vineri, 11 iunie 2010

Fosti securisti in structurile Puterilor statului roman

Raportul “Armageddon” VII, ultimul din seria “Armaghedoanelor”
Cine spunea că nu mai există foşti securişti în structurile de Putere ale Romaniei?! Nimic mai fals! Sau o dezinformare crasă. O “abureală” de prost gust, de parcă romanii ar fi un popor de “şoimi ai patriei” sau de “studenţi la...grădiniţă”! Din păcate structurile Puterii din Romania gem de foşti securişti. Astfel, începand cu Executivul, Parlament, Preşedinţie (consilieri, administraţie şi chiar CSAT), Justiţie (minister, CSM, Î.C.C.J, Curţi de Apel, Parchete, Tribunale şi chiar simple judecătorii),, Biserica Ortodoxă Romană (BOR), Patriearhie şi Eparhii şi terminand cu Mass Media (“moguli” şi/sau simpli jurnalişti), Formaţiuni Politice (Partide, Fundaţii, ONG-uri, etc). Practic nu există, structură a statului sau segment din viaţa de zi cu zi a romanilor în care aceştia să nu dea nes în nas cu un fost securist. Chiar şi acum, în timp ce scriu acest „şapou”, pe „sticla” de la „Pro tv” se „produce” Daniel Dăianu, tot un soi de fost securist! Şi, de-ar fi doar el. Trist este că acţiunile acestora, atitudinile lor, modul de a se manifesta produc şi la 20 de ani de evenimentele din decembrie ’89 efecte dintre cele mai nefaste.
Atat Virgil Magureanu, si Costin Georgescu, si Radu Timofte (decedat în octombrie 2009), şi George Cristian Maior ne-au minţit şi ne mai induc încă-n eroare, asigurându-ne rând pe rând ca institutia din subordinea lor tinde sa devina un serviciu de informatii modern, în cadrul caruia numarul fostilor ofiteri de securitate este într-un continuu regres. Ca sa constatam astazi ca, dimpotriva, tot fostul organ represiv si informativ comunist face jocurile în SRI, numarul fostilor ofiteri de securitate fiind mereu prevalent atât în conducerea serviciului de la Bucuresti, cât si în conducerea sectiilor din teitoriu, precum si în toate compartimentele lui.

În certa ofensiva sunt si fostii ofiteri de securitate din rezerva, infiltrati în structurile economice, în institutiile financiare care gestioneaza bani publici si particulari, în Executiv si Legislativ. Au fost si mai sunt prezenti în fondurile de stat si particulare, în societatile de investitii financiare, în garda financiara si în sistemul vamal, si nu în ultimul rând în mecanismele de privatizare. Bob numarat, 54 cu a fratelui preşedintelui C.J Argeş Constantin Nicolescu 55, de societati particulare de protectie si paza sunt conduse de fosti ofiteri de securitate si toate se afla într-un conflict permanent cu legile tarii. Au parazitat numeroase banci, sub pretextul ca le asigura protectia interna si externa, si bancile protejate de ei s-au prabusit în serie. Au înfiintat Banca Internationala a Religiilor, pe care tot ei au adus-o în stare de faliment, atunci când depozitele populatiei au ajuns la o dimensiune apetisanta. Apoi s-au strâns ciotca în fel de fel de societati de asigurari, carora nu le prevedem un viitor prea stralucit. De altfel, în parte, previziunea noastra s-a si împlinit.

Într-o situatie extrema, s-au înrolat în masa sub drapelul marelui delapidator Sorin Ovidiu Vântu, mai abil decât ei în a scoate bani din cotloane la care n-aveau acces, fie din nepricepere procedurala, fie din alte ratiuni. Ce poate fi mai semnificativ decât faptul ca peste 320 de rezervisti din fosta Securitate si SRI, umar la umar, au lucrat pentru acest personaj profund dubios, luându-si partea, fireste? De asemenea, ce poate fi mai semnificativ decât faptul ca vigilentul nostru serviciu de informatii interne, când imperiul de carton al lui Sorin Ovidiu Vântu calarea creasta valului, s-a prefacut ca nu vede şi n-aude nimic?

Revenim la fostii ofiteri de securitate mentinuti în activitate în SIE si SRI. La vremea lui, Virgil Magureanu ne aburea ca în serviciul din subordinea sa ponderea acestora nu depasea 15 la suta. Acelasi procent ni-l comunica triumfator si Radu Timofte, la distanta de un deceniu. Ce sa însemne asta? Ca cei decedati sau iesiti la pensie, din prima serie de 15 la suta, au fost înlocuiti pe parcurs cu fosti securisti adusi de acasa sau de la talcioc? Spre deosebire de directorii SRI, directorii SIE au avut macar bunul simt sa se tina departe de orice jonglerie cu cifre si, implicit, de ridicol.

Ani la rând ni s-a spus ca fostii ofiteri de securitate din SIE si SRI erau mentinuti în serviciu exclusiv în calitate de specialisti. În cazul acesta, în ce era specialist generalul Dumitru Badescu, sef de diviziune în SRI, daca a reusit sa ajunga bataia de joc a unui informator de duzina? În ce era specialist generalul Corneliu Grigoras, sef de directie în SIE, daca doi ziaristi mai putin cunoscuti si cu reputatie modesta au reusit sa-l atraga într-o capcana din care a iesit jumulit de functie? La urma urmelor, în ce era specialist generalul Vasile Lupu, prim-adjunct al sefilor SRI sub doua legislaturi, decorat si galonat si de Ion Iliescu, si de Emil Constantinescu? În loviturile sub centura pe care a încercat sa le administreze lui Radu Timofte?

“Adevărul este că, au fost mentinuţi în SRI si SIE nu acei ofiteri de securitate care si înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat si simt al masurii, ci aceia care nu s-au sfiit sa dea voiniceste din coate ca sa iasa în fata, sa lustruiasca pantofii cui trebuia dintre politicienii nostri de mucavai, sa poarte vorbe de colo-colo cu aerul ca sunt buni si ei de ceva, sau sa scoata la licitatie documente pretabile la operatiuni de santaj. Asa s-a umplut institutia condusa astazi de George Cristian Maior cu tragatori de sfori din culise, cu intriganti si ciurucuri. Si din activitate, si din rezerva, tocmai aceasta categorie de fosti ofiteri de securitate a tulburat permanent apele climatului nostru social, fiind pregatita pentru orice eventualitate. Are garnituri care s-au solidarizat cu Puterea, dar are si garnitura de schimb, care vine tare din urma cu Opozitia.

Semnul cel mai sigur al faptului ca puterea în SIE si SRI nu se mai afla în mâna unor directori în trecere pasagera prin institutiile respective, ci în mâna fostilor ofiteri de securitate, ni-l ofera ultimele doua hotarîri majore care s-au adoptat sub presiunea acestora. Prima priveste SIE: de acum înainte, serviciul de spionaj se poate implica în activitati lucrative, adica poate înfiinta întreprinderi la gestiunea carora, cu certitudine, organele de control financiar nu vor avea acces. Asa cum se proceda si pe vremuri, se va înfiinta un serviciu de control financiar special, alcatuit tot din fosti securisti. În legatura cu aceasta problema, reamintim o declaratie a “distinsului” general Iulian Vlad din 31 martie 1990: "Multe prejudicii s-au adus muncii de securitate, prestigiului institutiei si chiar bunului renume al tarii de catre asa-zisa activitate de aport valutar pe care o realizau cu prioritate unitatile externe UM 0544 si UM 0195, precum si UM 650 din securitatea interna. În afara de faptul ca sumele respective, de cele mai multe ori, reprezentau o câtime din pretul de vânzare a marfurilor si pe care statul oricum le-ar fi încasat în conditiile unor negocieri corecte, ofiterii de securitate trebuiau sa intre în tot felul de combinatii cu strainii, nu de putine ori compromitatoare, iar controlul activitatii lor si al valutei nu era sigur. Tot atât de rau era si faptul ca unitatile respective fusesera într-o buna masura deturnate de la misiunile pentru care au fost create si care erau utile tarii. Cu toate încercarile pe care le-am facut de a scoate din preocuparile Securitatii aceasta sarcina sau macar de o reduce substantial, nu am reusit. Dimpotriva, Postelnicu a ridicat-o la rangul de atributie prioritara, pentru îndeplinirea careia trebuia sa-si aduca contributia întregul aparat." Este de înteles ca fostii ofiteri de securitate din SIE, atunci când îsi aduc aminte ca au lucrat si în CIE, ba chiar si în DIE, simt ca-i furnica în palme gândindu-se la dolari si la euro.
A doua decizie adoptata sub presiunea fostilor ofiteri de securitate, de data aceasta din SRI, este aceea de desfiintare a Academiei Nationale de Informatii. S-au invocat, ca pretexte, lipsa de fonduri si faptul ca multi dintre absolventi nu se tin de angajament si nu se încadreaza în SRI. Bine am mai ajuns! Fonduri pentru calatorii inutile în jurul lumii, cu avioane pline de neamuri, cotarle politice si gazetari tremurând de obedienta, se gasesc imediat. Însa pentru o scoala destinata formarii unor ofiteri care sa apere interesele tarii nu se gasesc. Adevarul e altul: la ANI se învata mai multe decât la Scoala de securitate de la Baneasa, ceea ce îi deranjeaza în perspectiva pe securistii cu facultati facute la fara frecventa. Si cu diplome despre care se stie cum s-au obtinut si se mai obtin. Normal e si faptul ca absolventii în cauza evita sa se încadreze în SRI. Nici un om sanatos la minte, cu studii serioase, nu ar accepta sa se bage sluga la un vânator de galoane asemeni lui Vasile Lupu sau la un fraier ca Dumitru Badescu.

Patrunderea fostilor ofiteri de securitate în Legislativ s-a operat ca în brânza. Ghiata a spart-o colonelul Stefan David, fost sef al Securitatii din Resita. Pe colonelul Ilie Merce nu-l putem acuza de nici o malversatiune, îl cunostea mai toata scriitorimea din Bucuresti si n-ar fi exclus sa fi obtinut chiar si votul unor oameni de litere, curiosi sa vada cum se comporta un securist în democratie: ca pestele pe uscat sau ca râma în peste? Însa Ristea Priboi, uitând sa-si decline calitatea de fost ofiter de securitate, a procedat ca un veritabil escroc. Mai mult, a asociat la escrocherie si Serviciul de Informatii Externe, care nu a comunicat CNSAS date exacte despre individ, cotizând la propria sa compromitere. Într-adevar, dupa o asemenea experienta, ce încredere se mai poate avea în semnalarile, sintezele si verdictele acestui serviciu? Totusi, mult mai periculoasa se arata a fi patrunderea fostilor ofiteri de securitate în Executiv. Sub masca de consilieri, misuna peste tot, ca niste termite. Numai în jurul lui Adrian Năstase pe cand era premier am identificat vreo sase-sapte foşti ofiţeri SECU, în fruntea lor agitându-se acelasi Ristea Priboi.

Daca primul nostru ministru s-ar fi numit Voronin sau Lukasenko, faptul ar fi fost explicabil. E mai greu de raspuns la întrebarea cum de a suportat “titratul”, arogantul şi “distantul” Adrian Nastase un saracut cu duhul asemeni colonelului Ristea Priboi, pe care pâna si fostii lui colegi de serviciu îl detesta ca pe un gunoi, gratulându-l cu duiosul apelativ: "Porcule!" Ce învăţa Adrian Nastase de la generalul Constantin Silinescu, un nimeni în bransa? Dar de la generalul Mihai Caraman, care facea spionaj cu posteriorul spre inamic? Ca sa nu mai vorbim si de altii, ceva mai marunti, dar mai abili în a se pierde în vegetatia din savana Puterii, confundându-se cu diverse repere difuze din peisaj. Pluteste în aer ideea ca, dupa un cult al personalitatii exhibat ca la carte, ne asteapta o dictatura. Deocamdata, Nicolae Ceausescu ar avea motive temeinice sa fie gelos: el vorbea numai doua ore pe zi, pentru ca atât dura programul Televiziunii Române. În schimb, Adrian Nastase a vorbit natiunii din zori şi pâna-n noapte, si din noapte, uneori pană-n zorii ceilalţi, pentru ca avem acum televiziuni mult mai multe, cu programe non-stop. Despre dictatura, la gândul careia fremăta si Adrian Nastase, si trogloditul sau consilier Ristea Priboi, vom vorbi altadata. Pană nu va fi prea târziu pentru pentru romani.
Directiile Departamentului Securitatii Statului si misiunile lor
Directia I a Securitatii se ocupa de urmarirea si neutralizarea persoanelor care au facut parte din fostele partide istorice, de personalul cultelor si sectelor religioase, de personalul din invatamant, sanatate, arta, cultura, se ocupa de fapt de toti romanii care criticau sistemul comunist si pe conducatorii acestuia.
Directia a II-a era de contrainformatii in sectoarele economice (directie de contrasabotaj). Se ocupa de cunoasterea si prevenirea actelor de natura sa provoace incendii, explozii, avarii in sectoarele economice avute, precum si de modul de derulare a contractelor economice incheiate cu parteneri externi. Directia ii urmarea pe toti cei care puneau in pericol economia socialisto-comunista, de la directori la simpli muncitori.
Directia a III-a de contraspionaj avea in urmarire agentii puterilor straine acreditati in Romania, precum si legaturile acestora cu cetatenii romani; o activitate similara cu Directia a III-a, dar total independenta, o desfasura si UM 0110, care facea contraspionaj asupra agentilor si legaturilor acestora din fostele tari socialiste, in principal Uniunea Sovietica, mai precis, directia anti-KGB.
Directia a IV-a de contrainformatii militare desfasura munca informativ-operativa asupra unitatilor militare apartinand MApN si MI, incepand de la simplul soldat pana la general.
Directia a V-a de securitate si garda avea ca ordin protejarea comandantului suprem Nicolae Ceausescu si a familiei acestuia, dar si protejarea principalilor demnitari ai PCR.
Directia a VI-a de cercetari penale instrumenta dosarele “dusmanilor poporului” – persoane care intrau sub incidenta partii speciale din Codul Penal, respectiv tradare, spionaj, subminarea economiei nationale, subminarea puterii de stat, genocid etc.
Unitatile speciale ale Securitatii
Unitatea F se ocupa de filaj si investigatii.

Unitatea S se ocupa cu controlul comunicatiilor scrise.
Unitatea R se ocupa de contrainformatii radio.
Unitatea P fabrica instalatiile speciale necesare Securitatii. Tehnologia era furata din strainatate sau erau inventii autohtone.
Unitatea T se ocupa de exploatarea informatiilor obtinute prin plantarea de tehnica de interceptare.
UM 0110 anti-KGB
USLA – Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista, in care se regaseau practic toate profilurile de munca ale tuturor directiilor Securitatii si ale unitatilor speciale descrise mai sus.
Unitatea Militara 0544 (Centrala de Informatii Externe) era unitatea de spionaj. Pe langa aceasta functiona o unitate speciala de protectie, respectiv UM 0195, de contraspionaj extern. Mai precis, urmaritorii erau, la randul lor, urmariti pentru a nu trada.
Unitatile de informatii ale MApN
O categorie aparte o reprezentau unitatile specializate ale MApN, care aveau sarcini de culegere de informatii externe pe profilul intereselor de aparare nationala, directii de informatii in adancime, adica spionaj.
In afara de unitatile speciale externe, Armata avea si unitati specializate de culegere de informatii – respectiv DIA, corespondente directiilor Securitatii, dar independente (retea informativa, tehnica operativa, filaj, controlul secret al transmisiilor si corespondentei, cercetare penala militara).
Peste toate acestea existau structuri specializate in neutralizarea disidentilor si altor persoane – dusmani ai PCR. Aceste structuri speciale foloseau mijloace medicale, psihologice si interventii fizice de anihilare totala a “dusmanilor”. Se ocupau, in principal, de “sinucideri”, otraviri, iradieri, imbolnaviri psihice.
În următoarea ediţie vom anexa o selectie dintr-o lista continând peste 1600 de nume de fosti ofiteri de securitate, care se tot perinda prin SRI, prin SIE si prin alte structuri ceva mai civile, începând din 1990, pâna în zilele noastre. Sperăm să nu fim acuzaţi că devaolăm secrete de stat. În împrejurarile de acum, o eventuala ancheta nu s-ar întreba ce mai cauta încă securistii pe care îi vom enumera, în schema de personal a “Serviciilor”, ci cum a ajuns aeasta schema la niste simpli ;i obscuri observatori ca noi

Fosti securisti in structurile Puterilor statului roman
Ion Adamescu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel si încadrat în sectia din Timisoara. A colaborat la deconspirarea dosarului de informator al lui Virgil Magureanu, fapt pentru care a fost trecut în rezerva, la 16 aprilie 1996.

Aldea. Fost ofiter în Directia a IV-a a Securitatii. În prezent, locotenent colonel, sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

Aleca. Fost ofiter de securitate din Râmnicu Vâlcea, recuperat de SRI sub gradul de maior. La doua luni dupa evenimentele din decembrie 1989, a reluat în supraveghere spitalul judetean din localitate, obiectivul sau anterior revolutiei.

Constantin Alexa. Fost ofiter de securitate, reciclat în SRI. A deconspirat din proprie initiativa dosarul Z 4848, dezvaluind ca Francisc Baranyi a fost informator al Securitatii, fiind ulterior îndepartat din serviciu si actionat în justitie.

Stefan Alexie. Fost general de securitate, fost sef al Directiei de contraspionaj si secretar de stat în Ministerul de Interne, înainte de decembrie 1989. În anii '90, pe parcursul unei perioade destul de întinse, a fost consilier al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, care a avut o contributie esentiala la falimentarea Fondului National de Investitii.

Vasile Alexoaie. Înainte de 1989 a fost seful Securitatii din Roman. Dupa decembrie 1989 a fost cooptat în cunducerea SRI din Iasi. Dupa trecerea în rezerva a devenit presedintele Fondului National de Investitii din Iasi si director al filialei locale a firmei Gelsor a controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Valer Andreica. Fost ofiter de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Initial a lucrat la sectia din Târgu Mures. În iulie 1998 a fost transferat în functia de adjunct al sefului sectiei SRI Cluj.

Andrei Andronic. Fost ofiter de securitate. Preluat în SRI, a fost înaintat la gradul de colonel si avansat în functia de sef al sectiei SRI Iasi.

Octavian Stelian Andronic. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securitatii, sef al rezidentelor din Olanda si Israel. Ca urmare a profesionalismului sau precar, în ultima perioada a regimului comunist nu a mai fost acreditat în strainatate, activând în cadrul serviciului AVS (aport valutar special). Reactivat în SRI în calitate de consilier economic al lui Virgil Magureanu, îsi instalase un sediu pe str. Londra, sub acoperirea firmei fantoma Eson SRL, la care era actionara si sotia ziaristului Octavian Andronic. Din pozitia de consilier, Octavian Stelian Andronic a vândut SRI-ului o serie de documente existente demult în arhivele fostei Securitati, referitoare la tablourile scoase din tara de fostul Rege Mihai si la tentativele acestuia de a le valorifica prin intermediul unor firme de licitatie din Occident. Firma Eson SRL si-a încetat activitatea ca urmare a unor semnalari ale presei.

Vasile Angelescu. Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al fostei Securitati, banuit de legaturi cu agentura KGB din România. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost înaintat la gradul de general si promovat în functia de prim adjunct al directorului noului Serviciu de Informatii Externe. Fiul sau, Mircea Angelescu, personaj important al FSN-ului anilor '90, a fost implicat ca actionar în afacerile dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrata în Belgia. Apoi a devenit sef de cabinet al presedintelui Ion Iliescu.

Constantin Anghelescu. Fost ofiter superior de securitate. Pâna în decembrie 1989 a fost seful UM 107/AVS (aport valutar special) din cadrul Centrului de Informatii Externe, unitate specializata în contrabanda de stat. În 2000 era vicepresedinte al Clubului de fotbal Rapid.

Marin Antonie. Fost ofiter de securitate. S-a numarat printre primii adjuncti ai sefului sectiei SRI Dolj.

Apavaloaie. Fost ofiter al Directiei a IV-a a Securitatii. În prezent, locotenent colonel, sef al serviciului financiar, în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

Apostolescu. Fost ofiter de securitate, încadrat în Directia a V-a, însarcinata cu paza lui Nicolae Ceausescu si a celorlalti demnitari comunisti. În prezent este seful sectiei SRI din Brasov.

Petre Arsene. Fost ofiter de securitate. Din pozitia de rezervist, a coordonat înfiintarea la Râmnicu Vâlcea a unei agentii dubioase de detectivi particulari, care s-a implicat ilegal în mineriada din septembrie 1991. Mai târziu, s-a constatat ca asa-zisa ANISE (Agentia Nationala de Investigatii si Securitate Economica) s-a înfiintat pe temeiul unor acte false.

Gheorghe Atudoroaie. Fost ofiter de securitate la Timisoara, implicat în represiunile din decembrie 1989. Dupa ce a fost sustras atentiei organelor de justitie, SRI l-a recuperat sub gradul de colonel. O vreme a fost sef al Diviziunii de protectie. Costin Georgescu a încercat sa-l numeasca sef al Centrului Operativ Zonal Oradea al SRI, dar numirea a fost contramandata, ca urmare a protestelor societatii civile.

Alexandru Avram. Fost colonel de securitate în cadrul UM 0225, unitate a Centrului de Informatii Externe destinata sa infiltreze organizatiile emigratiei anticomuniste si sa combata emisiunile posturilor de radio straine care emiteau în limba româna. Dupa decembrie 1989 a mai rezistat câtiva ani în serviciul de spionaj, din care a fost apoi trecut în rezerva, deoarece nu cunostea nici o limba straina. Împreuna cu alti fosti ofiteri de securitate, a reusit sa sustraga diferite documente confidentiale ale Societatii de asigurari Astra, dezlantuind împotriva conducerii acesteia o acerba campanie de presa, prin interpusi. În consecinta acestei campanii, conducerea Astrei a fost schimbata. Dupa acest moment, Alexandru Avram a devenit director adjunct al sucursalei din Bucuresti a Societatii de asigurari Astra, desi nu are nici o pregatire în materie.

Baciu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de maior. A fost primul ofiter al noii institutii informative care a devenit obiectul unui scandal public, atunci când a încercat sa reactiveze un fost informator.

Vasile Badea. Fost ofiter în cadrul Directiei a IV-a a Securitatii. În prezent, locotenent colonel, adjunct de sef de sectie în Directia Generala de Informatii a Armatei.

Ion Balea. Colonel în rezerva al fostei Securitati. În iulie 1992, mai multi taranisti din judetul Arges l-au acuzat ca s-ar fi infiltrat în organizatia locala a PNTCD, în beneficiul actualului SRI.

Alexandru Balogh. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI. În 1998 era seful serviciului de filaj al sectiei SRI din Cluj.

Bogdan Baltazar. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, înainte de decembrie 1989 a fost ofiter acoperit de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost membru marcant în conducerea Parztidului Democrat. În prezent este presedinte al Bancii Române de Dezvoltare.

Dumitru Badescu. Fost ofiter de securitate. Preluat de SRI, a ajuns general, în decembrie 1994, si a condus Diviziunea de contrainformatii economice. A jucat un rol important în deturnarea anchetei asupra afacerii "Tigareta 2", participând efectiv la falsificarea dosarului întocmit de Procuratura Militara. A fost destituit ca urmare a utilizarii stupide a unui informator, care l-a divulgat presei. Felul în care s-a lasat atras în capcana a atestat nivelul lamentabil al profesionalismului sau. Ulterior a fost numit consilier al directorului SRI.

Domitian Baltei. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securitatii, adjunct de sef de rezidenta la Londra si Tokio, apoi sef al rezidentei din Köln. Îndepartat din serviciu pentru comportament imoral si implicare în felurite afaceri în favoarea generalilor Nicolae Doicaru si Ion Mihai Pacepa. Dupa trecerea în rezerva a devenit cadru didactic la Academia "Stefan Gheorghiu". Dupa decembrie 1989 s-a infiltrat în anturajul lui Corneliu Vadim Tudor, pe care l-a intoxicat cu informatii dintre cele mai fanteziste, dintre care unele puteau compromite relatiile externe ale tarii. Când presa i-a dezvaluit trecutul de securist, presedintele Partidului România Mare a renuntat la serviciile lui de consilier politic.

Ionel Bidireci. Fost ofiter superior de securitate. În prezent general, seful Diviziunii contrainformative din Serviciul Român de Informatii.

Roxana Bichel. În ultimul timp a fost frecvent semnalata de presa în anturajul staffului care conduce Executivul si al Ministerului Privatizarii. Membra a consiliilor de administratie a unui numar multiplu de societati economice. Daca provine cumva din familia lui Ivan Bikel, fost colonel în Directia de Informatii Externe, care a actionat cândva si sub acoperirea de reprezentant din România al firmei vest-germane Franz Kirchfeld, atunci întelegem despre cine si despre ce este vorba.

Mihai Bichir. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii, reciclat în SIE sub gradul de colonel. Director al Directiei E 101 (Europa, SUA, Canada, organismele internationale). Conteaza ca om al lui Teodor Melescanu, cu care a colaborat la Geneva si care l-a propulsat în functie.

Ioan Bidu. Fost ofiter de securitate. În prezent loctiitor al rectorului Academiei Nationale de Informatii, care pregateste viitori ofiteri pentru SRI.

Cornel Biris. Fost ofiter de securitate, recuperat în SIE. La 30 noiembrie 1999, a fost îanaintat la gradul de general de brigada. Sef al diviziei pentru analiza crizelor si adjunct al directorului SIE. Trecut în rezerva în februarie 2002, la cererea lui Gheorghe Fulga.

Ion Bodunescu. Fost colonel de securitate, fost sef al inspectoratelor judetene ale MI din Dolj, Mehedinti si Teleorman. Pâna în 1989, s-a ilustrat si în plan publicistic, cu lucrari redactate de negri. În ciuda faptului ca a fost prins cu un plagiat grosolan, s-a dedicat în continuare acestui hobby. În primii ani '90, putea fi întâlnit în paginile publicatiilor România Mare, Politica si Europa, cu articole insipide, nostalgice si revendicative, marcate, fireste, de un patriotism ardent.

Titu Bondoc. Fost ofiter de securitate, preluat în SRI si numit adjunct al sefului sectiei SRI Gorj. În iunie 1990 a dirijat afluxul minerilor spre Bucuresti. Ulterior a fost trecut în rezerva, sub gradul de colonel. În mai 2001 se mai afla în urmarirea penala a Sectiei Parchetelor Militare, pentru subminarea puterii de stat.

Liviu Borcea. Fost ofiter de securitate, fost comandant de lagar la Canalul Dunare - Marea Neagra. Datorita comportamentului sau criminal, au pierit zeci de detinuti politici si de drept comun. Dupa 1990 era pensionar la Cluj si nimeni nu l-a tras la raspundere pentru crimele sale.

Ion Botofei. Fost colonel de securitate, însarcinat cu asigurarea sigurantei traseelor pe care circula Nicolae Ceausescu în capitala. O vreme a fost si loctiitor al comandantului Securitatii Municipiului Bucuresti. Dupa o scurta reciclare în SRI, a fost desemnat sef al Asociatiei fostilor ofiteri SRI, de fapt o asociatie a fostilor ofiteri de securitate. Asigura legatura dintre fostii securisti din conducerea SRI si securistii trecuti în rezerva.

Valentin Constantin Bretfelean. Fost ofiter de securitate. Pâna în septembrie 2001, sub gradul de maior, a condus sectia SRI Maramures. Demis si trimis în fata Consiliului de Judecata al SRI, pentru abateri grave de la regulamentele institutiei. Pâna în prezent nu s-a pronuntat vreo sanctiune împotriva sa.

Nicolae Briceag. Fost colonel de securitate. A executat sumar cel putin o duzina de oameni, fara ca acestia sa fi fost condamnati la moarte, fapte stabilite chiar de fostele autoritati comuniste. Dupa 1990 era pensionar la Cluj si nimeni nu l-a tras la raspundere pentru faptele sale.
Doru Blaj. Fost ofiter în Directia a IV-a a Securitatii. În prezent, locotenent colonel, sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

Constantin Bucur. Fost ofiter de securitate, reciclat în SRI, unde s-a specializat în interceptari ale convorbirilor telefonice. A pus la dispozitia presei mai multe casete lipsite de concludenta, implicând institutia într-un scandal nedorit. A fost îndepartat din serviciu si, la 14 iunie 1999, Curtea Militara de Apel l-a condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare. Ulterior, ca membru al Partidului România Mare, a candidat în alegeri si a devenit deputat al Parlamentului României.

Vasile Buliga. Fost ofiter de securitate. În ultimii ani, a fost angajat al trustului Gelsor, patronat de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Marius Tertulian Burdusel. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI si a avansat pâna la functia de sef al sectiei din Pitesti.

Florin Calapod. Fost ofiter superior de securitate. Dupa decembrie 1989, a devenit comandantul UM 0215, unitate informativa si contrainformativa a Ministerului de Interne, pe care a încercat s-o transforme într-un serviciu paralel SRI. În repetate rânduri, oferind exemple concrete, presa a semnalat ca UM 0215, sub conducerea lui Florin Calapod, facea politie politica, în detrimentul îndatoririlor ei regulamentare. Dupa ce a fost trecut în rezerva s-a implicat în niste afaceri suspecte cu o firme americane si australiene, care distribuiau ilegal Viagra prin Internet. A aparut si în unele emisiuni televizate, dând lectii natiunii despre ce înseamna un serviciu de informatii.

Cornel Caraba. Fost ofiter de securitate, în cadrul UM 0110. În ultima perioada a regimului comunist, a lucrat în serviciul de spionaj al Securitatii, respectiv UM 0544, de unde, în 1986, a fost detasat la Cluj. Dupa decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI, avansând pâna la gradul de colonel si functia de sef al sectiei SRI Cluj. Presa a semnalat ca ar fi fost unul din artizanii planului Cristal '96, care viza supravietuirea si mentinerea influentei fostei Securitati în conditiile prabusirii regimului comunist. Datorita unor relatii neortodoxe cu mediile economiei subterane din Transilvania, a intrat în colimatorul presei locale si centrale. În iulie 1998 a fost înlocuit în functie, fiind transferat în centrala SRI de la Bucuresti.

Mihai Caraman. General de securitate în retragere. Între anii 1958-1968, în calitate de sef al rezidentei de spionaj din Paris, a condus cunoscuta "retea Caraman", care a izbutit sa sustraga unele documente din cadrul sediului NATO. Ulterior, a fost seful diviziei de contrainformatii a Directiei de Informatii Externe. Dupa dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, a fost detasat în functii marginale si, în cele din urma, trecut în rezerva. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost numit sef al Centrului de Informatii Externe, devenit ulterior Serviciul de Informatii Externe. Anomalia era evidenta: serviciul de spionaj al unei tari care aspira sa intre în NATO era lasat la mâna unui personaj care spionase NATO. Mihai Caraman a fost înlocuit din functie în mai 1992, în urma cererii exprese a lui Manfred Woerner, secretar general al NATO. Mihai Caraman a fost onsilier particular al premierului Adrian Nastase.

Cristian Calinoiu. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989, reîncadrat în Brigada Antiterorista, sub gradul de locotenent colonel, a facut parte din efectivele acesteia dizlocate la Aeroportul International Otopeni. În 1992 s-a constatat ca livra informatii de serviciu revistei Europa, editata de Ilie Neacsu, actual deputat al PRM.

Traian Chebeleu. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofiter acoperit de securitate în cadrul Ministerului de Externe. În anii '90, a devenit consilier prezidential si purtator de cuvânt al presedintelui Ion Iliescu. Sub regimul lui Emil Constantinescu, s-a repliat în diplomatie.

Marin Ciausescu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de capitan. Ofiter în cadrul serviciului de filaj al sectiei SRI din Cluj.

Traian Ciceo. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii. Înainte de decembrie 1989, a lucrat la Paris, sub acoperire diplomatica. Au existat suspiciuni ca ar fi fost racolat de serviciile speciale franceze. Cu toate acestea, a ajuns în SRI general de brigada. A actionat în directia contracararii iredentismului, extremismului si separatismului pe motive etnice. În martie 1998, datorita înclinatiilor sale bahice, a fost îndepartat din SRI.

Cigan. Fost ofiter de securitate. În prezent, avocat în Baroul din Bihor. Dupa cum a semnalat presa, mituind unde trebuia, si-a propulsat sotia în functia de vicepresedinta la Curtea de Apel Oradea.

Ciovica. Fost ofiter de securitate. În SRI, a devenit sef al Centrului Operativ Zonal Târgu Mures. Trecut în rezerva în 1998.

Cismaru. Fost ofiter de securitate, originar din judetul Vâlcea. În SRI, sub gradul de maior, a devenit sef al sectiei din Bacau.

Stefan Floricel Coman. Începând din 1968, a fost ofiter de securitate în fosta Unitate Speciala "T", UM 0634, abilitata în ascultarea convorbirilor telefonice. Dupa evenimentele din decembrie 1939, a devenit comandant al Serviciului de Telecomunicatii Speciale din subordinea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Costel Ciuca. Fost ofiter al Directiei de Informatii Externe a Securitatii. Strâns legat de persoanele implicate în afacerea de contrabanda "Tigareta II". Strâns legat de Amer Obeid, presedintele Ligii Irakienilor din România.

Valentin Ciuca. Fost ofiter de securitate, arestat în decembrie 1989 si anchetat în lotul Timisoara. Dupa doi ani si ceva a fost eliberat din detentie, din lupsa de probe. Împreuna cu Radu Tinu a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat în timpul embargoului impus Iugoslaviei.

Cocos Gheorghe. Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al Securitatii. A lucrat în Italia, sub acoperirea de sef al Agentiei economice din Milano. În urma cu mai multi ani, avea interdictie de a intra în spatiul peninsular. În prezent, administreaza o parte din firmele lui George Constantin Paunescu.

Constantin Constantin. Fost ofiter de securiotate. În 1998, sub gradul de colonel, era seful serviciului personal de la UM 0215. Este ruda apropiata a lui Viorel Hrebenciuc.

Marian Cornaciu. Fost ofiter în Directia de Informatii Externe a Securitatii. A lucrat la întreprinderea de comert exterior "Dunarea". Dupa evenimentele din decembrie 1989, s-a privatizat, specializându-se în comertul cu hrana concentrata pentru vite. În prezent, este membru marcant al Partidului Umanist Român, prezidat de Dan Voiculescu.

Corneci. Fost colonel de securitate. În prezent, face parte din conducerea SRI si se ocupa de problema spinoasa a cadrelor.

Valeriu Corsatea. Fost ofiter de securitate. În SRI a fost loctiitor al comandantului Brigazii Antiteroriste. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigada. În 1998 a fost transferat în functia de adjunct al sefului unei diviziuni informative din SRI.

Neagu Cosma. General de securitate, fost sef al Directiei a III-a de contraspionaj, fost comandant al Scolii de ofiteri de securitate de la Baneasa. Dupa trecerea în rezerva, a devenit presedinte executiv al Automobil Clubului Român. În 1990 a fost reactivat în SRI ca sef al Serviciului de Inspectii si consilier al lui Virgil Magureanu. Curând, s-a renuntat la serviciile lui. Generalul Gheorghe Diaconescu a afirmat într-un interviu ca Neagu Cosma ar fi încercat sa ajunga la niste dosare problematice din arhivele fostei Securitati.

Lucian Costache. Fost capitan de securitate la Inspectoratul MI din Buzau. Colabora cu Petrica Dinu în recrutarea informatorilor. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost încadrat în Inspectoratul judetean de politie Buzau.

Gheorghe Cotoman. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 era loctiitor al sefului Formatiunii J.

Ovidiu Craciun. Fost ofiter de securitate. În prezent locotenent colonel, seful sectiei SRI din Piatra Neamt.

Dumitru Cristea. Psiholog de formatie, una dintre cele mai paguboase achizitii pe care Virgil Magureanu le-a operat din viata civila. Ca adjunct al duirectorului SRI si rector al Institutului National de Informatii, a fost rapid avansat la gradul de general, însa niste relatii suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral si a fost nevoit sa renunte la functie. Nu ar fi exclus sa fi fost lucrat de fostii ofiteri de securitate din conducerea SRI, care l-au tratat ca pe un corp strain.

Mircea Croitoru. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii. O vreme a lucrat sub acoperire diplomatica la Londra, fiind rechemat din post în 1978, în conditii nu tocmai clare. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit ambasador la Oslo, chestiunea fiind comentata nefavorabil în presa.

Florentin Danciu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 se afla la comanda Diviziunii E.

Mihai Darie. Fost ofiter de securitate, în perioada 14 aprilie 1976 - 15 aprilie 1990, când a fost trecut în rezerva. Înainte de decembrie 1989, avea în supraveghere spitalul Fundeni. În 1990 s-a reciclat în functia de sef al comisiei economice a Frontului Salvarii Nationale. În acelasi timp, a înfiintat si condus diverse firme particulare. A revenit în planul public, în calitate de secretar general al Prefecturii bucurestene. În 1997 era secretar executiv al Partidului Democrat. Ca orice fost securist care se respecta, dispune de un certificat de luptator pentru victoria revolutiei române.

Gheorghe Dascalu. Fost ofiter acoperit al DIE. Fizioterapeut, stabilit în Italia, la Desenzano, provincia Brescia. Implicat în afacerea de contrabanda "Portelanul". În 2000 era semnalat ca avea cetatenie germana si româna si act de identitate italian.

Stefan David. Fost colonel de securitate cu un trecut dubios. Pâna în 1985 a condus serviciul de securitate din judetul Caras-Severin. În legislatura 1992-1996 a fost deputat din partea Partidului Socialist al Muncii.

Daniel Daianu. Fost ofiter al serviciului de spionaj al Securitatii, fapt pe care l-a recunoscut personal, dupa ce a devenit ministru al finantelor în guvernul Victor Ciorbea. Primul ministru l-a aparat, afirmând ca nu ar fi facut politie politica.

Aurelian Deaconescu. Fost ofiter de securitate. În prezent sef al Serviciului Fraude din cadrul societatii de asigurari Astra. A fost implicat în fraudarea societatii în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.

Constantin Decu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. La mijlocul anilor '90, era seful sectiei SRI din Constanta.

Dumitru Diaconescu. Fost colonel de securitate, sef de cadre al Securitatii Municipiului Bucuresti. Dupa decembrie 1989 a patronat firma Aliance Coop, implicata în trafic de armament. Avea relatii de finantare oculte cu Bankcoop, banca falimentata cu buna stiinta, si cu firma militara Romtehnica.

Gheorghe Diaconescu. Fost colonel în Directia a III-a de contraspionaj a Securitatii. Dupa decembrie 1989, a devenit adjunct al directorului SRI. Îndepartat din serviciu pentru detinerea ilegala a unor documente ale fostei Securitati, pentru alcoolism si mânuirea incorecta a unor fonduri valutare. Ulterior, a asigurat protectia informativa a combinatiilor omului de afaceri Costel Bobic.

Nicolae Dinca. Fost ofiter de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Initial a lucrat în sectia SRI Timis. În iulie 1998 a fost transferat în functia de adjunct al sefului sectiei SRI Cluj.

Petrica Dinu. Fost capitan de contrainformatii la Securitatea judetului Buzau, unde, sub acoperirea reprezentantei Frigo-Service, organizase un centru de recrutare a informatorilor. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a devenit seful serviciului de protectie a cadrelor din Inspectoratul judetean de politie Buzau si a fost implicat în filajul si sicanarea opozantilor regimului lui Ion Iliescu.

Doban. Fost ofiter de securitate, specializat în partide politice burgheze si fosti condamnati politici. Este cel ce a gestionat dosarul de urmarit informativ al filosofului Constantin Noica. În SRI, în vara lui 2000, sub gradul de colonel, era coordonatorul sectorului servicii paralele de informatii din Diviziunea A a SRI.

Dimitrie Dobre. Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al Securitatii, care si-a continuat activitatea si dupa decembrie 1989, în Serviciul de Informatii Externe. În martie 1998, dupa ce a fost avansat la gradul de general, a fost trecut în rezerva.

Vasile Doros. Fost colonel de securitate, fost sef al sectiei SRI din Bacau, pe care a condus-o timp de opt ani. Prin fiul sau, Claudiu Doros, a condus filiala Fondului National de Investitii din Bacau, institutie falimentata deliberat de Sorin Ovidiu Vântu.

Dragoman. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub grasdul de colonel. În 1998 era seful sectiei SRI din Arad.

Ion Dragoi. Fost ofiter de securitate în UM 0110. Dupa momentul decembrie 1989 a devenit sef de sectie la revista Politia Româna. Dupa trecerea în rezerva, s-a încadrat la diverse publicatii, între care si revista Expres (seria Cornel Nistorescu).În prezent, cauta sponsori pentru editarea unei publicatii de spionaj si contraspionaj.

Artur Dumitrescu. Procuror, colaborator activ al Securitatii înainte de decembrie 1989. Între altele, a fost cel ce i-a anchetat pe cei ce manifestasera împotriva regimului comunist la Brasov, la 15 noiembrie 1987. Pentru zelul prestat atunci a fost avansat în functie, mentinându-si prerogativele si dupa rasturnarea regimului lui Nicolae Ceausescu. În 1998 a fost delegat sa ancheteze afacerea de contrabanda "Tigareta II", adica sa stearga urmele implicarii serviciilor secrete în aceasta malversatiune.

Gheorghe Dumitrescu. Fost ofiter de securitate. La data derularii operatiunii de contrabanda "Tigareta II" era capitan în cadrul serviciului de filaj al SRI.

Vasile Dumitru. Fost colonel de securitate în serviciul de spionaj. A lucrat acoperit ca atasat de presa la Londra. Dupa decembrie 1989, trecut în rezerva, s-a reciclat ca ziarist la trustul de presa Expres. Publica diverse articole, când poate si unde poate, în care exalta ineptia institutiei din care a facut parte cândva.

Nicodim Farcas. Fost ofiter de securitate, reciclat de SRI sub gradul de locotenent colonel, subaltern al colonelului Gheorghe Moldovan în cadrul sectiei SRI Maramures. A fost semnalat ca furniza PUNR informatii din interiorul serviciului.

Virgil Faur. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii, reciclat în SIE sub gradul de colonel.

Filip. Fost ofiter de securitate, CI-st la comandamentul armatei din Cluj. Recuperat de SRI, sub gradul de colonel.

Florea. Fost ofiter de securitate. În SRI, sub gradul de maior, a fost sef al sectiei SRI din Harghita.

Gheorghe Alexandru Florea. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1994 era seful secretariatului general al SRI.

Ioan Florian. Fost ofiter de securitate. În 1998 era seful sectiei SRI din Buzau. Anterior a condus Centrul Operativ Zonal din Cluj.

Nicolae Garofeanu. Fost ofiter de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul sef al sectiei din Pitesti. Presa a publicat documente din care rezulta deconspirarea unor informatori de pe vremuri precum si preocupari de politie politica similare celor anterioare momentului decembrie 1989.

Ion Petre Gavrilescu. Ofiter superior în serviciul de spionaj al fostei Securitati. În 2000, prin decret prezidential, a fost reactivat în SIE, sub gradul de general de divizie. Identitatea sa reala a stârnit controverse. Peste un an si ceva a fost din nou trecut în rezerva.

Mircea Gheordunescu. Fost profesor de fizica la un liceu din Bucuresti. Fost informator al Securitatii pâna în 1989. Ulterior, a intrat în politica si s-a alaturat Partidului National Taranist Crestin-Democrat. În 1996 a fost numit director adjunct al Serviciului Român de Informatii. Din aceasta pozitie, santajat de cei care-i cunosteau trecutul, a favorizat numeroase privatizari frauduloase ale unor lanturi de magazine alimentare din capitala, precum si a Hotelului Bucuresti.

Dan Gheorghe. Fost ofiter de securitate. Fost comandant adjunct al Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista. Participant activ la tentativa de reprimare a manifestatiilor care au condus la caderea regimului lui Nicolae Ceausescu. În decembrie 1989 - s-a semnalat în presa -, în calitate de sef al dispozitivului de aparare a Aeroportului International Otopeni, a permis unui numar de circa 50 de ofiteri de securitate sa dispara în strainatate cu acte false. Dupa decembrie 1989 a fost numit sef al Brigazii Antiteroriste a SRI. Dupa un popas la UM 0225, unitatea de informatii si contrainformatii a politiei, care s-a exersat mai mult în domeniul politiei politice, a fost pentru scurta vreme directorul agentiei de stiri Universul, proprietatea lui Sorin Ovidiu Vântu, agentie acuzata ca ar fi fost un serviciu de informatii paralel celor girate de stat. A revenit în SRI, în calitate de consilier al noului director Radu Timofte. La 1 noiembrie 2001 a demisionat, dar continua sa se învârta în cercurile puterii.

Gheorghe Gherghina. Fost ofiter de securitate, loctiitor al colonelului Gheorghe Ardeleanu (fost Moise Bula) la conducerea USLA. Dupa reciclarea în SRI a devenit succesorul lui Ion Botofei la conducerea Asociatiei fostilor ofiteri SRI, de fapt a fostilor ofiteri de securitate. Asigura legatura dintre securistii din conducerea SRI si cei din rezerva.

Dan Ghibernea. Un personaj cu nume identic a fost, înainte de 1989, ofiter acoperit în serviciul de spionaj al Securitatii, acreditat ca functionar international la UNESCO. În prezent, acest Dan Ghibernea, la care ne referim, este ambasador al României la Londra.

2 comentarii:

  1. Ma numesc Tapus Constantin din Tg-jiu si in anii 80 am fost urmarit si anchetat defostii ofiteri de Securitate ENOIU GHEORGHE , BUCURA VASILE , PINTA ION , MARINESCU DANUT . Dupa 90 in loc sa fie trasi la raspundere pentu ca au incalcat drepturile si libertatile omului au fost mentinuti in SRI pana dupa 2006 cand dupa foarte multe insistente si litigii cu CNSAS-ul acesta s-a pronuntat prin decizii definitive si irevocabile ca fostii securisti au incalcat drepturile si libertatile omului.In prezent fostii tortionari securisti isi mananca linistiti pensile de lux cu care statul roman i-a recompensat pentru ca au aparat cu mult zel regimul criminal comunist.Despre actiunile mele impotriva acestora au relatat mai multe ziare centrale si locale dintre care amintesc ,,Romania Libera ,, evenimentul zilei , Adevarul , gazeta de sud etc .

    Tapus Constantin Luptator in rezistenta anticomunista

    RăspundețiȘtergere
  2. am fost anchetat de securitate in perioada 1987-1989, pe langa altii si de acest enoiu, un tigan fara scrupule , de o feroitate cum iar mi-a fost sa vad. spunea atunci ca numai in gorj sunt 180 de intelectuali care se opun sub o forma sau alta cuceririlor comunismului. el, pinta, paciurea, bucura sunt doar cativa dintre calai din gorj care acum le rad in fata tuturor! Au condus, conduc si inca o vor face mult timp de acum incolo! sa nu va mirati de ce nu suntem admisi schengen?

    RăspundețiȘtergere