"Dalmaţienii" prezidenţialelor

Dezvăluiri incendiare în România "care este"!

Dalmaţienii” de la prezidenţiale! Dezvăluiri incendiare în România “care este”!
Eterna şi fascinanta Românie trăieşte, căci până să le traverseze va mai dura, poate cele mai profunde crize post-decembriste. Astfel, peste criza morală şi cea economic s-a instalat criza politică, iar peste cele trei crize se instalează noua gripă porcină A/H1N1. Şi, poate că “bucuroşi le-am duce toate”, dacă peste toate acestea nu s-ar suprapune una dintre cele mai dure campanii electorale pentru Cotroceni. Campanie, care presupune întruniri publice, mitinguri electorale, lansări şi relansări ale candidaţilor şi bine-nţeles cunoscutele pomeni electorale, care la rândul lor pot transmite temutul virus AH1N1. Cu toate acestea, nimic nu pare ai mai opri pe politicieni în a se iţi pe “sticle”, în a se da în spectacole, care, mai de care, mai groteşti sau în aş da la “geoale”, indiferent de împrejurări.
Aceasta e România “care este”! România reală este cea cu probleme existenţiale, cea înfometată, cea datoare, nu numai la bănci, ci şi la FMI, cea cu rate neachitate de la sfârşitul anului 2008, cea care moare cu zile prin spitalele patriei, cea care moare cu dreptatea în mână pe holurile instanţelor. Aceasta este România reală. România “care este”, e cea a celor de teapa lui Băsescu, Boureanu, Dragnea, Geoană, Mazăre, Năstase, Nicolescu, Oprescu, Oprişan şi bine-nţeles, Vanghelie. De-aproape 20 de ani, România reală asistă de pe margini, de loc neputincioasă, la circul făcut de cei din România “care este”. O bună parte dintre cei din România reală şi-au frecat mâinile de satisfacţie, văzând ce “spectacole” pot da aleşii lor, aşa încât , cei mai mulţi au renunţat nu numai la spectacolele reale, date de profesioniştii scenei, ci şi la filme, lecturi, mişcare şi chiar la raţiune, totul de dragul circului politic şi/sau electoral. Pe de-altă parte, cum să nu rămâi siderat ca roman din România reală, când auzi că Traian Băsescu l-a şantajat pe Adrian Năstase în 2004 cu un dosar şi nenumătrate fotografii care îl aveau ca protagonist pe contra candidatul la preşedinţie Adrian Năstase. Fotografiile îl înfăţişau pe Năstase în mijlocul unui grup de homosexuali, iar dosarul era unul de urmărire, deverile sexuale fiind interzise în fostul Regim comunist. Dosar şi fotografi absolute reale, pe care le-a deţinut şi câteva redacţii centrale ca România Liberă, Ziua şi Evenimentul, încă din vara preelectorală a anului 2004. De ce nu le-a făcut publice încă de-atunci? Deja este problema patronilor celor trei cotidiane, a directorilor lor şi a redactorilor şefi, care au interzis publicarea acelor documente. Cert este, că în timp ce dosarul şi fotografiile cu scene homo dintre Năstase şi grupul de tineri homosexuali, făceau deliciul unor “moguli” şi “tonomate” din media centrale, Adrian Năstase “bătea” ţara în lung şi-n lat cu elicopterele şi lansa proiectul “Trofeul Calităţii cu Năstase preşedinte”, priect electoral prin care agenţii economici privaţi şi de stat au fost spoliaţi cu peste 2 milioane euro. Numai că, exact la momentul potrivit, Băsescu i-a arătat lui Năstase “pisica”, numită “dosarul de urmărire” şi “fotografiile cu scenele fierbimnţi de gay”.Însă, starea de “Tânăr şi neliniştit” a lui Năstase este cel mai bine cunoscută de către Ristea Priboi, ofiţerul SECU, căruia ex-premierul Năstase îşi turna apoi toţi partenerii gay. E drept însă, că Priboiu’ e fugit de vreo patru ani din ţară, dar “prietenii” ştiu de unde să-l salte şi aşteaptă doar momentul potrivit. O fază exersată şi cu “Stolo”, care ca, şi Năstase, are şi el vreo câteva “dosare” la sertar, unul fiind de fost ofiţer SECU, altul în urma afacerii “MegaPawaer”, dar şi-a unor privatizări cu “cântec”, făcute în perioada cât a fost prim-miinstru. Şi lista cu alţi “captive” ai lui Băsescu, poate continua cu nume ca Berceanu, Stoica,Videanu, Udrea, Oltean etc.
Nici Mircea Geoană nu este o uşă de biserică, aşa cum pare a lăsa să se-nţeleagă. Dimpotrivă. Cele două sau trei case din America, societăţile comerciale administrate de “cumnăţelul”, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor sub guvernarea CDR, apoi proprietăţile familiei Costea, al cărui ginere e liderul PSD Mircea Geoană, conturile acestuia din băncile americane, domiciliul familiei Geoană, care deşi deţine câteva prprietăţi în Bucureşti, contună să locuiască într-o ditamai vila a RAPPS, ca locuinţă de serviciu, pentru care plăteşte o chirie simbolică de numai 400-500 RONI/lună, başca apartenenţa tatălui lui Geoană la structurile fostei Securităţi, generalul Geoană fiind responsabilul cu tunelurile secrete ale lui Ceauşescu, la care se adaugă “ştampila” de “prostănac”, pusă de “tătucul” Iliescu. Şi, dacă Băsescu deţine câţiva “captivi” nominalizaţi mai sus, la Mircea Geoană lucrurile stau exact invers, Geoană este el “captivul” câtorva grupuri de interese din sânul PSD şi nu numai, şi-a unor “baroni” locali, tot ai PSD, ca Mazăre, Vanghelie, Dragnea, Oprişan, “guzganul rozaliu”, alias Hrebenciuc, “Grupul de la Cluj” etc., extreme de influienţi, care îi pot impune componenţa unui Executiv, adjudecarea unor funcţii de secretari de stat, directori de agenţii şi de deconcentrate etc.
Revenind la Traian Băsescu, dincolo de “captivii” prezidenţiali, are la rândul lui probleme grave, care în orice altă ţară din lumea civilizată l-ar recomanda ca neeligibil, pentru un nou mandat de şef al statului. Dacă ar fi să amintim numai de modul în care a intrat în posesia casei din str. “Mihăileanu”, de felulîn care odrazla cea mare şi achiziţionat apartamentul din complexul imobiliar Popoviciu, de stilul în care mezina “Eba” a ajuns europarlamentar, de afacerile fratelui prezidenţial făcute în zona muniţiior şi armamentului, de cum percepe Traian Băsescu mass media, pe care o împarte în “moguli” şi “tonomate”, apetitul prezidenţial, pentru populism, conflicte şi circ politic, precum şi apetenţa pentru nerespectarea unor promisiuni, chiar şi după ce le-a promulgat, deci neelectorale: “Voi demisiona la cinci minute după ce voi fi suspendat”! Vi se pare cumva că Traian Băsescu ar fi demisionat vreodată, după suspendare, din funcţia de preşedinte sau de locatar la Cotroceni?! “Voi majora salariile profesorilor în secunda doi după alegeri”! Au primit cumva profesorii salarii majorate şi…nu ştim noi? Başca, apartenenţa sa la fostele structuri securisto-comuniste: “Nu ştiu de ce românii trebuie să-şi aleagă un preşedinte între doi foşti comunişti”.
Dacă despre Geoană şi Băsescu se ştiu atâtea, despre cel de-al treilea candidat la preşedinţie, Crin Antonescu nu s-a aflat mai nimic. E drept însă, că nici n-au intrat zilele-n sac. Până pe 22 noiembrie mai sunt destule zile, iar până pe 6 decembrie mai sunt cel puţin trei săptămâni, timp în care se pot “fabrica” atâtea, dar un biet dosar! E drept că nu duce lipsă de “moguli” în PNL numai că mogulul liberal a interzis reclama polititică în paginile publicaţiilor lui, iar jurnaliştii care trudesc pe tarlaua sa, nu sunt tocmai nişte “tonomate”. A pornit de jos,, de la cea mai insignifiantă catedră de profesor de ţară, nu a locuit o clipă măcar în “Primăverii”. E drept că nu se descurcă foarte bine cu limba lui Shakespeare, dar decât engleza de “baltă” a lui Geoană Iliescu şi Băsescu, mai bine să se “descurce” în limba lui Voltaire. Adică, a diplomaţiei.
Sorin Oprescu, cel de-al patrulea candidat la preşedinţie, este un soi de ecuaţie cu mai multe nescunoscute decât credem unii dintre noi. Bunăoară: ştie cineva pentru ce candidează Sorin Oprescu? Dar pentru cine? Şi mă rog, al cui candidat este? Dar cât de independent o fi, faţă de spectrul politic sau de anumite grupuri de interese, sfere de influienţă etc.? Poate cineva să ne lămurească şi pe noi? (Aştept răspunsurile!). La cât este de “lunecos”, cred că nici el însuşi nu ar putea răspunde! Restul candidaţilor chiar nu contează pentru preşedinţie. Doar Vadim ar putea, în cazul unor anticipate, să readucă PRM-ul în Parlament. Ceea ce ar fi excat, tot ce-ar mai lipsi unui Parlament unicameral! Ştefan Dumitru Afrimescu