critical de artă Andrei Cornea a declarat pe postul public TV: “Una e să fii versificator şi alta e să fii poet”, augand: El nu numai că nu a tăcut, dar a lăudat sistemul în gura mare, cu zbierete şi urlete, cu jurăminte de adeziune la politica partidului şi la preşedintele iubit”. Andrei Cornea crede că “Păunescu era un împătimit al puterii, care a şi candidat, după cum se ştie, în 1996, la preşedinţia Romaniei, cu rezultate lamentabile”. Dar a fost de trei ori parlamentar şi de fiecae dată preşedinte al Comisiei de Cultură a Parlamentului, calitate din care a refuzat-o şi nu oricum, ci cu strigăte şi ţipete, pe Mihaela Mihai, atunci cand i-a propus acordarea unor rente viagere, artiştilor romani, cantăreţi, compozitori, actori, artişti plastici, solişti de oeră şi operetă, scriitori, dramaturgi, rentă, menită să-i ocolescă deproblemele pecuniare. Regizorul Cristi puiu a declarat într-o plasticitate dezarmantă. Pornind de la legendele urbane ale “Epocii de aur” cu Păunescu, care-I spunea lucruri dela obraz lui Ceauşescu sau cu Florin Piersic, care l-a “caftit pe Nicişor, Cristi Puiu trasează specificul disidenţe romaneşti: “Mamă ce mai eroi erau ăştia doi, Păunescu şi Piersic, la mine în cartier! La noi disidenţa se făcea printr-un gest, printr-o şoaptă, printr-un banc benign, ca unul pe care l-am auzit la Polivalentă spus de Cristina Stamate în deschiderea unui concert Iris: “ CE e mai mică şi mai mică decat puţa de furnică?” Răspunsul era “Flacăra de la aragaz”. Aşe se făcea la noi disidenţa. Aşa că nu suntem decat consecvenţi cu noi înşine şi-n consecinţă avem eroii, nu numai conducătorii, pe care îi merităm”. Dan Sociu nu vede nici moralitate nici talent la Adrian Păunescu: Păunescu are doar dimensiunea aprecierii de către public şi aia o să se stingă”. Regizorul Cristi Puiu adaugă la randul său: “Nu avem Adidas original, nu-i nimic e bun şi Adibas, Nu avem Puma, e bună şi Puna. Nu avem Woodstock? Merge şi Cenaclul Flacăra. Păunescu făcea la cenaclul nişte glumiţe oarecum subversive pe care oamenii simpli nu le puteau spune şi asta îi făcea şi pe ei să se simtă eroi. Adică ce curajoşi am fost şi noi, care l-am scultat. Ce se întampla dincolo de stadiaone, cand redevenea sluga Regimului nu mai conta, nu mai interesa pe nimeni”.
Întamplări cu Păunescu în Argeş
Aproape nu era anotimp în care Adrian Păunescu să nu dea măcar un spectacol în judeţul Argeş. Avea şi foarte mulţi adepţi. Cei mi mulţi erau însă de conjunctură. Cert este că mai toţi foştii prim-secretari tremurau numai la auzul numelui Păunescu. Singurul care a îndrăznit să i se opună şi să-l facă să plece cu coada între picioare, a fost generalul Ion Dincă, zis “Ion Te Leagă”. Pană şi fostul prim-secretar Zamfir, unul dintre cei mai duri primi-secretari, nu numai că lua poziţia de drepţi în faţa lui Păunescu, dar nici nu-I putea refuza nimic din tot cei solicita “Bardul” de la Barca. În cadrul unui chiolhan, cu mai marii Argeşului, unde trona un “godac “ bine rumenit şi cu un măr în gură, la un moment dat, cand mai erau doar cateva firimituri din porc un participant i-a strigat de la obraz lui Păunescu “Bă nemancatule mai lasă şi altora din groşteuil ăla, că nu eşti numai tu aici”. În cateva minute, nepoliticosul a fost evacuate din sală, iar păunescu a continuat să mănance şi să bea pană s-a răsturnat cu jilţul ofeit de autorităţile slugarnice. ”Era un om care nu avea cel puţin cateva simţuri: simţul măsurii, al ridicolului, al echilibrului, bunul simţ etc.” Vorbele lui atarnau al dracul de greu pe langă cuplul prezidenţial sau pe langă “Nicuşor”cu care participa la adevărate orgii culinare, bahice şi sexual. Desfrau era şi pe stadioanele unde evolua Cenaclul Flacăra. Ultimul scandal este legat de o grefieră (Barlea), care se revendică drept fiică legitimă a lui Păunescu. Acesta a fost omul şi poetul Adrian Păunescu, ”Bardul de la Barca”, “Cantereţul Regimului Ceauşist” şi al sistemului instituit de dictator. Ştefan Dumitru Afrimescu