Mogulii Media si trepadusii...Partea a doua

Partea a doua La Mogulii Media şi Trepăduşii lor!
Adrian Sarbu-operatorul…
Operatorul Sarbu Adrian de la Sahia Film, dupa “Revolutie, a fost luat sub aripa protectoare a primministrului de atunci, Petre Roman. Sarbu a fost numit consilier personal al premierului si a primit functia, cu rang de secretar de stat, de responsabil cu comunicarea si imaginea in Guvernul Roman. In aceasta calitate, activistul guvernamental organiza echipe si se ocupa chiar personal cu aruncarea coletelor “Romaniei libere, din trenuri sau/si arderea editiilor care se foloseau prea mult de dreptul la libera exprimare recent dobandit. In timp ce arunca ziare din tren Sarbu sesizeaza potentialul afacerilor din domeniul media si pune bazele ziarului „Curierul National, – primului ziar privat – impreuna cu unul dintre fratii Paunescu.
Renunta la aceasta investitie si se concentreaza pe construirea trustului Media Pro: pornirea agentiei de presa Mediafax, postul radio ProFM, televiziunea ProTV. In 98 cumpara studiourile Buftea, transformate in Studiourile Media Pro. Dezvolta o retea de ziare locale, reviste, tipografie si distributie de presa. Trustul sau a pus bazele unor pepiniere de formare de jurnalisti pentru nevoile interne – Universitatea Media, Colegiul si Institutul Pro. Sarbu se lanseaza in putine afaceri care sa nu aiba legatura cu mass-media, pleiada sa de firme gravitand in jurul imperiului Media Pro. Zeci de firme deservesc acest imperiu, traind de pe urma mentinerii lui in viata. Sub fatada stralucitoare a Imperiului Sarbu stau insa bine pitite multe istorii cu parfum penal. Una dintre acestea defineste cu asupra de masura cine este omul Adrian Sarbu.

Omul lui Roman a vrut sa arunce in aer Balconul Universitatii
Dupa cum este consemnat si in documentele de arhiva ale unitatii cu nume de cod Dambovita, Adrian Sarbu a propus dinamitarea, la propriu, a balconului Universitatii, la momentul maximal al demonstratiei maraton anticomuniste din Piata Universitatii. Putina lume stie ca obedientul Sarbu nu avea cum sa devina peste noapte un fel de patron al unui trust media daca tovarasul sau de drum, Petre Roman, nu il insarcina cu aceasta misiune. Initiatorul actiunii de stapanire a unei halci masive din spatiul mediatic romanesc este compania Central European Media Enterprises, patronata de Ronald Lauder, apropiat al coreligionarului sau Petre Roman. Milionarul strain a virat colegilor din Romania o parte din afacere, asigurandu- si protectia politica si securistica si, ca atare, posibilitatea largita de jaf, prin intermediarii Adrian Sarbu si Ion tiriac, cu un cont aparte pentru Petre Roman. Adrian Sarbu a fost in permanta omul urmasilor FSN.
Guvernul Adrian Nastase l-a recompensat prin re-reesalonarea datoriilor Media Pro. Acestea se ridicau, la inceputul anului 2001, la 760 000 000 000 lei, circa 23 000 000 dolari SUA, conform unor surse romanesti. Insa confrom unor alte informatii datoriile se ridica la fantastica suma in lei de 1300 de miliarde de lei, aproximativ 40 de milioane de dolari SUA. Actionarul american al Media Pro - Central European Media Enterprises (CME) -tocmai depusese rapoartele financiare la US Securities and Exchange Commission (Comisia de Supraveghere a pietei de capital SUA). Conform raportului CME pe trimestrul I/2002 “Media Vision a primit aprobare pentru reesalonarea taxelor, iar solicitarile Media Pro International si Pro TV sunt inca inaintate spre aprobare autoritatilor fiscale romane,. Guvernul Nastase a tinut secreta reesalonarea datoriilor Media Vision, principala casa de productie a Pro TV cu actionari CME (66%), Ion tiriac si Adrian Sarbu.

Pro, “cimitirul elefantilor” PSD!
Majoritatea datoriilor erau ale entitatilor din Romania - Media Pro International, Media Vision si Pro TV, precizeaza raportul CME. Singurul document facut public la Bucuresti, “Cartea Alba a preluarii guvernarii 2000,, mentiona restante fiscale ale Media Pro International de 20,2 milioane dolari SUA (in 2000!). Peste toate acestea, Guvernul Adrian Nastase, manevrat public de personajul cu acelasi nume, a decis printr-o ordonanta sa treaca in subordinea primului-ministru autoritatea nationala de comunicatii, institutia indrituita de Parlament sa acorde licentele de emisie. Criticii din bancile parlamentare sau ministeriale sunt cumparati pe putina exploatare a sentimentelor narcisiste - cazul bardului Adrian Paunescu, sau pe doi bani, cazul actualului ministru al Culturii, Razvan Theodorescu, amploaiat la Universitatea MediaPro. Nici ministrul de Externe Mircea Geoana nu s-a lasat mai prejos, fiindu-i nas la casatoria cu Jeanina de la Londra, in timp ce ministrul Finantelor din guvernul anterior, Decebal Traian Remes, este tras pe linia de consilier financiar al MediaPro.

Ingineriile Tiriac-Sarbu
“Ingineriile, financiare dintre tiriac- Sarbu si Roman-Lauder continua cu aceeasi amploare, sub ochii serviciilor abilitate si protectia Cabinetului Nastase. Ca o contributie la meritele sale Adrian Sarbu a fost numit membru al filialei din Romania a Clubului de la Roma, alaturi de “omul de afaceri, Dan Voiculescu, alias Felix si diversi alţi “analisti, super-mediatizati ca Vladimir Pasti si Cornel Codita. Acesta din urma este, de altfel, alaturi de binecunoscuta relicva KGB Sergiu Celac, unul din vice-presedintii organizatiei conduse la Bucuresti de neschimbatul Guvernator al Bancii Nationale, Mugur Isarescu.

Guralivul Cristian Burci, omul Soferului Mitrea!
Burci s-a lansat datorita contractului de exclusivitate pe publicitatea singurului post de televiziune la acel moment - Televiziunea Romana “Libera.” Dupa o evolutie de “baiat de viitor,, Burci impreuna cu “faimosul, contrabandist Bobic, pun mana pe Prima TV, ocupandu-se, evident, pe langa imaginea sponsorilor suspusi si de spalare de bani. La inceputul anului 2000, Amerom SRL, proprietara licentei de transmisie a Prima TV, desi mai micadcat ProTv, avea datorii la AVAB de 29,7 milioane dolari SUA. Inginerii PSD ai emisiei Prima reusisera in prima parte a anului sa raporteze castiguri de circa 700.000 si cheltuieli de 2.000.000 dolari SUA. In intervalul 2 iulie -2 august 2001, in contul firmei Romanian Investment & Development (RID), controlata de omul de afaceri Cristian Burci, au intrat 164,4 miliarde lei, reprezentand aproximativ 5,6 milioane dolari. Banii au fost varsati de televiziunea Maritime Training Center Television (MTC-TV) din Constanta, in urma unui contract de asociere in participatiune cu Global Media, firma al carei actionar principal este, de asemenea, Cristian Burci. Aceste fonduri au fost atrase de MTC-TV, societate aflata in subordinea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, de la trei companii ce functioneaza in subordinea ministerului: Compania Nationala Caile Ferate CFR, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta si Societatea Nationala de Transporturi CFR Marfa. Asadar, banii unor companii de stat au fost dirijati pentru finantarea unei televiziuni private, manevra ce confirma tendinta de stapanire a mass-media de catre PSD. Cristian Burci si-a asigurat cu sase milioane USD finantarea cheltuielilor postului Prima TV prin tranzactia SBSRID, incheiata pe 18 iulie 2001, data la care in contul RID, firma controlata de Cristian Burci, intrase deja suma de 71,77 miliarde lei, adica aproximativ 2,4 milioane USD, bani proveniti din contractele parafate de Global Media cu MTC-TV Constanta. Modul cum ministerul condus de Miron Mitrea a dirijat banii societatilor din subordinea sa in contul RID a determinat numirea televiziunii lui Cristian Burci din Prima TV in Mitrea TV.

Ion Cristoiu
Debuteaza in 68 la Viata Studenteasca, fiind student la Filosofie. In 1971 are de ales intre a continua o cariera in Universitate sau la Viata Studenteasca. Pentru putin timp se desparte de cariera de jurnalist, dar revine in 74, cand este numit redactor sef adjunct la Viata Studenteasca si la Amfiteatru. In ’79 este numit redactor sef adjunct pentru cultura la Scanteia Tineretului. Aici coordoneaza Secventa si Suplimentul Literar-Artistic al Scanteii Tineretului (SLAST). In ’87 reuseste sa ajunga redactor sef la revista Teatru, pozitie pe care o ocupa si in timpul Revolutiei. In 17 ianuarie 90 este rugat de fostul sau elev si subordonat Nistorescu sa porneasca revista Expres. In paralel, tot in ianuarie, pune bazele primului ziar privat – Observator. Devine redactor sef la Expres si produce si Zig-Zag, care creste rapid la 600 de mii de exemplare. Demisioneaza de la Zig-Zag, care devenise foarte dur cu puterea de atunci si care este cumparat de fostii comunisti grupati in jurul lui Iliescu, si s-a linistit brusc prin aducerea lui Adrian Paunescu ca redactor-sef. In 92 a creat Evenimentul Zilei, ziar care a revolutionat presa din Romania. Dupa plecarea de la Evenimentul Zilei, Cristoiu a pus umarul din punct de vedere editorial la ziarele National, Cotidianul, Azi si Monitorul de Bucuresti. In afara de actiunile pe care le-a detinut la trustul Expres, Ion Cristoiu mai este actionar la inca trei firme: Editura Focus (care opereaza acum si o licenta radio), Editura Evenimentul Romanesc si Editura Ion Cristoiu. Editura Ion Cristoiu, la care detine actiuni in valoare de 300 de milioane, a fost inregistrata in 1999 si are un actionariat mai aparte. Din cei 5 actionari, alaturi de Cristoiu apare ca majoritar Sorin Ovidiu Vantu cat si fostii sai parteneri de afaceri: Dan Andronic si Gheorghe Ratiu (fost angajat al Securitatii, colonel in rezerva). Intre timp, relatiile dintre Vantu si Cristoiu s-au racit. Vantu a declarat public faptul ca a pierdut din aceasta asociere, Cristoiu l-a contrazis tot public enumerand titlurile de carte care au fost editate. Vantu si-a orientat investitiile in mass-media catre sectoare mai vizibile si sub un actionariat indirect, cat mai invizibil cu putinta.

Cornel Nistorescu
Actualul consilier al lui Sorin Ovidiu Vantu debuteaza in presa in 74, la terminarea Facultatii de Filologie de la Cluj. Este redactor si redactor sef adjunct la Viata Studenteasca si revista Amfiteatru, intre 74 si 80. Promoveaza catre Scanteia Tineretului si intre 85 si 89 semneaza in revista Flacara, calatorind in afara tarii pentru diverse reportaje, lucru greu de realizat in acea perioada de restrictii. Cornel Nistorescu, fostul gazetar al revistei Flacara, a avut o ascensiune fulminanta in domeniul afacerilor, in ultimii 15 ani. El detine in Romania actiuni la 10 firme cu diverse obiecte de activitate si castiguri importante, dupa ce si-a vandut actiunile la societatea Expres, cea care editeaza Evenimentul Zilei. Alfa Cont, o firma importanta din care detine 60%, si care se ocupa cu monitorizarea publicitatii in mass-media. Expresiv SA, unde mai detine numai 7% si are pozitia de presedinte al CA, are activitati legate de publicitate dar si de radio (opereaza licenta Radio Total). Prin Expresiv, Nistorescu detine firmele Bernis Art (la Timisoara) si Expresiv Consulting la Bucuresti (activitati radio dar pana la plecarea sa si plata salariilor pe langa cartea de munca jurnalistilor de la Evenimentul Zilei). Nistorescu mai este administrator la firma Info Presa Romana (care se ocupa cu editare de carte), unde proprietar este trustul Expres si JMC Investments din Cipru. JMC este si actionara la Amerinvest, societate creata in 2004 si care se ocupa cu administrarea imobilelor. Nistorescu detine 3% din postul de radio Europa FM (prin firma Europe Developpment International Romania).
Urmeaza un pachet important de actiuni, la diverse firme importante de publicitate. Nistorescu detine inca din 1994 10% din firma TBWA Bucuresti, companie care detine integral alte trei firme de publicitate: Optimum Media Direction, Mediwise si Tequila Romania, infiintate intre 2000 si 2005. De mentionat ca Nistorescu a fost cel care s-a ocupat in paralel de gestionarea editoriala a Evenimentului Zilei cat si de gestionarea economica a ziarului, inclusiv de vanzarea spatiului publicitar, de multe ori atragand publicitate direct si primind comision pentru aceasta operatiune. TBWA este un brand international, o agentie de publicitate recunoscuta. Revenind la Expresiv SA, trebuie mentionat faptul ca in octombrie anul trecut, o mare parte din actiunile lui Nistorescu au ajuns prin vanzare in posesia a doua entitati ce detin acum 90% din Expresiv: sindicatul din domeniul petrolier FSLI Petrom si un off-shore din Cipru, Comac Ltd. Aceste doua entitati conduc in primul rand catre Liviu Luca, proaspat mogul al presei romanesti (a achizitionat prin sindicatul sau ori prin Petrom Service Realitatea TV, Radio Total, Ziua, Gardianul si Averea). In al doilea rand, ele conduc catre Sorin Ovidiu Vantu. Comac Ltd a aparut ca actionar misterios la un nou jucator pe piata de capital (GM Invest) din 2002, la cateva luni dupa ce Gelsor a fost suspendata de CNVM si declarata falimentara. Dintr-o firma moarta, GM Invest ajunge rapid in top 10 al clasamentului SVM, intocmit de Bursa de Valori Bucuresti. Consiliul de administratie al GM Invest cat si cenzorii provin din fosta structura a Gelsor. Comac Ltd mai apare actionar la Editura Ziua detinuta de Petrom Service, si la Comservil, unde administrator este Gheorghe Ratiu (colonel de Securitate, om de incredere si asociat cu Sorin Ovidiu Vantu) cel care a pus pe picioare pentru Vantu intreaga retea Gelsor.

Sorin Rosca Stanescu
A debutat ca ziarist in 70 la revista Amfiteatru fiind student in anul I al Facultatii de Drept. In 72 lucra deja la Viata Studenteasca. A lucrat apoi la Informatia Bucurestiului. In 87 lucreaza impreuna cu Horia Tabacu la departamentul Social. Dupa a90 scoate Libertatea pe scheletul fostului ziar comunist Informatia Bucurestiului. Participa la munca in redactie a ziarului „Romania Libera,, primul ziar proaspat privatizat, si pune bazele unei sectii de investigatie. Se lanseaza in perioada protestelor anticomuniste care au culminat cu Piata Universitatii. Apoi se implica activ in actiunea de eliberare a bucurestenilor maltratati de minerii lui Roman si Iliescu. Rosca Stanescu este unul dintre putinii ziaristi deconspirati de Magureanu, dupa 1990, si care a fost fortat sa recunoasca public faptul ca a colaborat cu fosta Securitate. Este dat afara de la Romania Libera si ostracizat din viata publica. Isi revine si coordoneaza in a93 si o alta tentativa de aparitie editoriala, Ultimul Cuvant, care se stinge la fel de repede precum a inceput. Participa la pornirea EVZ sub coordonarea lui Cristoiu. Bacanu, cel care l-a dat afara de la Romania Libera ii propune sa scoata impreuna ziarul Ziua, dar din cauza unor probleme financiare ziarul Ziua este lansat pe piata cu urmatorul actionariat: 50% pentru omul de afaceri Dinu Patriciu, 48% pentru Romania Libera si 2% pentru Nasul. In scurt timp Romania Libera isi vinde actiunile catre Patriciu. Rosca si-a vandut in cele din urma si el actiunile, iar ziarul Ziua a fost vandut grupului Petrom Service. Rosca conduce mai multe ziare in momentul de fata si gestioneaza si o parte a imperiului mediatic ce s-a format la umbra sindicatului Petrom si a lui Sorin Ovidiu Vantu. Rosca este actionar sau administrator la 15 firme in Romania. 7 dintre ele au legatura cu presa.
Este vorba de Ziua S.R.L., unde si-a vandut actiunile catre Petrom Service si Comac Ltd din Cipru, dar a ramas administrator prin intermediul firmei Media Protection (activitati de consultare pentru afaceri si management) pe care o detine integral. Tot prin intermediul Media Protection detine 10 procente din Best Media Press, societate care editeaza ziarul Gardianul, unde Nasul a devenit si administrator. Detine actiuni la societatea Grupul Editorilor si Difuzorilor de Presa unde este si presedintele CA. Societatea aceasta opereaza reteaua de vanzare a presei scrise „Acces Press, iar in CA se gasesc nume sonore ale media din Romania. Mai detine procente in agentia de stiri „Rusia la zi,, la „Ziua de Constanta, si in tipografia „ESOP Omega,. Urmeaza 8 firme cu diverse obiecte de activitate, fara legatura cu presa: productie de alcool (Agricola Alcohol Product SA), productia de scaune (Agrochim Impex), agricultura (Agricola SA), restaurante (BO – NA Co 95), comert cu amanuntul si cu ridicata (Ethos Med si Elada Tours), turism (Marina Club) si activitati recreative (Captain Port Service).

Horia Alexandrescu
A debutat in presa in 71, la Sportul si inca mai debuteaza. In 77 s-a mutat la Scanteia iar in 89 a ajuns la sectia Sport a Tineretului Liber. Nu a avut nicio problema cu regimul si presa comunista. Este locul unde l-a prins Revolutia. Noua echipa de la Tineretul Liber l-a desemnat secretar general de redactie. Dupa 3 luni a infiintat Sport Star, un ziar care a esuat. In toamna lui 90, Adrian Sarbu l-a chemat sa faca impreuna Curierul National. Au fost 6 jurnalisti cu cate 5 procente, iar ca manager si administrator a fost chemat George Constantin Paunescu, care a primit 5%. In 92 toti si-au vandut actiunile catre Paunescu, in momentul in care Sarbu a dat semnalul, nemultumit de rezultatele financiare. Dupa Curierul National Alexandrescu a pus bazele cotidianului Cronica Romana si saptamanalului tara. In final a ingropat cele doua proiecte si in ultimii ani a realizat cotidianul Independentul. Alexandrescu a devenit “celebru, pentru servilismul sau onctuos si este cunoscut drept principalul client al avioanelor prezidentiale din ultimii 15 ani. Detine actiuni in 5 companii legate de domeniul media, insa nu se bucura de actionari tocmai respectabili. Cea mai veche firma a sa este „Trustul de presa CROM,, se ocupa cu editarea ziarelor, insa are ca actionari majoritari doua benzinarii (M&M Oil din Cluj si Cargo Company din Iasi). Mai mult decat atat, la actionarul majoritar Cargo Company, 3 din cei 5 actionari persoane fizice au aparut in materiale de presa ca infractori dovediti cu condamnari penale in domeniul evaziunii fiscale. O alta initiativa privata este Romanian Media, care se ocupa cu editarea cartilor, si unde actionar este Cristian Burci, fost patron al Prima TV si implicat in diverse scandaluri economice. Horia Alexandrescu este membru in consiliul de administratie al Grupului Editorilor si Difuzorilor de Presa, unde este coleg cu alti cativa dinozauri ai presei romanesti. Apostrof Press si Consulting Press sunt doua srl-uri de familie, care au ca obiect de activitate editarea ziarelor

Poemele iubiri (fragment)

POEMELE IUBIRII
de Ştefan Dumitru Afrimescu
publicat miercuri, 18 Octombrie 2006

Poetul şi ziaristul Ştefan Dumitru Afrimescu s-a născut la 4 februarie 1951, în comuna Urluieni (Bârla), satul Afrimeşti (Argeş)._După_liceu, lucrează_la Combinatul Petrochimic Piteşti (unitate ce a dat literaturii române _şi alţi mari poeţi, de la Virgil Diaconu la Magda Grigore), până_în anul 1984 când, la o vizită_a Elenei Ceuşescu, este ,,luat la ochi de organele de partid şi de stat, pentru nonconformismul său (practic, ,,savanta de renume mondial” a exclamat, observându-l: ,,să_nu-l mai văd p’ăsta pe-ici!” ). Din anii aceia datează_multe cicluri de versuri, în frunte cu “Poemele libertăţii” (respectiv “Hermeneutica libertăţii”) şi ”Poeme albastre”, înregistrate pe bandă de casetofon de autor, conştient că_ nu le poate publica _şi temător că_manuscrisele ar fi putut să cădă pe mâna cui nu trebuia. În volum, debutase, în urma unui concurs naţional, la Editura “Albatros” (1983, “Caietul debutanţilor” pe. 1980-1981). După falimentul propriei reviste (Mileniul III), o vreme lucrează_ca director de cămin cultural, după_care devine corespondent pentru Argeş_al ziarului “România liberă”_(anchetele sale i-au adus zeci de procese de calomnie, sute de ameninţări şi chiar o sechestrare şi lipsire de lebertate, urmate de-o bătaie).
Cei care îl cunosc ca ziarist nu bănuiesc o clipă,_că_dincolo de virulentele sale articole, are puterea de a scrie versuri extrem de sensibile, publicate, de-a lungul anilor, în “SLAST”, “Calende”, “Solstiţiu”, Revista “Argeş”, “Cafeneaua literară”, Săgetătorul ori “Societatea literară”._Este autorul a trei_cărţi de versuri: “No man’s patria” (2002) şi Hermeneutica libertăţii 2010 (respectiv o tentativă în 2004, de numai 25 de exemplae), prima apărută la editura prietenului şi consăteanului Aurel Maria Baros (A.M.B.), iar “Hermeneutica libertăţii” şi” Poeme albastre” la Editura “Tiparg”. Până_în prezent, despre poezia scrisă_de Ştefan Dumitru Afrimescu s-au pronunţat elogios Cezar Ivănescu, Victor Atanasiu, Dan Stanca, Nicolae Prelipceanu, dar şi critici locali ca Mircea Barsilă, Dumitru Augustin Doman, Marian Barbu sau Marin Rădulescu. (Scris de Centrul Cultural)

POEMELE IUBIRII
(fragment din volum)
-*-
Un umăr dezgolit, iubito, ca
adevărul de crud, şi nişte sâni
agăţaţi peste cearcănul nopţii,
transfiguraţi, peste
cearcănul sorţii. Iubito, de-ai
şti cât de mult îmi lipseşti sau
cât de mult te doresc. De aceea,
iubito, încerc să_opresc (doar
pentru tine), timpul în loc
şi să_dau foc trecutului tău,
în care ai fost mai mult drac
decât înger. Iubito, am să_te
fulger într-o noapte cu ochiul
meu din ceafă_sau din tâmple.
Deşi, iubito, n-aşi_vrea să_se
întâmple ceva rău între noi, Ştiu
sigur că_unul va ajunge o junglă,
iar celălalt, noroi. Unul va
sfida timpul, iar celălalt va deveni
gunoi. Unul se va-ngemăna
cu sine, până_la refuz, iar
celălalt va deveni havuz, mut
şi surd; matricea lumii, însă,_
a unei lumi aproape stinsă.
(15-16 martie 2004)

-*-
Şi ce cauţi tu în viaţa asta
a mea, atât de bizară? Cu
siguranţă_cea mai bizară_
din câte există. Ce cauţi tu
în respiraţia mea? Dar în
transpiraţie, ce-mi cauţi?
Ce cauţi în sarea lacrimei
mele!? În vise, ce-mi cauţi,
iubito sau în nopţile albe
şi lungi cât istoria!? Ce-mi
cauţi, iubito, până_şi prin
sânge, tocmai când în mine
cineva se plânge de rău
tratament?! Dar în sudoare?
Ce-ţi caută iubito, porii tăi în
porii mei?! Iubito, mersul
tău, în mersul meu, râsul tău în plansul meu?!
Centrul Cultural Pitesti
(20-21 martie 2004)

-*-
Doamne, şi ce de ani stau
grămădiţi, iubito, între
noi! Ce de timp, iubito,
irosit_tot căutând, încă_
nu se ştie ce. Şi cât de
puţine lucruri trebuiau
făcute, pentru ca măcar
tu să_fi fost fericită. Atât
de puţine, că_ar fi trebuit
să_ne sperie. Adevărul este
că_n-am ştiut niciodată,
nici cum, şi nici când să_
iubesc o femeie ca tine!
Nu am avut niciodată_
vreme destulă_să-nvăţ
pe de rost gesturi, fireşti
pentru unii, pentru alţii
automatisme şi-atât.
Gesturi, altfel derizorii.
Derizoriu e totul, iubito!
Doamne, şi-atât de efemer!
(6 martie 2004)

-*-
Astfel că_dimineaţa de
azi s-a făcut fără_tine şi
cu mine a plecat până_la
capătul vieţii, să-nduplec
timpul, să_te-aducă-napoi.
Dar nu s-a mai întors
nimeni: nici eu, nici
dimineaca zilei de mâine.
Un mâine, care s-a făcut
fără_noi! De-atunci,
şi tu şi eu am devenit
unul celuilalt, ficţiune!
(6 martie 2004)

-*-
Şi, iată_că, de ce-mi
era cel mai frică_
să_nu ni se-ntîmple,
tocmai a avut loc;
ziua de mâine, cea în
care scriu, nu ne-a
mai prins împreună_.
Şi dacă_ţi-aş fi spus-o
cu doar o seară-n urmă!
(6 martie 2004)

-*-
Doar anii aceştia, iubito,
grămădiţi între noi şi
diferenţa de ani-lumină_
dintre simţuri. Iubito,
amândoi iubim, dar…
diferit, fiecare cu altul
dintre simţuri sau organe,
şi amândoi, iubind pe
câte-altcineva. Chiar şi
de gândit; gândim, dar
fiecare cu gândurile altcuiva. Dacă mai şi gandim
PS: -Ţie îţi voi explica mai târziu,
iar cititorilor poate niciodată!
(6 martie 2004)

-*-
Străino, cu trupul culcat
în somnul unei elipse,
mă_mai iubeşti? În curând
lumina sau poate întunericul
peşterii tale, cu ecoul chemării
din străfunduri, va întâlni,
năvălind, păstăile seminţei
mele sau pe-ale altuia,
Străino, cu trupul culcat în
somn, asemenea unei elipse,
dacă_nu mă mai_iubeşti, atunci
alungă-mă_ La fel, dacă_ nu
mă_urăşti îndeajuns.
(7 martie 2004)

-*-
Foarte curând, iubito,
vom deveni ficţiuni.
Deocamdată, mai
avem să_ne spunem
câte ceva: tu cu cine
mă-nşeli, în fiecare
noapte, eu lângă_cine
mă_trezesc în zori.
Apoi, la capăt de timp,
iubito, vom depune
fiecare mărturie de
fidelitate, jurându-ne
credinţă_pe- altă_lume.
Suntem, iubito, dacă_
încă_nu ştiai, fiecare,
deja, ficţiunea celuilalt!
(6 martie 2004)


-*-
Acum scriu într-o
noapte în care te ştiu
departe de mine.
În care, aproape că_
nu-ţi mai aud respiraţia. Scriu peste o noapte
din care aş_vrea să_fug
cu tine în mân_,
până_ la marginea
lumii, şi-acolo iubito
s-aprindem un rug
în care să_ne ardem
aripile de îngeri,
izgoniţi la margine
de timp, iubito, ce
târziu s-a făcut
E miez de noapte,
iubito-cântec tăcut,
de stea călătoare-
iubito, mă_doare
rana din sânge şi
cântecul mut, mă_
doare, iubito, tot
ce se stinge, ca
rugul acesta ce
sunt, căci îngeri,
iubito, nu mai
suntem de mult!
(25 februarie 2004)

-*-
Nu-ţi mai recunosc, iubito,
nici una dintre frumuseţi!
Nici una dintre puterile-ţi
avute cândva;
iubito, nu te mai recunosc.
Eşti vid, iubito. Eşti neant!
Eşti cuţitul răsucit în rana
sângerândă_peste care, mai
zilele trecute, presărasei
sarea unei mări de timp
şi de unitate. Iubito, mă_ doare conturul urmelor
tale de dor. Doamne, şi
cum te-aşezai în mine, ca
o aducere aminte, peste
uitarea ce urma să-mi_devii.
(13-14 martie 2004)

-*-
Ce poate fi însă_mai frumos
decât să_iubeşti?! Sau ce-ar putea fi mai trist decât să_nu poţi răspunde iubirii
cu iubire, dorinţei cu dorinţă,
numai că, nici una dintre ele
nu e veşnică. Veşnică_e doar…
uitarea, veşnică suferinţa. Veşnici
rămân munţii aceştia care ne despart,
veşnic e timpul şi-ar mai putea rămâne
veşnice poemele acestea, ca o
veşnică_a noastră_pomenire.
Restul e deşărtăciune!

Nici regăsici ca lumea, că_
şi presimt că_ne vom pierde
iarăşi, că_ne vom risipi în
căutări absurde.
Presimt iubito, că_vom rătăci
din nou încă_o mie de ani,
încercând zadarnic să_ne
regăsim fiecare în câte
cineva, care oricum nu
ne va merita iubirea.
Presimt că_ne vom pierde
vremea cu nimicuri, fiecare
culcându-ne cu statuia
celuilalt în suflet.
Într-un târziu, iubito,
presimt că_ne vom regăsi
uitându-ne în străfundurile
noastre golite de sensuri,
goale de noi înşine, iubito,
deveniţi hiatusuri
devoratoare de neant.

Şi ce poem am fi putut
scrie noaptea trecută!
Ce mai poem, iubito,
puteam isca din noi doi,
departe de lume, iubito,
departe de noi şi de ei
într-o noapte, iubito, rămasă_
neconsumată_ nici pe
după_ somn, în patul
acela imens, iubito,
cât imensitatea însăşi.
__
Iubito, într-atât mi-ai înfrumuseţat
suferinţa, încât ştiu de-acum, că_
doar tu o puteai face, mai mult decât
altele, decât alţii. De aceea, cu
bruma de sânge ce mi-a rămas din
precedentele tentative, am vrut s-o
pictez. Prea târziu însă!_Visul mi
se terminase pe drum. Iar de tine,
iubito, curând va mai rămâne o
amintire şi-atât. O frumoasă
aducere- aminte ce mi-a
înfrumuseţat canva suferinţele.
Cândva,dar...(cine mai ştie cand), ne vom reinventa.
17-20 martie, 2004
Centrul Cultural Pitesti
http://www.centrul-cultural-pitesti.ro Powered by Joomla

In curand o ancheta despre arhiepiscopul Argesului si muscelului, Calinic Argatu

In zilele urmatoare puteţi citi pe acest blog o anchetă cu şi despre arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Calinic Argatu, alias "Crivăţ" şi "Zamfir"!

Clipa de libertate -fragment din volumul apărut, Harmeneutica libertăţii

STEFAN DUMITRU AFRIMESCU
Clipa de libertate

Iar tu te-nhami la vremea altora,
la ploaia unor anotimpuri nici
pe jumătate ale tale. Te-nhami
şi tragi după tine timpul,
îmbătrânind ploile unui veac
isteric şi absurd, te-nhami şi
delirezi, îndemnând la drum,
„di, di, di sângele meu!”

***
Însă, curaj, bătrâne prieten, căci
răul de-abia se pregăteşte să…
înceapă. Curând, lucrarea lui va
fi perfectă! Golul împrejurul meu
se rotunjeşte ca un măr, iar eu, în
centru mă adaug golului, la fel
de gol… Ce haos domnilor!? Ce
haos poate fi, până la urmă,
şi-ntr-un măr!
***
Şi tocmai când se-nscriau pe
liste cei ce aşteptau la rând
de săptămâna trecută, cineva
le-a strigat de la balcon:
„Viermilor… maşina cu pâine
întârzie, iar cea cu lapte va mai
veni la fel ca săptămâna trecută!”
se face îmbulzeală, se-aud
înjurături, vociferări, se fac
pariuri se pun întrebări, al căror
răspuns avea să nu mai
intereseze pe nimeni!

***
Şi deodată, născută în fiecare dintre
cei aflaţi la rând, starea de iarnă, de
frică, de gol şi neputinţă. Prezentul
mai avea un rost doar pentru cei ce-şi
sărbătoreau libertatea dincolo de
gratii, pentru că dincoace nu mai
era loc! Nu era nici urmă de libertate.
Pâinea abdicase de mult de pe mese
iar noi toţi rămâneam doar faţă-n faţă
cu noi şi cu noaptea cea lungă,
cerşind cu-mprumut, chiar şi-o
oră de libertate.
***
i-au curs pe pământ şi de-aşteptare
s-au înverzit.
Deodată, unul adoarme, iar celălalt
plecat să cumpere alt ziar, s-a mai
întors cu buzele cusute şi ploapele
umflate de derizoriu. De… efemer.

***
Între timp, copilul din flori fu
luat de torenţii de lapte şi miere
promişi în centrul oraşului.
Cineva în curând îşi va pierde
pentru totdeauna identitatea…
Şi ziua e încă departe, noaptea la
fel, iar eu locuiesc tocmai spaţiul
acesta dintre starea de-a fi şi
vremea de-afară, unde deodată
se face atâta frig şi atâta linişte,
că poţi auzi creşterea ierbii sub
nămeţii de anul trecut. Nopţi
albite de sarea lacrimei!
Speranţe pierdute. Pierduţi
suntem toţi.

Fragment apărut în revista Argeş

S.O.V. în sfarşit reţinut! Ei şi?! Circul politic continuă în plin autism naţional!
Sigur, reţinerea lui SOV nu este de natură să întristeze vreun roman, păgubit de FNI, FNA sau GELSOR. Partea tristă este că, arestarea are loc la 10 ani după prăbuşirea celor trei fonduri şi a BID, cand cele mai multe dintre infracţiunile săvarşite de Vantu au fost deja prescrise. Cu alte cuvinte, totul este doar circ. Un spectacol pe cat de grotesc, tot pe-atat de gratuit. Un circ politic desfăşurat în plin autism al romanilor. Circ, care v-a continua în Romania, tot pe burta goală, pană prin 2011-2012, cand v-a începe campania electorală.
Din păcate, „circul” de-acum este nu doar pe burta goală şi în varf de recesiune economică a Romaniei, ci şi în plin „autism” al romanilor. Romanii au devenit, datorită sărăcirii programate, a înfometării, „autişti”în masă. Suntem tot mai „imuni” la spectacolul politic de pe plaiul nostru mioritic, menit doar să abată atenţia publică de la realităţile imediate, de la grijile de zi cu zi, spre circul politic. Bunăoară, Ieri, miercuri 8 sept. a.c., fanii PSD şi PDL dintr-o localitate s-au îmbrancit, foarte puţin lipsind să se ia la bătaie, iar azi, joi, 9 sept. SOV şi şoferul său personal au fost reţinuţi pentru cel puţin 24 de ore. Şi tot de azi palatul lui Becali se află sub sechestru asiguratoriu. Reţinrea lui SOV nu are aparent nicio legătură cu FNI. Spuneam doar aparent, pentru că, de fapt reţinerea are ca principal capăt de acuzare „favorizarea infractorului” Nicolae Popa, fostul director GELSOR, condamnat la 15 ani închisoare, dar ajutat de SOV, să fugă şi să stea ascus aproape opt ani tocmai în Indonezia, unde se află şi acum, reţinut din decembrie 2009, de autorităţile indonoziene de la Djakarta. Favorizarea infractorului Popa de către SOV, a vut loc, atat în momentul fugii din Romania, cat şi în decursul celor aproape peste opt ani de după fugă şi a constat atat în finanţarea infractorului, cat şi în trafic influienţă. Din păcate, reţineerea lui Vantu, mai satisface doar pe foarte puţini dintre păgubiţii FNI, FNA, BID sau GELSOR, întrucat majoritatae au fost despăgubiţi de statul roman, adică de noi toţi. Dovadă? Conturile AVAS încă blocate. Ok, SOV a fost reţinut. Şi ce se rezolvă prin asta? Vor creşte cumva salariile în Romania? Se vor mări pensiile? Vor fi create u milion de locuri de muncă? Vor scădea taxele şi impozitele? V-a fi redusă corupţia? Nu. Nimic din toate acestea. Dimpotrivă. Vom avea în continuare cir. Circ, dar fără paine. Însă, nu mai este mult pană departe, cand, cu certitudine, se vor desface larg băierile pungii guvernamentale, pentru campania electorală, ori la „ciorapul cu bani publici” sau la tiparniţa Guvernului. Deci, „Puţintică răbdare dlor”! Stefan Dumitru Afrimescu

PS: -pentru d.f.b.-Eşti de toată jena. Nu meriţi nici să ţi se mai raspundă la buna ziua. Locul tău este la Vedea, Bălăceanca sau Nr.9.