Dosarul "Aurul dacic" la final

Dosarul „Aurul dacic”: inculpaţii, condamnaţi la ani grei de închisoare, sechestre asiguratorii şi plăţi de peste 1.600.000 euro!

La mai bine de patru ani de la înregistrarea pe rolul instanţei Tribunalului Hunedoara, judecătorii au dat vineri, sentinţa în cazul celor 13 hunedoreni, cercetaţi pentru detecţii şi săpături ilegale într-un sit arheologic şi traficarea de obiecte de patrimoniu. Unul dintre ei a fost achitat, în cazul altuia fiind dispusă încetarea urmăririi penale pentru că a decedat pe parcursul derulării procesului, în timp ce restul au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între 7 şi 12 ani cu executare.



Magistraţii hunedoreni au făcut publică sentinţa în dosarul „Aurul dacic”. Cea mai mare pedeapsă, de 12 ani, a fost pronunţată în cazul lui Iulian Ceia. Inculpatului Ciprian Hidişan i-a fost atribuită o pedeapsă de 11 ani de închisoare. Fraţii Ion şi Mugur Niu Nedelcu au primit câte 10 ani de închisoare. La tot atâţia ani de detenţie au fost condamnaţi şi inculpaţii Adrian Marcel Nistor, Mihai Zerkula, Florin Nistor şi Magda David. Cea mai mică pedeapsă, de 7 ani, au primit-o inculpaţii Ioan Petru Groza, Alberto Deak şi Ileana Sabina Vasinca. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Ioan Vasinca se poate spune că acesta a fost mai norocos întrucât a fost achitat. Instanţa a dispus încetarea procesului penal în cazul lui Florin Sorin Popa, hunedoreanul decedând pe parcursul derulării procesului.
Sechestru pe bunuri Şi plăţi de sute de mii de euro
Totodată, instanţa a menţinut măsura asigurătorie dispusă asupra bunurilor inculpaţilor Iulian Ceia, Ciprian Hidişan, David Magda şi Mihai Zerkula. În plus, magistraţii au considerat că inculpaţii trebuie să plătească Ministerului Cultelor şi Culturii despăgubiri civile. Astfel, pe patru dintre ei instanţa i-a obligat la plata, în solidar, a sumei de 965.458 de euro sau contravaloarea în lei. Aceluiaşi minister, în cazul altor patru, magistraţii au dispus achitarea, tot în solidar, a sumei de 650.612 de euro. La acestea se mai adaugă şi cheltuielile judiciare către stat.
Toate persoanele condamnate se află în stare de libertate până la comunicarea sentinţei şi expirarea perioadei de apel, hotărârea Tribunalului Hunedoara nefiind definitivă. Iulia Ceia, care a primit cea mai mare pedeapsă, de 12 ani de închisoare, se consideră nevinovat şi declară că nu a avut parte de un proces echitabil.
Aproape cinci ani de audieri
Procesul „Aurul dacic” a fost unul dintre cele mai mediatizate. Primele arestări în acest dosar s-au făcut în luna mai a anului 2005, iar 13 persoane au fost trimise în judecată sub acuzaţia de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuarea de către persoane neautorizate a unor detecţii şi săpături ilegale în siturile arheologice, furt calificat de obiecte de patrimoniu, lipsire de libertate în mod ilegal, violare de domiciliu şi şantaj. În cei mai bine de patru ani cât a durat procesul început în 7 iulie 2005, la Tribunalul Hunedoara şi plmbat şi pe la Piteşti, au avut loc termene peste termene. Importantă a fost recuperarea, în total, a 12 brăţări dacice, din cele 15, despre care se presupune că ar fi fost sustrase din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei.
Răscumpărate, o parte cu bani grei de către statul român, din străinătate, brăţările dacice s-au reîntors în ţară fiind expuse în muzeele din România, într-un târziu, ajungând şi în vitrinele celui din Deva. Obiectele au reintrat în patrimoniul naţional în cursul anilor 2006, 2007, respectiv 2008, 2009. Brăţările din aur au fost prezentate şi ca probă în proces. Au existat voci care s-au îndoit de autenticitatea bijuteriilor. Ipoteza că brăţările recuperate de statul român ar fi falsuri a venit după ce un numismatic a declarat că acestea ar fi fost prelucrate de un prieten de-al său, bijutier din Călan, cercetat în acest dosar. Ministerul Cultelor şi Culturii, parte civilă în dosar, care s-a prezentat la proces abia după doi ani de la începerea acestuia, a infirmat ipoteza, susţinând că brăţările sunt cu certitudine autentice, fiind confecţionate în antichitate din aurul obţinut prin cernerea nisipului aurifer şi culegere de pepite din zăcământ ori pâraiele sau râurile care curgeau, în acea vreme, prin zonă.
În acest proces, la Tribunalul Hunedora, au fost citate ca martori zeci de persoane, iar printre cei care s-au prezentat în faţa completului de judecată pentru a da declaraţie s-a aflat şi fostul şef al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, Adriana Pescaru, expertul german în arheologie, Barbara Deppert Lippitz, cea care a făcut parte din comisiile ce s-au pronunţat în legătură cu autenticitatea brăţărilor, martorul Florin Râmbetea, care a afirmat în faţa instanţei că a participat la dezgroparea a zece brăţări din aur dacice, dar şi Călin Ciota, hunedoreanul asupra căruia a fost găsită una dintre cele 12 obiecte de patrimoniu. În scandalul comorilor dacice, au fost implicate şi nume cunoscute de pe scena politică românească, printre care, cel al ex-premierului Adrian Năstase, consoarta acestuia fiind văzută la o emisiune live la Antena 1, cu una dintre brăţări pe mână, a fostului consilier prezidenţial Dan Iosif, al fostului deputat PSD, Gabriel Bivolaru.şi al senatorului Ioan Talpeş, fost director SIE şi fost consilier al lui Ion Iliescu pe probleme de apărare.
Pedepsele la care au fost condamnaţi inculpaţii cercetaţi în dosarul „Aurul dacic”: 1-Iulian Ceia-12ani, fratele lui Tiberiu Ceia; 2-Mugur Niu Nedelcu - 10 ani; 3-Popa Florin Sorin (decedat) -în cazul său s-a dispus încetarea urmăririi penale; 4-David Magda - 10 ani; 5-Mihai Zerkula - 10 ani; 6-Ciprian Hidişan - 11 ani; 7-Florin Ioan Nistor - 10 ani; 8-Ion Nedelcu - 10 ani; 9-Adrian Marcel Nistor -10 ani; 10-Ioan Petru Groza -7 ani; 11-Alberto Ioan Deak -7 ani; 12-Ioan Vasinca – Achitat; 13-Ileana Vasinca -7 ani. Ştefan Dumitru Afrimescu