Editorial Europarlamentarele 2009- radicalizărea extremismului şi “becalizarea” Europei!
Euroalegerile au venit şi au trecut. Problemele însă rămân. Criza s-a adâncit, recesiunea la fel, rata şomajului a atins cota cea mai înaltă din ultimii 13-14 ani. Împrumuturile externe ale României au ajuns la aproape 40 miliarde euro, iar semne de revigorare economică încă nu există. Sunt doar nişte proiecte şi-atât. Cu toate acestea, în campania pentru euroalegeri, chermezele electorale ale PSD şi PDL s-au ţinut lanţ!
Alegerile europarlamentare din România anului 2009 au stat sub semnul revitalizării PRM-ului, al fraudării votului, al circului politic şi-al turismului electoral: peste 800.000 de voturi, au fost exprimate pe liste suplimentare, cifră ce achivalează cu voturile necesare pentru nu mai puţin de patru eurocandidaţi. Dar au existat şi alte nereguli, constând în cumpărarea votului cu suma de 50 lei (500.000 lei vechi/vot), apariţia ca din “senin “ a 200 de buletine vot, valabil exprimate peste numărul real de buletine de vot. Aceleaşi euroalegeri au mai stabilit pierderea în doar şase luni a peste 1% din electorat, atât de către PDL, cât şi de PSD. Procent la prima vedere, poate nesemnificativ. La o analiză mai atentă însă, până la “prezidenţiale” ar putea urma, odată cu adâncirea crizei şi înmulţirea gafelor de guvernare, o scădere exponenţială a procentelor. Totodată euroalegerile au mai statuat şi câteva adevăruri extrem de crude: reactivarea extremismului european, accederea în structurile Parlamentului european a unor clowni politici, ca Vadim şi Becali. Va fi aşadar un parlament din care mai lipseşte doar Jirinovski! Odată cu intrarea în Parlamentul Europei a unor indivizi ca Vadim şi Becali, va urma inevitabil radicalizarea în Europa a extremismului în toate formele de manifestare. Odată cu aceste euroalegeri extremismul, de dreapta sau de stânga, a fost reactivat şi în celelaltelalte state membre UE, cum ar fi Ungaria, Bulgaria, Franţa şi Austria dar şi Olanda şi Germania ca şi euroscepticismul Ceh. Aproape sigur se va reface în Parlamentul Europei, Grupul Parlamentar de Extremă Dreaptă. Dacă nu va fi acceptat, ar însemna să urmze absorbţia extremiştilor de către celelalte grupuri parlamentare, dar mai ales de către populari şi verzi. Popularii ar putea absorbi parlamentari de extremă dreaptă, Becali avansând dejà propunerea de a fi primit în PPE, alături de Vadim, cu condiţia ştergerii etichetei de extremişti, iar socialiştii şi “verzii”, pe cei de extrema stângă. E greu de estimat care ar fi soluţia optimă. Cert este că, un grup parlamentar extremist în Parlamentul Europei ar fi foarte vocal, dar măcar ar fi distinct şi mai uşor de controlat. Absorpţia extremiştilor de către celelalte grupuri ar putea atenua extremismul unora, dar le-ar “infesta”, nu neapărat doctrinar, ci mai degrabă, ca mod de manifestare a “intruşilor”, şi de reacţie al adoptivilor, cărora le-ar afecta şi ca imagine. În Finlanda, spre exemplu, extremiştii au câştigat 10% din voturi, cu 9% mai mult decât la euroalegerile anterioare. În Olanda extremiştii au câştigat 4,5%. În România 7,62%. În Suedia Patidul Piraţilor a luat 1%. Apoi, ţări ca Ungaria, Bulgaria şi Austria şi-au “exportat” şi ele extremismiştii lor tot în Parlamentul Europei. Marii beneficiari ai euroalegerilor din România sunt UDMR, cu 8, 92% şi PRM, cu 8,62%. PRM, care nu trecuse nici pragul electoral pentru Parlamentul intern, iată că acum ajunge în Parlamentul Europei. Şi, dacă marii câştigători ai euroalegerilor de duminică sunt partidele de dreapta, centru dreapta, centru stânga şi cele extremiste, partidele perdante ale “europarlamentarelor” din 7 iunie sunt partidele de stânga, respectiv, partidele socialiste şi cel al “Verzilor”, care au pierdut din procentele avute, în toate ţările membre UE. Doar în România dreapta şi stânga sunt aproape la egalitate, situaţie oarecum paradoxală, dar rezultată în urma unor euroalegeri fraudate.. Cum va lucra acest “ghiveci” European? Rămâne de văzut. Cert este că, de la Bucureşti, noul Parlament al Europei este văzut ca o “varză” de Bruxelles! Pe de-altă parte, rezultattul euroalegerilor de duminică din Romania ar trebui să fortifice atât coaliţia aflată la guvernare, cât şi Guvernul Boc. Mă tem însă, că lucrurile vor sta exact invers, iar coaliţia va continua să cohabiteze nici măcar din raţiuni de partid sau de stat, ci doar din raţiuni de “ciolan”. Asta nu înseamnă că va şi peforma. Dimpotriva, cele două partide vor continua să se erodeze reciproc, până după scrutinul prezidenţial, când viitorul şef al statului, probabil acelaşi Traian Băsescu, ar putea forma o altă coaliţie, urmată de o altă majoritate parlamentară şi, desigur, de un alt Executiv. Viitoarea majoritate parlamentară ar putea decide în Parlament un “uninominal” cu două tururi de scrutin, organizarea unui referendum, privind modificărea Constituţiei sau doar a unor articole din Constituţie, cu privire la dizolvarea Parlamantului, demiterea Guvernului şi organizarea de alegeri anticipate, dar şi restrângerea atribuţiilor Curţii Constituţionale. Ştefan Dumitru Afrimescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu