Stolo..

„Stolo”-groparul SC „Rolast” Piteşti?! Fostul senior economist la Banca Mondială, candidat la Preşedinţia României şi nominalizat la funcţia de premier, suspectat de falimentarea „Rolast” Piteşti
Dacă la „Aro” şi „Grulen” din Câmpulung sunt cunoscuţi cei care le-au băgat în faliment pe cele două societăţi comerciale, aceştia fiind Nicolae Vacăroiu, Ovidiu Muşetescu, Constantin Nicolescu şi fostul acţionar majoritar, cubanezo-americanul John Perez, la „Rolast” Piteşti, „groparul” a stat mai bine de un an în „umbră”. De-abia zilele acestea când s-a început dezafectarea halelor de utilaje, unii dintre foştii manageri, angajaţi şi lideri sindicali au început să rupă tăcerea.

Preşedintele RAEF- un român de bine pus să falimenteze industria de cauciuc din România
În 2005, „americanii” de la RAEF a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni. Numai că, în fruntea Fondul Romanian American Etreprise Foundation (RAEF) il găsim în funcţia de preşedinte pe John Kliper, care cel puţin la „Rolast” Piteşti s-a dovedit a fi un...româno-american „de bine”! Şi aceasta întrucât în mai puţin de doi ani a reuşit să falimenteze cea mai modernă fabrică de produs repere din cauciuc din sud-estul europei. De altfel, potrivit unei broşuri a RAEF, pusă în circulaţie de româno-americanul Kliper, întreaga filozofie economică a fondului constă în fărâmiţarea societăţilor comerciale în care RAEF este acţionar majoritar, pentru a putea fi mai uşor falimentate şi-apoi vândute sau cumparate pe mai nimic. John Kliper a procedat la fel şi cu „Rolast” Piteşti. O nesperată mână de ajutor a primit-o şi din partea fostului director al „Rolast” Constantin Divan, care raporta părţii americane doar jumătate din producţia realizată. Cealaltă jumătate o vindea firmelor căpuşă din jurul „Rolast”, contravaloarea încasând-o dl Divan. Din sumele încasate pe producţia de cauciuc neraportată „americanilor”, Constantin Divan şi-a deschis propria afacere tot în domeniul prelucrării cauciucului în zona Bascov, şi a cumpărat vila lui Adrian Mutu.

„Stolo”- consultantul financiar al „Tofan Group” şi RAEF, acţionar la „Rolast”
După ce s-a întors de la Banca Modială, unde a fost ani buni senior economist, ex-liberalul Teodor Stolojan a devenit cel mai bine plătit consultant finciar român atât al „Tofan Group”, cât şi al fondurilui „Romanian American Entreprise Foundation” (RAEF).. Astfel, între „Rolast” Piteşti (la care fostul premier era acţionar prin odraslele sale) şi RAEF (acţionarul majoritar la „Rolast”), la care „Stolo” era şi membru în CA, nu numai consultant financiar, şi „Tofan Group”, la care acelaşi fost consilier prezidenţial era consultant financiar, a existat în toţi aceşti ultimi ani o relaţie cel puţin directă. Mai mult, pentru a fi sigur că deciziile sale sunt puse în aplicare ad literam, l-a adus la „Rolast” pe Dragoş Nicolescu, omul său de-ncredere de la RAEF şi „Tofan Group”. Apoi, Dragoş Nicolescu, „consiliat” de Kliper şi Stolojan ajutat şi din interiorul „Rolast” de oamenii lui Constantin Divan a reuşit într-un timp record să pună pe butuci o activitate rentabilă timp de peste 30 de ani. Precizăm că Teodor Stolojan era membru în CA al RAEF încă din 2000, când fondurile amintite au pus piciorul în România. După mai puţin de doi ani RAEF a vândut „Rolast”-ul ciprioţilor de la „Naniero Invest LMT”. Vânzarea „Rolast” către „Raniero” a avut loc excat în perioada în care Teodor Stolojan era atât membru în CA al RAEF, cât şi consultant financiar al fondului. Imediat după achiziţionarea „Rolast” cu suma de 11 milioqne euro, ciprioţii de la „Naniero Invest” i-au schimbat obiectul de activitate din cel mai mare producător de articole tehnice din cauciuc, într-o afacere strict imobilairă. Mai întâi au disponibilizat aproape 1200 de salariaţi. Apoi, au trecut la dezafecatrea halelor, utilajele fiind fie vândute fostelor firme căpuşe, precum cea a ex-directorului Divan, fie la fier vechi. Pe locul fostului „Rolast”, iniţial ciprioţii au vrut să ridice un cartier rezidenţial de vile, iar pavilionul administrativ să-l închirieze firmelor care vor să-şi deschidă birouri de afaceri, reprezentanţe etc. Între timp însă, terenul aferent SC „Rolast”, în suprafaţă de peste 60 ha a fost cumpărat de la ciprioţi de Ion Ion Ţiriac, beizadeaua afaceristului Ion Ţiriac. Astfel, Ţiriac Jr. făcut una dintre cele mai proaste afaceri pe termen scurt şi mediu, întrucât aproape întregul teren de sub fosta „Rolast” este infestat cu tot felul de produse toxice, de la uleiuri şi oxizi de plumb şi pâna la negru de fum, substanţe folosite în procesul tehnologic în toţi cei peste 30 de ani de funcţionare. Potrivit specialiştilor, reabilitarea celor peste 60 ha, presupune o cheltuială de peste 3 milioane RON/ha, timp de 30-40 de ani. .

Ce spun cei în cauză?
*-Fostul lider al Sindicatului CSDR, Nicolae Creţu: „Teodor Stolojan a avut o implicare importantă în „Rolast”, în calitatea sa de mmbru al AC al fondului american care a cumpărat fabrica de cauciuc. Vizitele sale la Rolast în perioada campaniei electorale din 2004 dar şi după aceea atestă faptul că îl interesa direct soarta acestei fabrici.”
*-Fostul diector „Rolast” Dragoş Nicolescu:”Bursa de Valori şi anumite informaţii din presă dă ca sigur faptul că Teodor Stolojan a fost implicat în managementul „Rolast”. Îl ştiu ca membru CA al fondului american de investiţii şi foarte apropiat americanilor de aici. Eu am lucrat ca subordonat al său la Grupul Tofan. Indiferent de ceea ce a făcut pentru „Rolast” vânzarea fabricii de către americani şi schimbarea profilului de activitate s-a făcut într-un mod oneros. Cât am fost la Rolast nu prea am avut tangenţe cu dl Stolojan, decât în vizitele sale politice pe care le făcea la fabrică”.
*-„Rolast” a fost construită în perioda’70-’72 din împrumutul făcut de Ceauşescu, la FMI, şi a fost pusă în funcţiune 1972. Cele mai căutate repere produse de „Rolast” erau benzile transportoare, pentru industria extractivă, furtunele de înaltă, medie şi joasă presiune, garniturile, pentru industria constructoare de maşini, respectiv „Dacia” şi „Oltcit”, dar şi pânza impregnată cu cauciuc din care se construiau ambarcaţiunile uşoare pentru armată şi apărarea civilă împotriva dezastrelor, folosite de soldaţi în timpul inundaţiilor. Produsele Rlaast erau exportate în peste 80 de ţări situate pe cinci
Continente.
Ştefan Dumitru Afrimescu